«Moldova Europeană – 2030» fără școli sătești?

Republica Moldova numără 100 de școli, în care învață mai puțin de 50 de copii, și 300 de școli, în care «rod granitul științei» mai puțin de 100 de elevi. Aceste instituții școlare au ajuns o povară grea pentru bugetul Ministerului educației, în opinia conducătorilor acestuia, dat fiind că principalele cheltuieli (pentru salarizare, servicii comunale) trebuie transferate din buget, și guvernarea vrea să scape treptat de ele. Urmează să fie închise 100 de școli.

Colectivele pedagogice se alarmează cu privire la angajarea lucrătorilor din instituțiile școlare, iar conducerea Ministerului educației dă asigurări, că toți vor avea un loc de muncă, mai mult - și pedagogii, și elevii care vor trece în școli noi, vor primi finanțare de la stat. Doar că plățile temporare nu pot preveni urmările grave – migrația continuă a populației și dispariția satelor moldovenești – baza culturii și identității moldovenești.

Departe de casa părintească

La 14 martie, parlamentul a votat în primă lectură amendamentele la Codul educației RM nr. 152/2014. Una dintre schimbările propuse în document reglementează măsurile de sporire a accesului la educație pentru elevii din școlile medii generale mici și reținerea personalului didactic în sistem. Codul a fost completat cu art. 145¹, care prevede inclusiv și o plată suplimentară pentru părinții care își transferă copiii de la școlile mici la cele mari.

În partea 1 a art.. 145¹ a fost fixată prevederea, conform căreia pentru a spori accesul la educația de calitate, părinții sau reprezentanții legali ai elevilor din instituțiile publice de educație cu un număr de elevi mai mic de 50, selectate de Ministerul educației și științei, care doresc să-și înscrie copilul la altă instituție publică primară sau medie generală, vor beneficia de alocații. Conform părții 2 a aceluiași articol, acești bani vor fi oferiți lunar, timp de doi ani după înscrierea elevului la școala nouă. Pentru perioada vacanței de vară – lunile iunie-august – aceste alocații vor fi suspendate. Partea 3 stabilește, că pentru a asigura mobilitatea personalului didactic din instituțiile de educație primară și medie specială cu un număr de elevi mai mic de 50, selectate de Ministerul educației, vor fi achitate alocații « pentru păstrarea acestui personal didactic în sistem în perioada, în care este înscris într-o altă instituție de învățământ primar sau secundar general».

În Nota informativă la proiectul de lege care prevede modificarea Codului educației și un șir de alte documente, se spune că aceste amendamente au fost elaborate « în contextul necesității realizării obiectivului general nr.3 al Strategiei naționale de dezvoltare «Moldova europeană – 2030», adoptate prin Legea nr. 315/2022, care este de a garanta tuturor o educație adecvată și de calitate pe tot parcursul vieții ».

De aceea părinților le vor fi propuse plăți lunare, care îi vor stimula să-și transfere copiii din școlile sătești mici în cele raionale, cu un număr mai mare de elevi. Potrivit ministrului educației și științei Dan Perciun, care a prezentat proiectul în parlament, transformările ar fi necesare și deoarece calitatea educației în asemenea școli sătești este mai proastă ca în cele orășenești, lasă de dorit și reușita școlară.

Rezultatele testării internaționale (PISA), făcute publice de ministrul Perciun în timpul prezentării proiectului de lege, arată că în școlile mari 7 din 10 elevi obțin un nivel minim de cunoștințe, în timp ce în instituțiile mici această cifră este de 3 din 10 elevi. În medie, comparativ cu semenii lor de la oraș, elevii de la sate acumulează mai puține puncte: cu 16% la citire, cu 13% - la matematică și cu 13% - la științele naturii.

A ajunge în rețeaua școlilor model

Ca alternativă închiderii școlilor mici din mediul rural, Ministerul Educației și Științei a planificat implementarea unui proiect numit «Școala model», care presupune crearea unei rețele din 35 instituții raionale de educație. În modernizarea fiecăreia dintre acestea se preconizează învestirea sumei de cca €2 mln., pentru ca ele să corespundă standardelor europene de educație.

