”Legea junglei”: Care este riscul scandalului din sistemul pre-vetting?

Procesul de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților pentru funcțiile-cheie din domeniul justiției a fost lansat în urmă cu aproximativ doi ani - așa cum a fost anunțat, pentru a curăța sistemul de persoanele corupte și compromise.

Comisia pre-vetting, condusă de avocatul olandez Herman von Hebel, s-a întrunit în prima sa ședință pe 13 aprilie 2022. Aceasta s-a confruntat în mod repetat cu unele întrebări privind termenele prelungite de evaluare și tratamentului uneori prea dur, potrivit societății, față de unii candidați.

La doi ani de la începerea verificărilor, șeful comisiei de evaluare s-a pomenit în centrul unui scandal legat de reputația sa în funcțiile sale anterioare. În acest context, o serie de politicieni și experți au cerut demisia sa, afirmînd că a fost subminată încrederea în reforme și procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, experții au criticat însăși ideea de a atrage experți străini pentru a evalua etica comunității juridice locale.

"Prima reformă sistemică".

La etapa inițială, autoritățile intenționau să efectueze evaluarea în perioada martie-mai 2022, apoi începerea procedurilor de evaluare a fost amînată. În același timp, graficul activității planificate s-a schimbat de mai multe ori. Unii experți au invocat criza provocată de războiul din Ucraina și greutățile în angajarea personalului pentru a ajuta membrii comisiei. De asemenea, s-a lucrat mult timp la formularele care urmau să fie completate de persoanele care treceau prin filtrul evaluării.

În primul rînd, s-a planificat evaluarea candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și în organe specializate ale acestora: evaluarea veniturilor, apoi compararea cu averea deținută. În acest scop, sînt solicitate informații atît din partea candidaților, cît și din partea anumitor instituții de stat și comerciale, inclusiv bănci și autorități fiscale. Un interes prezintă informațiile privind averea personală și interesele personale din ultimii 5 ani, inclusiv în legătură cu rudele și persoanele apropiate ale candidaților. De asemenea, sînt luate în considerare informațiile publicate în presa de investigație.

Candidații descalificați au avut posibilitatea de a contesta deciziile Comisiei pre-vetting în termen de 5 zile de la data publicării lor. Mulți dintre ei au profitat ulterior de această posibilitate, obținînd anularea în instanță a deciziilor negative și efectuarea reevaluării. În același timp, concluziile comisiei pot sta la baza unor anchete penale, dacă se constată discrepanțe între veniturile declarate și averea reală.

Autoritățile au declarat că și-au pus speranțe mari în această comisie, deoarece este prima reformă sistemică care va începe cu o curățare a organismelor de autoguvernare - CSM și CSP - urmată de o evaluare a majorității judecătorilor și procurorilor. "Scopul nostru final este ca, în următorii trei ani și jumătate, să avem un altfel sistem al justiției: integru, corect și cu oameni onești", a declarat în aprilie 2022 ministrul de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco. El a menționat, de asemenea, importanța transparenței comisiei, "pentru că astfel vom convinge cetăţenii că intenţia noastră este să avem o justiţie care să lucreze pentru ei".

Pentru verificările din aprilie 2022, a fost constituită o comisie de pre-vetting formată din trei experți locali desemnați de fracțiunile parlamentare în funcție de numărul de mandate și trei experți străini propuși de partenerii străini: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie Miron, Victoria Henley (SUA), Nona Tsotsoria (Georgia) și Herman von Hebel (Olanda).

"Săpăm adînc"

Membrii comisiei Pre-vetting l-a ales în calitate de președinte al acesteia pe Herman von Hebel, judecător pe cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch, Țările de Jos. El are 17 ani de experiență în patru instanțe penale internaționale și 10 ani în calitate de consilier juridic la ministerele afacerilor externe și justiției din Olanda. El a elaborat foaia de parcurs pentru înființarea Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina și a instruit manageri de instanțe cu privire la practicile eficiente de gestionare a instanțelor și elaborarea unui Cod de Etică pentru judecători în Georgia.

