Propunem cititorilor noștri să facă cunoștință cu conținutul lui.
***
DAVOS, Elveția. Invazia Rusiei în Ucraina impune Moldova vecină să se întrebe dacă țara ar trebui să renunțe la neutralitatea consfințită în Constituție și să intre într-o «alianță mai mare».
La întrebarea privind o posibilă intrare în NATO, președinta Maia Sandu a răspuns în interviul pentru POLITICO, că țara încă își analizează următorul pas și că va fi nevoie de modificări constituționale.
În răspunsul său, Sandu a încercat să nu pomenească NATO, reieșind din avertismentul președintelui rus Vladimir Putin, deja încearcă să avertizeze guvernarea proeuropeană a Moldovei1 privind colaborarea militară de mai departe a Moldovei cu aliații occidentali.
Deși Moldova nu este membră a NATO, ea соlaborează cu aceasta organizație2 și își aduce aportul la forțele pacificatoare ale NATO în Kosovo (fără a recunoaște, totuși, independența acestei țări - nota red).
Împreună cu alți lideri, Sandu a avut o întrevedere cu Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, la New York, în cadrul Adunării Generale ONU din septembrie, trecut. În decembrie, Nicu Popescu, ministrul de externe al Moldovei, a participat la summit-ul NATO de la București - pentru prima oară ministrul moldovean de externe a participat la un atare eveniment. În cadrul lui aliații au confirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin instruirea forțelor armate moldovenești. Și vecina-membră NATO, România este foarte interesată3 de extinderea colaborării militare.
Obstacolul cel mai serios pentru integrarea Moldovei în continuare este faptul că soldații ruși își au baza în interiorul țării, în regiunea separatistă Transnistria.
Totuși, calculele militare devin tot mai actuale. Moldova s-a pomenit în apropiere periculoasă de conflictul început aproape un an în urmă. Recent, în nordul republicii au fost din nou găsite resturile unor rachete. Și atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucraine scot din funcțiune sistemul de aprovizionare cu energie electrică a Moldovei.
Moldova se vede nevoită să execute un dans delicat: pe de o parte, să fie fidelă traiectoriei sale proeuropene și prooccidentale, pe de alta – să nu supere Rusia în așa măsură, ca ea să poată aplica forța militară.
'O țară pașnică'
Rusia în mod repetat a avertizat Moldova despre riscurile colaborării militare cu Occidentul, fosta republică sovietică fiind în zona ei de influență.Dar Sandu neagă orice presupunere cum că acțiunile Moldovei de a-și consolida apărarea , - prin sporirea propriei forțe militare sau prin stabilirea unor relații mai apropiate cu alți aliați, - ar fi provocatoare, și declară că Rusia, și nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.
«Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova a început războiul împotriva vecinilor săi», - a spus ea. «Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitate înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul apărării, să nu faci nimic și că nu ai posibilitatea să te aperi, dar nu este corect ».
Sandu, fostă angajată a Băncii Mondiale, a fost aleasă în a.2020 pe valul luptei cu corupția. În iunie, în țară va avea loc a doua ședință a Comunității politice europene, forumul european al țărilor UE și a țărilor care nu fac parte din UE, care pentru prima dată convocat anul trecut la Praga.
Moldova, care sub guvernarea prooccidentală a Maiei Sandu tinde să intre în UE, a obținut în iunie, trecut, statutul de candidată. Deși discuțiile privind aderarea continuă, perspectiva aderării este încă departe .
Totuși, după invazia rușilor în Ucraina, UE și-a majorat ajutorul și a acordat Moldovei sute de milioane de euro – credite și granturi. Pentru a reduce dependența Moldovei de gazele rusești, anul trecut rețeaua electrică a țării a fost sincronizată cu UE, ceea ce a fost încă un par important spre occident.
În general, din spusele președintei Sandu, țara este extrem de «vulnerabilă» și este supusă războiului hibrid rusesc prin intermediul propagandei și dezinformării. Dar la moment nu se confruntă cu pericole militare. Cauza? Curajul și fermitatea ucrainenilor. «Grație bărbăției și fermității ucrainenilor noi deocamdată nu de ciocnim de un pericol militar», — spune ea. «No ne confruntăm cu un șir de riscuri, dar niciunul dintre ele nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii ».***
Mai jos publicăm textele articolelor la care face trimitere textul.
Criza acutizează tensiunile în relațiile Moldovei cu autoproclamata Transnistrie .