Lista școlilor din Rețeaua Școlilor Model:

Nr.	Raion	Localitate	Denumirea instituției
1	SOROCA	SOROCA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Petru Rareș”
2	ANENII NOI	ANENII NOI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
3	SÎNGEREI	SÎNGEREI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Olimp”
4	REZINA	REZINA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”
5	UNGHENI	UNGHENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin”
6	STRĂȘENI	STRĂȘENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
7	CHIȘINĂU	CHIȘINĂU	Instituția Publică Liceul Republican cu Profil Sportiv
8	CĂUȘENI	CĂUȘENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
9	CĂLĂRAȘI	CĂLĂRAȘI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”
10	CAHUL	CAHUL	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
11	EDINEȚ	EDINEȚ	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
12	LEOVA	LEOVA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
13	DUBĂSARI	COȘNIȚA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Ion Creangă”
14	NISPORENI	NISPORENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mircea Eliade”
15	HÎNCEȘTI	HÎNCEȘTI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”
16	CRIULENI	CRIULENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Boris Dinga”
17	ORHEI	ORHEI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”
18	BĂLȚI	BĂLȚI	Instituția Publică Liceul Teoretic „B. P. Hasdeu”
19	OCNIȚA	OCNIȚA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”
20	BRICENI	BRICENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Grigore Vieru”
21	RÂȘCANI	RÂȘCANI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Liviu Damian”
22	DROCHIA	DROCHIA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
23	GLODENI	GLODENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Vasile Coroban”
24	ȘOLDĂNEȘTI	ȘOLDĂNEȘTI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”
25	UTAG	CEADÎR-LUNGA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihail Ceachir”
26	BASARABEASCA	s. ABACLIA	Instituția Publică Liceul Teoretic„Constantin Stere”
27	CANTEMIR	OR.CANTEMIR	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
28	CIMIȘLIA	CIMIȘLIA	Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
29	DONDUȘENI	DONDUȘENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”
30	FĂLEȘTI	FĂLEȘTI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Ion Creangă”
31	FLOREȘTI	FLOREȘTI	Instituția Publică Liceul Teoretic „M. Costin”
32	IALOVENI	RĂZENI	Instituția Publică Liceul Teoretic „Ion Pelivan"
33	ȘTEFAN VODĂ	ȘTEFAN VODĂ	Instituția Publică Liceul Teoretic „Ştefan Vodă”
34	TARACLIA		În proces de identificare
35	TELENEȘTI	TELENEȘTI	Instituția Publică Gimnaziul „Mihai Eminescu”

Potrivit site-ului UNICEF în Moldova, selectarea școlilor pentru participare la proiect a fost făcută conform mai multor criterii, inclusiv numărul elevilor – acesta nu trebuie să fie mai mic de 500, plus încă 200 de locuri libere pentru a primi copiii, pe care părinții îi vor transfera din școlile sătești închise. Toate cele 35 de instituții de cultură generală din țară, una din fiecare raion, se preconizează a fi reparate total și echipate cu tot necesarul «pentru a asigura calitatea procesului de studii și respectarea celor mai înalte standarde in domeniul educației», ceea ce presupune investiții în infrastructură, modernizarea conținuturilor de studii, dotarea cu echipament digital avansat, săli de clasă și laboratoare, terenuri sportive, transport (se planifică achiziționarea unui număr de 70 de autobuze pentru transportarea elevilor), alimentație gratuită etc.

Pentru început, în cadrul proiectului «Îmbunătățirea calității educației», implementat de Ministerul educației și științei și finanțat de Banca Mondială, vor fi modernizate 10 instituții de educație din cele 35.

«Cu suportul UNICEF în 10 școli model va fi asigurată accesibilitatea și echiparea cu tehnologii asistive și echipamente digitale STEAM, iar grație sprijinului financiar din partea Global Partnership for Education, 35 de școli vor fi dotate cu echipamente de informare si comunicații pentru a asigura accesul la conținutul digital pentru disciplinele STEAM», – se spune pe site-ul unicef.org.

În total, pentru crearea acestei rețele de școli model vor fi necesare investiții de €70 mln., dintre care €14,5 mln – la etapa de început.