În ultimii doi ani, au apărut multe întrebări cu privire la activitatea Comisiei de pre-vetting, inclusiv perioada îndelungată de evaluare și examinarea excesivă a unor candidați. Astfel, Ion Chirtoacă, unul dintre judecătorii care candidează pentru un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii, a fost nevoit să-și implice părinții pentru a clarifica îndoielile membrilor comisiei cu privire la integritatea sa financiară și etică. Ședința a fost publică și a fost transmisă online, iar întrebările adresate s-au referit la salariile obținute în Italia, depozitele bancare deschise în Moldova, apartamentele din Chișinău și altele.

Timp de aproape un an, Comisia pre-vetting a evaluat doar candidații la funcția de membru al CSM din rîndul judecătorilor. Întrebat despre termene, Hermann von Hebel a precizat că procesul de evaluare este unul complex, astfel că nu se știe exact cînd va fi finalizat. El a precizat că comisarii pun accent pe calitate și corectitudine mai degrabă decît pe rapiditate. Acest lucru presupune procesarea unei cantități uriașe de informații, analize și date, care adesea nu sînt disponibile în limba engleză și trebuie traduse. "Munca noastră este minuțioasă, săpăm adînc, scopul nostru este de a vedea care candidați pot trece cu adevărat de evaluare. Vrem să facem acest lucru bine, o singură dată. Pentru că nu poți repeta acest proces peste patru-cinci ani", a precizat Hermann von Hebel într-unul dintre interviurile sale.

El a spus că comisia analizează aspectele etice și financiare și că nu poți fi corect din punct de vedere etic doar parțial. "Trebuie să fii 100% corect. Da, concurența este dură, dar acesta este mandatul nostru. Eu vin din Olanda și înțeleg de ce un judecător trebuie să fie complet profesionist și incoruptibil din punct de vedere financiar. Noi aplicăm standardele internaționale pe care credem că judecătorii și procurorii din Moldova ar trebui să le respecte. Aceasta este singura modalitate prin care putem crește încrederea oamenilor în sistemul judiciar. Eu vin dintr-o țară în care 87% dintre oameni cred în justiție. Da, recunosc că sîntem duri, dar noi credem că trebuie să fim foarte stricți și că trebuie să avem oameni 100% cinstiți", a declarat von Hebel.

"Ne-am ars cu acest Herman"

După doi ani de la lansarea activității Comisiei pre-vetting, șeful comisiei s-a pomenit în centrul unui scandal, pe fundalul căruia numeroși politicieni și experți i-au cerut demisia. Potrivit investigației "Integritatea hibridă a lui Hermann von Hebel", realizată de portalul Anticorupție, în perioada 2013-2018 acesta a lucrat în calitate de grefier la Curtea Penală Internațională de la Haga, cînd acestei instituții i-au fost provocate prejudicii în valoare de cel puțin 760 de mii de euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. În investigația jurnalistei Cornelia Cozonac se menționează că Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Articolul conține și comentarii ale fostei șefe a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, care a întocmit raportul pe care l-au prezentat Plenului Parlamentului pentru a fi votați membrii Comisiei Pre-Vetting. Ea a spus că candidații din afară au fost propuși de către partenerii de dezvoltare, țările care au o expertiză foarte bună pe domeniul reformelor în Justiție. În același timp, Stamate a spus că în cazul lui Hermann von Hebel, nu au existat informații despre chestiuni legate de reputație și onestitate. În același timp, se menționează că astfel de date au apărut post factum.

După declanșarea scandalului, Olesea Stamate a declarat că nu a făcut niciun comentariu și că citatele care i-au fost atribuite sînt incorecte, acuzînd autoarea anchetei de "interese ascunse". În replică, portalul Anticoruptie a publicat o înregistrare audio care contrazice aceste declarații ale deputatei. "Am avut un foarte mare ghinion cu el, abia așteptăm să scăpăm de el", "chiar ne-am ars cu acest Herman, avem mari probleme cu el" - sînt doar cîteva din declarațiile făcute de Olesea Stamate în discuția telefonică. Portalul Anticoruptie menționează că după publicarea investigației a fost supus atacurilor și presiunii, deși era vorba despre publicarea unor informații care prezintă interes pentru public.