CHIȘINĂU. În culmea puterii sale, președintele Rusiei Vladimir Putin credea că își va putea folosi arma energetică pentru a-și impune voința întregii Europe.
Acum Moldova cu o populație de 2,5 milioane de oameni devine ultima țintă energetică cu adevărat vulnerabilă în campania lui eșuată de destabilizare a guvernelor țărilor vecine, care și-au propus un curs european.
Dar cum nu ar încerca Putin să strîngă șurubul energetic, guvernul moldovenesc se împotrivește. Zilele trecute atacurile rusești cu rachete s-au soldat cu deconectarea electricității în jumătate de țară, iar luna trecută «Газпром» a redus cu o treime livrările de gaze, însă inginerii și politicienii muncesc zi și noapte pentru ca rețelele energetice să funcționeze în continuare. .
Drept confirmare a faptului că energetica și politica nu se despart niciodată, criza nu provoacă doar rezonanță socială, ea acutizează tensiunile în relațiile cu Transnistria, un teritoriu separatist pro-rus în estul Moldovei. Guvernul Moldovei declară că Rusia alimentează acțiunile săptămînale de protest din Chișinău.«Ne aflăm în situația unui risc extrem», — a declarat vice-premierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii din Moldova.«Sărăcia energetică [aici] critică - și ne aflăm doar la începutul iernii».
Ca răspuns la întrebarea despre riscul unor noi deconectări de energie electrică, în contextul atacurilor rusești, el a spus: «Așa a fost azi, așa obligatoriu… va fi mîine și pe parcursul iernii, pînă cînd nu se va termina războiul ».
Inflația în țară, una dintre cele mai sărace din Europa, a atins 34 %, iar moldovenii cheltuiesc în mediu 70 % din veniturile lor pentru serviciile comunale, care s-au scumpit de zece ori comparativ cu anul trecut.
«Criza energetică [și] influența războiului … au majorat cu mult costul vieții pentru cetățenii moldoveni, iar capacitatea lor de cumpărare au scăzut-o simțitor», — a declarat pentru POLITICO prim-ministra Moldovei Natalia Gavrilița. «Ne îngrijorează faptul că aceasta subminează … coeziunea socială și [creează] instabilitate politică ».
«Aici, în Moldova, aproape toți au nevoie de ajutor cu așa prețuri la energie», — a spus Carolina Șugarova, angajata organizației necomerciale cehe «Oameni în impas», care distribuie consumatorilor vulnerabili donații de 50 de euro .
Din spusele Aurei Săbăduș, analista energetică a companiei ICIS, Moldova întotdeauna a produs doar o zecime din energia electrică consumată, cca 70% veneau din Transnistria de la CHE Cuciurgan, alte 20% erau importate din Ucraina.
Luna trecută Ucraina a stopat parțial exporturile din cauza atacurilor rusești cu rachete asupra infrastructurii sale energetice., iar Transnistria pe neașteptate a încetat exportul pe 1 noiembrie, pe motiv că ea însăși suportă deficit de electricitate.
Din spusele Aurei Săbăduș, asta a creat o problemă gravă în asigurarea cu electricitate. În țară, deficitul de electricitate oscilează în continuare între 5% și 10% .
Drept răspuns, guvernul a rugat oamenii să economisească energia electrică, municipalitățile – să deconecteze iluminarea stradală, întreprinderile consumatoare de energie să-și planifice activitatea în afara orelor de vîrf, și chiar a recomandat să nu fie utilizate ascensoarele din cauza riscului de deconectare a electricității. Și a cumpărat «mii» de generatoare de rezervă și 200 000 tone de cărbune pentru încălzirea de urgență, a spus Spînu.
Țara primește 80 % din importurile de energie electrică de pe piața spot a Europei la un preț care-l depășește de patru ori pe cel precedent; cealaltă parte vine din România la un preț ceva mai redus, din spusele lui Victor Bînzari, directorul general al companiei publice Energocom.
În iarna curentă guvernul va achita în acest scop 1 miliard de auro, ceea ce este echivalent cu mai bine de 20 % din bugetul anual.
Energocom nu are bani pentru a cumpăra în continuare electricitatea la acest preț, a spus Bînzari și a prevenit, că pe măsura răcirii timpului situația va deveni și mai deprimantă. «Să găsim [bani] va fi foarte dificil și foarte complicat », —a spus el.
