Ce au în comun proiectul de lege „cu privire la locuinţe” şi Legea „privind egalitatea de şanse”?

Foto: obozrevatel.com

Xenia FLOREA

Noul proiect al Legii „Cu privire la locuinţe” este ca un monument al şantierului veşnic. Documentul se scrie de 17 ani, însă de fiecare dată intervine ceva, ce împiedică finalizarea lui. Iată şi acum, discutînd în contadictoriu, mai bine de o oră, la prima şedinţă din sesiunea de toamnă, deputaţii au decis să amîne votarea în prima lectură a proiectului de lege „Cu privire la locuinţe”. Potrivit unui deputat, acesta este „un document foarte defectuos”.

Atenţie, şantier veşnic!

Oricît de paradoxal nu ar fi, relaţiile locative în Republica Moldova sînt reglementate pînă în prezent de Codul spaţiului locativ, adoptat în 1983, pe timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Familia sovietică multietnică construia în comun socialismul, relaţiile de piaţă erau cuvinte de ocară, iar statul le garanta cetăţenilor dreptul la primirea unei locuinţe gratuite. Desigur, cu respectarea rîndului.

După ce RM a devenit stat suveran şi independent, tentativele de a elabora şi întreprinde ceva mai modern au fost întreprinse de Guvern şi Parlament nu o dată. Primul proiect al noii legi cu privire la locuinţe a fost elaborat în 1996 şi trimis spre examinare Parlamentului. Însă deputaţii l-au respins şi l-au remis înapoi Guvernului, creînd un grup de lucru pentru elaborarea noului Cod al spaţiului locativ. Proiectul acestuia a fost trimis de Guvern în Parlament peste patru ani, în anul 2000. Organul legislativ l-a examinat şi a aprobat noua versiune a Codului spaţiului locativ. Ulterior, însă, a fost remis înapoi puterii executive pentru revizuire, deoarece conţinea multe inexactităţi.

Următoarea versiune a Codului spaţiului locativ a fost prezentat pentru examinare în anul 2005, Însă după ce procesul de aprobare s-a lungit, s-a decis adoptarea acestuia sub formă de lege organică, pentru ca ulterior să fie rescris în conformitate cu Carta europeană a locuinţelor, adoptată în 2006. După opt ani, Guvernul şi Parlamentul au revenit iarăşi la problema spaţiului locativ.


Locuinţe sociale pentru ... gay?

Potrivit noii versiuni a Legii „Cu privire la locuinţe”, statul va asigura dreptul cetăţenilor doar la locuinţă socială, de serviciu, de manevră (spaţiu locativ destinat cazării temporare a persoanelor, locuinţa cărora se află în proces de reconstrucţie sau reparaţie capitală), cu statut special (de protocol), de tip cămin sau hotel-azil.

O atenţie sporită este acordată în proiect locuinţei sociale. Potrivit documentului, acest tip de locuinţe, va fi dat în locaţiune unor persoane sau familii din Republica Moldova, cetăţenilor străini sau apatrizilor, situaţia economică a cărora nu le permite accesul la o locuinţă în
proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei”. Potrivit normativelor propuse, norma spaţiului locative pentru acest tip trebuie să constituie 9 m. p. pentru o persoană, iar surplusul de suprafaţă locativă nu tebuie să depăşească 12 m.p. pentru o familie –“ în cazul în care locuinţa nu a fost construită conform standardelor pentrui locuinţe sociale”.

Precum reiese din proiectul de lege, potenţialii beneficiari ai locuinţelor sociale, nu trebuie să aibă în RM şi peste hotarele ei în proprietate locuinţă, teren pentru construcţia de locuinţe, terenuri cu altă destinaţie sau casă construită capital în întovărăşirile pomicole și să nu fi înstrăinat o locuinţă în ultimii 5 ani pe teritoriul Moldovei, iar veniturile nu trebuie să depăşească minimul de existenţă stabilit.

La momentul elaborării proiectului de lege erau înregistrate 15 mii de familii social vulnerabile, ce au nevoie de locuinţă socială. La categoria celor nevoiaşi Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării Regionale împreună cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei i-au catalogat pe invalizii de grupa I, persoanele ce suferă de diverse maladii în formă gravă, familii cu trei sau mi mulţi copii, familiile cu copii invalizi cu vîrsta de pînă la 16 ani, familiile celor decedaţi la datorie, persoanele locuinţele cărora au devenit nelocuibile în urma calamităţilor naturale.

În plus, la locuinţele sociale pretind 8 mii de familii tinere. Astfel că, potrivit unor estimări prealabile ale autorilor proiectului, costul programului de contrucţie şi procurarea acestui tip de locuinţe se ridică la 8 miliarde de lei, „avînd în vedere preţul actual al unui metru pătrat de locuinţă”. Încă un miliard vor costa locuinţele de serviciu pentru Ministerul Apărării.

În total, pentru implementarea prevederilor noii Legi „Cu privire la locuinţe” sînt necesari mulţi bani, dar de unde de luat aceste mijloace – nu se ştie. În nota explicativă este scris vag, că „acoperirea financiară a acestui proiect va fi propusă în funcţie de aprobarea proiectului de Parlament, în conformitate cu programul din acest domeniu”. Iar ministrul adjunct al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Anatolie Zolotcov, la şedinţa de joi a Palramentului a declarat că „pentru implementarea acestei legi Guvernul va aproba un plan special, banii vor fi alocaţi din bugetul de stat, din bugetele locale şi din atragerea unor proiecte investiţionale”. Însă a evitat să numească cifra finală a cheltuielilor preconizate.