Dan Perciun, ministrul educației și științei, a spus și în parlament, dar și în emisiile diferitor posturi TV, că pentru a stimula părinții care își vor transfera copiii din școlile mici în cele «model», se vor achita lunar, cu excepția vacanței de vară, 1000 de lei netaxați, timp de doi ani. Primii beneficiari ai acestor alocații, se menționează în justificarea economică și financiară a proiectului de lege, vor apare în septembrie, 2024 . Numărul maxim al beneficiarilor – 1000 de persoane (20% din numărul total de elevi din cele 100 de școli mici, în care învață mai puțin de 50 de copii, vor trece în alte școli). Bugetul acestor plăți, din careva motive calculat de Ministerul Educației doar pentru septembrie-noiembrie (adică, pentru trei luni ale a.2024, fără decembrie), va constitui 3 mln. de lei (3 luni x 1000 de beneficiari x la 1000 de lei ). În a.2025 au fost luate în considerarea nouă luni (cu excepția celor de vară) și 40% de elevi. Astfel, 40% = 2000 (din numărul total de 5000 de elevi din 100 de școli mici), reiese că 2000 x 1000 lei x 9 luni = 18 mln. de lei. Adică, dacă trecem cu vederea luna decembrie, 2024, uitată de Ministerul educației, în total pentru a achita părinților alocațiile pentru transferarea copiilor din școlile mici în cele mari în anii 2024-2025 vor trebui scoase din buget 21 mln. de lei. În linii mari, banii pentru stimulare au fost prevăzuți nici nu pentru doi ani deplini, cum spune legea, ci pentru un an și jumătate. Aici se termină compensațiile statului pentru incomodități. Același elev din clasa V sau VI va mai trebui să facă naveta dus-întors în altă localitate, pentru a absolvi instituția de cultură generală.

Personalul (ne)scriptic

În scurt timp după adoptarea în primă lectură a amendamentelor la Codul educației, Ion Ceban, primarul de Chișinău, a scris pe rețelele de socializare, că guvernul s-a și «isprăvit» cu asistenții sociali și pregătește o nouă lovitură pentru angajații sistemului educațional.

«Vor fi disponibilizați numeroși lucrători din educație, conform ordinului nr.1338, semnat la 1 noiembrie,2023 de ministrul educației. Din 01 august,2024 va fi redus personalul în școlile din țară. Ordinul semnat OBLIGĂ corectarea personalului scriptic în conformitate cu numărul elevilor din școală. Cele mai afectate vor fi școlile, în care studiază mai puțin de 200 de elevi. Primii, își vor pierde locul de muncă psihologii, psihopedagogii, conducătorii cercurilor, ajutorii directorilor și mulți alți angajați. Documentul guvernului OBLIGĂ administrația multor școli din municipiul Chișinău să concedieze zeci de învățători și personal auxiliar. Directorii școlilor deja vin la noi și întreabă ce-i de făcut», – a scris primarul I.Ceban pe Facebook.

În aceeași zi, Ministerul educației și științei a dezmințit declarația primarului capitalei despre reducerea numărului de angajați în sistemul educațional în legătură cu noile state de personal. Din comunicatul de presă reiese că, dimpotrivă, asta va permite angajarea mai multor specialiști de care au nevoie școlile pentru a asigura accesul la educație pentru toți copiii.

«Listele statelor de personal au fost modificate în a. 2023 pentru prima oară în cei 24 de ani de la alcătuirea lor. Înainte de a fi aprobate, noile state de personal au fost discutate pe larg, inclusiv cu directorii instituțiilor de educație din Chișinău, și versiunea finală reflectă toate propunerile constructive, oferite în timpul dezbaterilor publice. Comparativ cu statele de personal aprobate în a. 1999, actualul document prevede majorarea numărului de unități care pot fi angajate în instituțiile de educație. A fost majorat numărul unităților de psihologi, în special în școlile mici, în personalul scriptic au fost incluși psihopedagogi, logopezi, care nu existau în documentul precedent. A mai fost majorat numărul unităților pentru funcția de director adjunct în școlile mici», – se spune în comunicatul de presă al Ministerului educației.

Tot acolo se mai menționează, că în scurt timp departamentul va publica analiza detaliată a unităților de personal « pentru că minciunile primarului, care provoacă confuzie în sistem, nu mai pot fi tolerate». Potrivit Ministerului educației, acuzațiile făcute de primarul de Chișinău ar fi o încercare de a distrage atenția de la sistarea de către primărie a finanțării activității conducătorilor de cercuri și a grupurilor cu program prelungit.

Dar peste două zile, la 18 martie, la ședința operativă a primăriei Ion Ceban din nou a atins această temă și a menționat, că ordinul nr. 1338 al Ministerului educației privind valul de disponibilizări nu a fost inventat de el, nici luat din pod.