Potrivit N.Gavrilița, țara caută finanțare suplimentară în sumă de 450 mln. euro de la partenerii săi europeni, pentru a evita criza energetică. La conferința donatorilor din Paris țările s-au angajat să aloce mijloace bănești suplimentare ; anterior în luna aceasta UE a anunțat separat despre o nouă alocare de mijloace în sumă de 250 mln. de euro.
Rusia mai pune presiuni și prin compania sa monopolistă «Газпром», pe fundalul răcirii relațiilor cu conducerea proeuropeană a guvernului moldovean și opunea lui fermă invaziei Moscovei în Ucraina.
«Газпром», care tradițional livrează Moldovei întreaga cantitate de gaze, în octombrie a redus livrările la 5,7 mln. metri cubi/zi, pe motiv că datoria n-a fost achitată. Și a prevenit, că poate înceta livrările «în orice timp» — ceea ce, recunoaște Gavrilița, acum este «foarte posibil».
Această reducere este cauzată geopolitic, a spus Spînu și a adăugat că «Газпром» «pentru Moldova devine un partener nesigur ».
«Rusia are anumite interese politice în raport cu Moldova», - a spus el. «Ei nu vor ca noi să mergem în continuare pe calea Uniunii Europene… ei vor ca Moldova să facă în continuare parte din zona lor de interese ».Andrew Wilson, colaborator științific superior la Consiliul european pentru relații internaționale, este de acord cu aceasta. Pentru Moscova «este vorba despre refacerea sferei de influență a Rusiei », a spus el, și slăbirea vectorului proeuropean al țării.
Criza mai provoacă fricțiuni cu Transnistria.
O parte a Moldovei controlată de Chișinău, primește doar o jumătate din cantitatea de gaze, cealaltă ajunge în Transnistria, unde cea mai mare parte era folosită la producerea electricității pentru întreaga țară, înainte ca Tiraspolul, capitala regiunii, să reducă exportul. Guvernul central achită întreaga factură pentru gaze.
Moscova pune presiuni nu pentru prima oară. În octombrie, trecut, Chișinăul a fost nevoit să semneze cu «Газпром» un contract mai scump, din cauza oscilațiilor prețului spot la gaze și petrol, după ce compania a amenințat că va închide robinetele din cauza datoriilor.
Deocamdată Moldova a reacționat prin aceea că s-a grăbit să achite 53,5 mln. de dolari pentru luna septembrie și avansul pentru octombrie. Potrivit Energocom, în Ucraina și România au fost depozitate peste 155 mln. metri cubi de gaze, deși asta e suficient doar pentru a acoperi cererea maximă timp de șase săptămîni.
Urmările sociale acute și sprijinirea Kievului de către guvern alimentează partidele de opoziție prorusești din Moldova.
Proteste săptămînale ale miilor de oameni cuprind capitala în fiecare duminică. Ele-s organizate de partidul Șor în frunte cu Ilan Șor, fost primar care trăiește în exil în Israel, și care acum o lună a fost sancționat de SUA chipurile pentru activitatea de destabilizare a guvernului «în interesul» Moscovei. Președinta Moldovei Maia Sandu acuză serviciile speciale rusești că acordă sprijin în organizarea demonstrațiilor.
«Noi trebuie să fim neutri, pentru că… acest conflict a apărut din cauza celor spuse de guvernul nostru », — a spus Eleonora de 32 de ani, care lucrează în sfera turismului la Chișinău, și a adăugat că ea examinează posibilitatea de a părăsi țara, dacă la iarnă criza energetică se va aprofunda.
«Eu nu cred deloc că noi trebuie să fim pro-Rusia,… și nici nu-s împotriva direcției spre UE », — a spus ea. «Dar ei trebuiau să aibă o poziție mai moale, ca oamenii să trăiască mai ușor ».
Deși în opinia publică a avut loc o «ușoară deplasare», criza «nu schimbă temeliile fundamentale » ale direcției europene a Moldovei, a spus Wilson de la ECFR.
Situație este mai tensionată în Transnistria, care este legată de Moscova prin cei 1500 de militari ruși dislocați, și care critică și mai dur Chișinăul pentru reducerea livrărilor de gaze. Asta a forțat guvernul nerecunoscut internațional să oprească apa caldă pentru ceam mai mare parte a zilei, să limiteze funcționare a transportului în comun și să oprească producerea industrială.
Anterior, președintele Transnistriei Vadim Crasnoselschii a acuzat Moldova de «criza economică foarte profundă » din cauza acțiunilor ei «mincinoase», care din spusele lui a luat Tiraspolul ostatic prin reținerea ilegală a livrărilor de gaze.