Examinarea proiectului de lege „Cu privire la locuinţă” nu a trecut fără moment picante. Din punct de vedere moral, sau din alte considerente, autorii proiectului de lege „Cu privire la locuinţe” în art.14 „Evidenţa intereselor la alocare în locaţiune a locuinţei sociale”, au scris: „Nu se admite acordarea locuinţei persoanelor de sex diferit cu vîrste de peste 9 ani, în afară de cele căsătorite”.

Această restricţie a generat întrebări din partea deputaţilor. Oxana Domenti (fracţiunea PCRM) a declarat că astfel de restricţii legislative ar putea conduce la anumite devieri în sistemul de protecţie socială a cetăţenilor moldoveni. „Urmăresc foarte atent acţiunile de promovare a drepturilor minorităţilor sexuale, însă imi pare că în acest caz am putea cădea într-o altă extremă şi prin această restricţie să discriminăm cetăţenii cu orientare sexuală tradiţională. Nu vă pare că introducînd interdicţia pentru persoanele de sex diferit la obţinerea locuinţei sociale, dvs. stimulaţi cetăţenii cu orientare netradiţională?”, l-a întrebat Oxana Domenti pe ministrul adjunct al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, sub ropote de hohote din sală. Domnul Zolotcov a promis să ţină cont de această remarcă în lectura a doua.

Un mare semn de întrebare a generat o altă prevedere a proiectului de lege. Potrivit art. 59, timp de şase luni din momentul intrării în vigoare a Legii „Cu privire la locuinţe”, toate locuinţele neprivatizate, pasabilie privatizării, va trece în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, pe teritoriul cărora sînt amplasate acestea şi vor primi statut de locuinţă socială.

Potrivit Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării Regionale, 3% din fondul locativ sau 38 de mii de m.p. în prezent sînt neprivatizate. Însă, potrivit deputaţilor, pe aceste 38 de mii de metri pătraţi locuiesc „oameni vii” – care va fi soarta lor? Doar locuinţa socială va fi alocată în folosinţă temporară persoanelor care vor corespunde anumitor cerinţe. De aceea, după intrarea în vigoare a acestei versiuni a Legii „Cu privire la locuinţe” există riscul că unii cetăţeni ai RM pur şi simplu să rămînă în stradă.

Asigurarea locuinţei: noi vom merge pe altă cale

În versiunea iniţială a proiectului de lege „Cu privire la locuinţe” era un articol despre asigurarea obligatorie a locuinţelor. „Locuinţele de toate tipurile de proprietate, precum și încăperile cu altă destinaţie din blocurile locative cu multe etaje, în contextul actualei legi, trebuie asigurate obligatoriu de către proprietar împotriva calamităţilor naturale, inclusiv a alunecărilor de teren, inundaţiilor, furtunilor, cutremurelor, prăbuşirea diferitelor construcţii, instalaţii şi echipamente, exploziilor, incendiilor sau altor cazuri, calificate drept situaţii excepţionale”, se menţiona în articol.

Însă în proiectul final, care a fost transmis Parlamentului, prevederile privind asigurarea obligatorie au dispărut. Însă Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale nu a renunţat la ideea asigurării obligatorii a fondului locativ. Pur şi simplu a decis să meargă pe altă cale, una mai complexă.

Ministerul a elaborat un concept al sistemului de asigurare în construcţii, care presupune elaborarea unui proiect de lege aparte, cu privire la asigurarea construcţiilor. Potrivit portalului analitic ipoteka.md, asigurarea obligatorie în acest domeniu va fi implementată în două etape. La prima etapă, sub asigurarea obligatorie împotriva calamităţilor naturale vor nimeri locuinţele de toate tipurile de proprietate, construcţii cu statut de monument, construcţiile noi şi cele existente unde au loc lucrări de reconstrucţie şi de reabilitare. Totodată, se prevede introducerea asigurării proprietăţii civile şi sociale a brokerilor de asigurare în construcţii civile, a lucrărilor de construcţie şi montaj, efectuate din contul procedurilor de achiziţii publice din bugetul de stat şi cel local (asigurare în valoare totată a contractelor de construcţie a obiectelor, inclusiv TVA) etc.


Casa cu locatari gospodari

În pofida atitudnii critice a unor deputaţi şi a poreclei neplăcute „defectuos”, proiectul Legii „Cu privire la locuinţe” se citeşte cu plăcere. Potrivit art. 5 (6) al documentului, „Proprietarul locuinţei sau, după caz, persoana căreia îi sînt grevate (!) drepturile respective este obligată să întreţină locuinţa cu diligenţa unui bun proprietar (!)”. Totuşi, în pofida multitudinii de „purici” în proiectul de lege „Cu privire la locuinţe”, documentul conţine şi multe momente utile şi importnante. Spre exemplu, potrivit documentului, neachitarea de către o parte a proprietarilor (chiriaşilor) a plăţilor pentru serviciile comunale NU POATE CONSTITUI motiv pentru debranşarea întregului bloc de locuinţe de la reţele şi echipamente, reţeaua de gaze, de termoficare, apă şi canalizare.

Un capitol aparte din proiect este dedicat problemei construcţiilor neautorizate şi reconstrucţia locuinţelor în blocurile de locuit, ce nu a fost reglementată pînă în prezent. Proiectul de lege introduce, de asemenea, interdicţia la efectuarea lucrărilor de reparaţie, ce generează zgomot, pînă la 8.00 şi după 18.00. Foarte detaliat (într-un capitol aparte) este descrisă ordinea de reziliere a contractului în baza contractului de locaţiune: de la forma şi termenul de încheiere pînă la rezilierea acordului şi consecinţele rezilierii. Iar potrivit art. 58 (2), persoanele fizice şi juridice, care au adus prejudicii locuinţei, obiectelor de amenajare şi înverzire a teritoriului adiacent blocului de locuit, instalaţiilor interne sau blocului în întregime, vor fi obligate să achite prejudiciul cauzat.