– Mulți directori de școli, mai ales din suburbii (dar și mulți din țară) ni se adresează și se neliniștesc că din auguct,2024, conform acestui ordin, vor fi concediați oamenii din instituțiile în care învață mai puțin de 200 de elevi. Ei vor să economisească pe seama angajaților din sistemul de educație, care și așa se află în stare deplorabilă, –a spus I. Ceban.

Andrei Pavaloi, șef adjunct al Departamentului Municipal de Educație, Tineret și Sport, a concretizat, că acest ordin a fost emis mult înainte de alcătuirea proiectului statelor de personal, pentru a nu provoca nemulțumiri în societate, în special în instituțiile de educație.

– Conform acestui ordin, din august,2024 o mare parte din instituțiile de educație va avea state de personal mai mici ca înainte, în funcție de numărul elevilor, cel mai mult vor avea de suferit instituțiile mici,– a completat A.Pavaloi spusele edilului. – Dacă vorbim despre municipiul Chișinău, la începutul lui aprilie vom avea cifrele exacte, cum se va reduce personalul din școli din august, 2024, dacă ținem cont de faptul că ne aflăm în perioada de așteptare a statelor de personal preliminare. La nivel de țară situația va fi și mai gravă, pentru că directorii de școli vor fi nevoiți să concedieze adjuncții și personalul auxiliar , inclusiv psihologii școlari. Am spus că în țară situația va fi și mai gravă, deoarece instituții școlare, în care învață mai puțin de 200 de copii, există foarte multe. Cu regret, directorii lor vor fi obligați să rezilieze contractele de muncă cu majoritatea angajaților.

Stimulentul nu este suficient

Ministrul educației, care s-a născut și a absolvit școala în capitală, nu poate înțelege că micuților de la sate le vine greu să meargă la școală de dimineață și pe orice timp, dintr-o localitate în alta. Fiind în anii tinereții, el nu poate și, cel mai probabil, nu vrea să înțeleagă, că prin închiderea școlilor și grădinițelor din sate, autoritățile privează aceste sate de viitor. Un om normal nu va locui într-o localitate, în care ni există infrastructură. Despre aceasta vorbesc interlocutorii portalului Noi.md.

Corneliu Popovici, ex-ministrul educației, a comentat pentru Noi.md decizia Ministerului educației și științei privind reducerea numărului de învățători în școlile mici, dar și cea de transferare a elevilor din școlile mici în cele mari și chiar de a achita părinților alocații lunare. Potrivit lui, măsurile financiare, deși pot constitui un stimulent, nu-s suficiente pentru a compensa consecințele negative ale închiderii școlilor mici.

Corneliu Popovici a menționat, că închiderea școlilor sătești va afecta semnificativ viața localităților, va dăuna nu numai în aspect educațional, ci și social. Fostul ministru a atras atenție problemelor ce țin de accesibilitatea educației, căci pentru unii elevi închiderea școlilor înseamnă necesitatea de a acoperi distanțe mari pentru a ajunge la noul loc de studii, ceea ce este o dificultate în plus pentru familii, în special în raionale mai puțin accesibile. Asta nu poate să nu afecteze calitatea studiilor.

«În unele cazuri, școlile mici asigură un mediu mai personalizat și mai bine direcționat, care să răspundă mai bine nevoilor elevilor, în special celor care au dificultăți de învățare sau necesită o atenție specială. Închiderea acestor școli ar putea afecta calitatea educației pentru acești elevi», – crede fostul ministru.

O altă problemă gravă, asupra căreia a atenționat Corneliu Popovici, este pierderea locurilor de muncă de către cadrele didactice. Închiderea școlilor înseamnă concedierea corpului didactic și a personalului auxiliar, ceea ce va afecta economic și social comunitățile respective. Fostul ministru a atras atenția și la potențiala opunere și nemulțumire din partea societății și a părinților, și a menționat probabilitatea protestelor și a împotrivirii față de această decizie.

Pe calea nimicirii satelor

Istoricul Victor Stepaniuc, fost vicepremier și deputat în parlament, a menționat importanța păstrării școlilor mici pentru localitățile rurale, subliniind că în spatele acestora de regulă se află un sat.