În răspunsul său, Herman von Hebel a declarat că acuzațiile referitoare la integritatea sa sînt nefondate și că nu intenționează să demisioneze din funcția pe care o deține. Potrivit acestuia, jurnalismul de investigație a utilizat informații publicate de presa olandeză în 2018. Von Hebel menționează că prejudiciul despre care a scris presa a fost de fapt doar 1% din buget și, în opinia sa, nu a fost o sumă atît de mare. "Dacă tot ceea ce s-a scris în acel articol s-ar fi întîmplat cu adevărat, eu nu m-aș fi aflat aici. Nu m-aș considera persoana potrivită pentru a fi președintele Comisiei pre-vetting. Articolul nu conținea informații corecte", a comentat oficialul.

"Sînt întotdeauna mulțumiți, dar și nemulțumiți"

Autoritățile au tratat informația cu reținere, fără a considera că rezultatele anchetei jurnalistice erau suficiente pentru a pune la îndoială integritatea și etica lui von Hebel. Ministrul justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat în special într-un interviu televizat. "Nu cred că există la moment niște motive palpabile care să demonstreze că von Hebel ar fi lipsit de integritate, etică sau reputație. Argumentele aduse de dumnealui și comunicatul cu explicațiile răspunde la întrebările apărute", notează ministrul. Potrivit acesteia, alegerea și numirea membrilor Comisiei pre-vetting s-a bazat pe experiența profesională, pe recomandări și pe CV-ul pregătit de candidați.

Deputata Olesea Stamate a precizat că, dacă ar fi fost vorba despre circumstanțe care ar pune la dubiu integritatea și buna reputație a vreunui membru al comisiei, asemenea situații trebuie discutate și rezolvate într-un mod cît mai transparent. Ea a reamintit că exact așa s-a procedat în cazul unui membru al CSM despre care ulterior selectării lui în Parlament – au apărut informații care nu erau cunoscute nici Comisiei pre-vetting nici Parlamentului în procesul de evaluare/selectare. "Sînt întotdeauna mulțumiți, dar și nemulțumiți de orice restructurare. La fel ca și în cazul reformei justiției din Republica Moldova, pe care mulți încearcă să o discrediteze, prin orice metode posibile”, a spus Stamate.

Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au cerut ca șeful Comisiei Pre-vetting să fie audiat în Parlament. În replică, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a declarat că nu există niciun temei pentru acest lucru din cauza lipsei motivelor pentru acuzație.

Iar deputatul PAS, Dorian Istratii, a subliniat că partidul are în continuare încredere deplină în membrii Comisiei Pre-Vetting. El a adăugat că a participat la examinarea tuturor candidaților nominalizați pentru comisie și și-a exprimat "încrederea absolută în onestitatea și integritatea lor". Deputatul consideră că situația actuală este o încercare de a "pune piedici procesului de curățare judiciară, care nu decurge atît de repede pe cît ne-am dori, dar lucrurile se mișcă".

"Trebuie să ne autoguvernăm"

Mulți experți au exprimat opinii mai puțin optimiste cu privire la situația din jurul sistemului de pre-vetting. Judecătoarea Victoria Sanduța a postat un mesaj pe rețelele de socializare în care se întreabă cine își asumă responsabilitatea pentru problemele de reputație ale președintelui comisiei care verifică integritatea judecătorilor și procurorilor. "Pe mine mă interesează, la modul cel mai serios, cine acum îşi asumă responsabilitatea?! Ce fel de parteneri de dezvoltare l-au propus pe el şi l-au verificat?! Ăsta poate fi calificat şi ca un mare scandal diplomatic!!! Cine ne-a adus Calul Troian?!".