«Relațiile s-au complicat prin faptul că guvernul moldovean sprijină Ucraina în acest conflict și urmează deciziile coaliției occidentale — Transnistria sprijină Rusia », — a spus un locuitor de 43 de ani din Transnistria, care a dorit să păstreze anonimatul din frică pentru securitatea sa.
Spînu a spus că autoritățile transnistrene au «o abordare absolut falsă» a problemei date și a adăugat că «ele trebuie să acuze «Газпром», nu pe noi», reieșind din faptul că Chișinăul livrează în continuare gaze Tiraspolului .
«Noi nu dorim escaladare — noi dorim doar să livrăm în continuare gaze, electricitate și căldură tuturor locuitorilor țării noastre », — a spus el.
Moldova colaborează cu NATO într-un șir întreg de chestiuni. Principala direcție de colaborare NATO – Moldova este sprijinirea eforturilor de reformare și modernizare a structurilor și instituțiilor țării în domeniul apărării și securității. Și Moldova contribuie semnificativ la componența forțelor pacificatoare conduse de NATO în Kosovo.
Cooperarea Moldovei cu NATO are un caracter reciproc avantajos și include:
Vasile Dîncu, Ministrul apărării naționale al României și Anatolie Nosatîi, Ministrul apărării din Republica Moldova au avut o întrevedere oficială miercuri, 8 iunie, la sediul Ministerului apărării.
În cadrul discuţiilor, cei doi oficiali au abordat aspecte legate de mediul de securitate regional, pe fondul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Situația de securitate din Ucraina, generată de invazia nejustificată şi brutală a Federației Ruse, ne îngrijorează, pentru că aduce cu sine crize multiple. Pe lîngă aspectele militare și de securitate extrem de grave, acest război crud a produs o catastrofă umanitară, o criză energetică, la care se adaugă premisele unei crize globale alimentare”, a precizat ministrul Dîncu.
În context, cei doi miniștri au evidenţiat acţiunile întreprinse pentru gestionarea numărului fără precedent de refugiaţi din Ucraina, subliniind, în acest sens, eforturile României și Republicii Moldova, precum şi mobilizarea exemplară a societăţii civile şi a cetăţenilor în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din țara vecină.
Un alt subiect important pe agenda discuțiilor a fost susținerea pe care țara noastră o asigură Republicii Moldova în parcursul de integrare în Uniunea Europeană.
„Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană şi trebuie să fie obţinut cît mai curînd statutul de stat candidat la UE. Vreau să felicit autoritățile de la Chișinău pentru rapiditatea în transmiterea celei de-a doua părți completate a chestionarului Comisiei Europene privind aderarea, lucru care evidențiază și mai mult determinarea pentru parcursul european”, a spus ministrul Dîncu.
Cei doi oficiali au trecut în revistă aspecte de interes ale agendei bilaterale în domeniul apărării, cu accent asupra stadiului implementării proiectelor comune şi a priorităţilor de cooperare.
„România își exprimă ferm disponibilitatea și interesul de a dezvolta cooperarea cu Armata Națională a R. Moldova pentru beneficiul reciproc și pentru a sprijini eforturile acesteia privind modernizarea, creșterea capacității operaționale și a nivelului de interoperabilitate”, a făcut cunoscut ministrul Dîncu, care a evidențiat, de asemenea, în contextul discuțiilor referitoare la relațiile Republicii Moldova cu NATO, importanța „angajamentului reciproc pentru implementarea liniilor de efort aferente Pachetului de consolidare a capacității de apărare dedicat Republicii Moldova”.
Ministrul apărării naționale a apreciat, de asemenea, implicarea Chișinăului în consolidarea securității regionale prin participarea militarilor din Republica Moldova la misiunea aliată KFOR din Kosovo, precum și decizia de a participa, în viitorul apropiat, la misiuni ONU de menținere a păcii, respectiv la Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL).
În finalul întrevederii, cei doi oficiali au subliniat importanța menținerii unei dinamici constante a dialogului politico-militar, pentru o acţiune cît mai eficientă şi coordonată, precum şi continuarea eforturilor comune dedicate consolidării Parteneriatului Strategic dintre București și Chișinău.
Cu prilejul vizitei la MApN, ministrul Anatolie Nosatîi a conferit generalului-locotenent Marian Sima, șeful Direcției Informații Militare, medalia „Consolidarea frăției de arme”.
Adăuga comentariu