«Dacă închidem școala, acolo se va închide și grădinița, și satul va dispare, de aceea această cale este incorectă – este calea spre nimicirea satelor. Asta nu are nimic în comun cu dezvoltarea țării. Nu știu cine dictează guvernării asta, dar cred că Ministerul educației trebuie să se oprească și să cugete bine ce lasă în urmă. Noi am trecut deja prin închiderea școlilor. Numai în ultimii 15 ani au fost închise 300 de școli, și asta continuă, din păcate. Este o cale periculoasă», – a opinat fostul vice-premier și a îndemnat conducerea ministerului să-și revizuiască politica față de școlile mici.

Însă actuala guvernare, inclusiv conducerea ministerului educației, nu ascultă avertismentele, sfaturile și apelurile specialiștilor, experților, cetățenilor, dar urmează cu strictețe instrucțiunile și indicațiile partenerilor europeni, care vorbesc despre necesitatea reformării sectorului educațional.

«La finele anului trecut Consiliul Europei a început procesul negocierilor privind aderarea RM la UE. Felicit guvernarea cu ocazia acestui pas așteptat, dar el înseamnă numeroase reforme și multă muncă, care trebuie făcută. Reformele de acest gen vor fi foarte complicate în sfera educației – sector foarte apropiat cetățenilor . UE sprijină Ministerul educației și științei, și alți parteneri în acest proces complicat», – a declarat Magdalena Müller-Ury, șefa Departamentului Operațiuni al Delegației Uniunii Europene în Moldova, la prezentarea proiectului de creare a rețelei de școli generale în Republica Moldova, citată de unicef.md.

Da Maha Damad, reprezentanta de țară UNICEF în Moldova, a regretat faptul, că performanțele elevilor din școlile rurale sunt mai mici ca cele ale elevilor din mediul urban, și și-a exprimat speranța că «școlile model vor demonstra cum pot fi potențial îmbunătățiți acești indici prin aprobarea și adaptarea standardelor bunelor practici în domeniul învățării și predării ».

O rețea de școli avansate, poate că e o inițiativă bună, dar trebuie să se țină cont de specificul țării. Și pentru că populația Republicii Moldova este, în majoritate, rurală, la sat trebuie să existe infrastructura respectivă, pentru ca oamenii dorească să locuiască în țara lor. La ce bun să născocim și să promovăm programele «Satul european», dacă aceste sate dispar? Pentru cine construim apeducte, iluminare, drumuri etc., dacă se închid școlile, iar oamenii se văd nevoiți să caute alt loc de trai cu infrastructura necesară?

La conferința internațională «Managementul bazat pe date pentru politici publice eficiente», care a avut loc la Chișinău pe 25 martie, 2024, discuțiile au început cu o statistică tristă: în ultimii 5 ani din Moldova au plecat pentru totdeauna cca 250 mii de moldoveni. Și cum actuala guvernare, care și-a propus să-i întoarcă acasă pe moldovenii emigranți, o va face, dacă în sate se închid școlile? Chișinăul nu-i va încăpea pe toți, da după condițiile confortabile de trai în străinătate e puțin probabil ca cineva să-și dorească revenirea în sartul natal, așa zis «european», dar care nu dispune, barem, de o școală.

Conducem cu sau fără încredere în viitor?

În opinia fostului consilier municipal,omul de afaceri Vasili Chirtoca, este imposibil să conduci eficient ceva (școală, întreprindere, localitate, minister, stat…) dacă nu crezi în viitorul bun și în perspectivele acelui ceva, pe care îl conduci.

În opinia sa, «omul de stat-patriot, care face tot ce este necesar pentru dezvoltarea țării sale, neapărat trebuie să viseze la venirea unor vremuri mai bune pentru țara sa: la dezvoltarea rapidă a economiei și a sistemului financiar; la creșterea PIB și a veniturilor bugetare; la dezvoltarea infrastructurii transporturilor și a celei sociale; la dezvoltarea sistemului educațional; la revenirea în țară a celor 1,0-1,5 milioane de moldoveni care au migrat, etc.

Oamenii care administrează statul trebuie nu numai să creadă în viitorul luminos, dar să facă totul pentru a-l apropia, și în același timp să păstreze pentru viitor infrastructura rurală, una dintre cele mai importante părți ale căreia este școala – un centru nu doar de educație, dar și de cultură în sat. În ce viitor cred oamenii care reduc școlile, iar împreună cu ele – și localitățile, multe dintre care au fost fondate încă pe timpul lui Ștefan cel Mare? Economisind, în acest fel, adevărate copeici?

Eu îndemn liderii țării, printre care multe persoane tinere, să cugete asupra acestor lucruri ».

Lidia Ceban