Unii politicieni din opoziție s-au pronunțat în favoarea demisiei șefului comisiei de evaluare. Astfel, președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat că integritatea lui Hermann von Hebel a fost pusă la îndoială nu doar de ancheta jurnalistică din Moldova, ci și de "o serie întreagă de mass-media străine". Pe canalul său Telegram, el a scris că "comisia, printre atribuțiile căreia se numără verificarea integrității judecătorilor și procurorilor, nu mai inspiră încredere" și de aceea insistă asupra demisiei lui von Hebel.

Potrivit lui Usatîi, majoritatea experților și consultanților internaționali care vin în Moldova "fie au eșuat în țările lor de origine, fie au probleme cu onestitatea acolo". Politicianul susține atragerea specialiștilor internaționali în țară, dar în anumite condiții: "Da, sînt funcții pentru care sîntem nevoiți să angajăm oameni de peste hotare. Aceștia ar trebui să fie oameni cu nume europene și mondiale. Dar în calitate de business-lideri de succes, dar nu consultanți, despre care peste 2-5 ani apar știri senzaționale despre delapidări, spălări de bani, abuz de putere".

Pe pagina sa de socializare, fostul șef al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției, Alexandru Tănase, scrie că "scandalul iscat nu se referă la integritate, ci la credibilitate". El spune că funcționarii publici ar trebui să fie pregătiți să răspundă la întrebări legitime despre trecutul lor profesional. "În cazul reformei justiției, atunci cînd se observă că există un element care poate zdruncina încrederea în întregul proces, chiar dacă acea persoană nu este vinovată și este cea mai onestă persoană, guvernul ar trebui să scape rapid de ea și să ceară partenerilor de dezvoltare să delege o altă persoană", consideră Alexandru Tănase.

"În astfel de circumstanțe, zîmbetul disprețuitor al domnului von Hebel în fața unei întrebări firești, dacă va demisiona sau nu, nu face decît să submineze și mai mult credibilitatea atît a procedurii de evaluare extraordinară, cît și a actualei puteri politice. Este evident că domnia sa nu va demisiona voluntar din această funcție. Zîmbetul său plin de dispreț (pentru a nu-l numi batjocoritor) și autosuficiența cu care a reacționat la o întrebare legitimă a unui jurnalist vorbesc de la sine despre atitudinile sale”, menționează Tănase.

El este sigur că în Europa niciun funcționar din justiție nu ar risca să "răspundă" astfel unui jurnalist care îi cere explicații absolut normale referitoare la trecutul său profesional. Tănase l-a numit pe von Hebel "un misionar european care a venit în junglă pentru a civiliza triburile sălbatice, care nu este obligat să manifeste respect pentru aborigeni, cu atît mai mult, nu este obligat să demisioneze din cauza frămîntărilor morale ale junglei". Potrivit fostului ministru al Justiției, există puține șanse că acesta va demisiona voluntar din această funcție, avînd în vedere că doi-trei ani de „civilizare a aborigenilor” îi pot rotunji considerabil conturile domnului misionar.

Fostul președinte al Curții Constituționale consideră că nu șeful comisiei de preselecție va plăti factura politică, ci cei care vor cere votul cetățenilor la alegerile prezidențiale sau parlamentare. Potrivit lui, în condițiile de astăzi, numărul celor care cred în sinceritatea procesului de evaluare a judecătorilor este foarte mic. El a criticat ideea de a aduce experți străini pentru a evalua criteriile etice, menționînd că onestitatea este o categorie morală, pentru determinarea căreia nu este nevoie de o expertiză.

"Domnul von Hebel, președintele comisiei Vetting, a fost grefier și nu are nicio o legătură cu integritatea. Or, în prezent are de gestionat dosarele unor persoane și trebuie să decidă dacă sunt integri. E o chestiune ce ține foarte mult de subiectiv. Dacă nu suntem capabili să găsim oameni care să evalueze dacă judecătorii sunt cinstiți și morali, cred că țara trebuie închisă. Trebuie să ne autoguvernăm. Expertiza se solicită acolo unde trebuie făcută o reformă complicată și trebuie elaborată o strategie și un proiect de lege", a menționat Tănase.

Victor Surujiu