X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Dosarul BEM: unde s-au „pierdut” $ 400 de milioane

20 iun. 2016,, 08:05   Economie
15930 8

«Дело BEM»: Где «потерялись» 0 миллионов?
Foto: bem.md

Ion Munteanu

Controversatul om de afaceri, primarul Orheiului, Ilan Șor, contestă corectitudinea estimării prejudiciului cauzat cetățenilor moldoveni în rezultatul „furtului secolului”.

S-a constatat că circa $ 400 de milioane din suma menționată anterior, ce depășea $ 1 miliard, „s-au evaporat”. Unele neconcordanțe în mărturiile și acțiunile lui denotă faptul că o parte considerabilă din fluxul bănesc la care au obținut acces practic nelimitat în trei bănci fostul premier Vlad Filat și complicele lui, Șor, au rămas în afara atenției organelor de drept.

Dar putem oare să-l credem pe cuvînt pe businessmanul acuzat de Banca Națională și compania americană „Kroll” de furtul miliardului din Moldova și care găsea sute de milioane pentru a da mită în timp ce în declarația lui pe venit figurează doar salariul de 10 mii de lei pe lună?

Șor, dă miliardul înapoi!”


La sfîrșitul anului 2014, din Moldova, prin trei bănci, a dispărut misterios miliard. Cu referință la Banca Națională a Moldovei, a fost anunțată cifra de 17,7 miliarde de lei, ce constituia pe atunci $ 1,18 miliarde, sau circa un miliard de euro – aproape o treime din activele bancare din Moldova. Această sumă, ce constituie 18% din PIB, băncile subordonate lui Ilan Șor, a fost acordată sub formă de credite prin intermediul diferitor scheme gri și tranzacții ilegale.

Banca Națională a introdus regimul de administrare specială la „Banca de Economi”, „Banca Socială” și „Unibank”, oferindu-le un credit în valoare de 9,5 miliarde de lei în baza unei hotărîri secrete a Guvernului Leancă. Condiția era ca banii să fie returnați pe 27 martie 2015. Deși această condiție nu a fost îndeplinită, Guvernul Gaburici, în regim secret, a adoptat o hotărîre privind acordarea de către BNM a încă 6,5 miliarde de lei băncilor falimentare.

În prezent, din mijloacele furate, organele de anchetă au reușit să întoarcă doar o parte mică. Între timp, Guvernul este obligat să ramburseze creditul obținut de la BNM sub garanția statului, din mijloace bugetare. Se va majora nu doar datoria internă, dar și povara fiscală. Devine tot mai evident faptul că banii alocați de Banca Națională vor fi rambursați de contribuabilii din țară. Experții au calculat că, în cazul neîntoarcerii banilor furați, „furtul secolului” îl va costa pe fiecare cetățean, inclusiv bebeluși și bătrîni, aproximativ 5000 de lei. Pentru elucidarea furturilor de la „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”, precum și pentru depistarea celor vinovați și stabilirea modalităților de returnare a banilor, Banca Națională a ales compania americană „Kroll”. Raportul pregătit de experții străini îi atribuie lui Ilan Șor rolul principal în manipulările de amploare cu mijloacele bănești ale celor trei bănci.

În societate, Șor demult este perceput drept principalul vinovat în situația creată în sectorul bancar, fapt despre care denotă numeroasele comentarii ale experților, politicienilor și cetățenilor simpli, care apar în presă și pe Internet. La sfîrșitul lunii mai, în cadrul meciului cu participarea echipei „Milsami”, ce aparține businessmanului, pe o clădire din imediata apropiere a stadionului „Zimbru” a fost afișat un banner enorm cu inscripția „Șor, dă miliardul înapoi!”

Șor nu este sigur de mărimea mitelor

Adutodenunțul businessmanului a condus la arestarea ex-premierului Vlad Filiat, care astăzi este învinuit de corupție pasivă și abuz de putere. În cadrul audierilor la Centrul Național Anticorupție, Șor a declarat că, pe parcursul ultimilor ani, i-a transmis lui Filat mită în valoare de peste $ 250 milioane. În mărturiile sale Șor explică că banii periodic erau transferați sau transmiși în numerar ex-premierului în schimbul unor servicii din partea lui.

De exemplu, suma de $ 500 de mii în numerar, potrivit lui Șor, a fost transmisă în cabinetul de serviciul al premierului Filat, în clădirea Guvernului, pentru încetarea presiunilor asupra întreprinzătorului și companiilor subordonate lui, inclusiv „Dufremol”. Aceeași sumă a fost achitată sub formă de avans pentru autorizația pentru comerțul fără taxe a produselor petroliere în zona vamală a Moldovei.

În cadrul audierilor, Șor a recunoscut că în schimbul mitelor mari oferite lui Filat el a reușit să obțină controlul asupra „Băncii de Economii”. Potrivit unei scheme descrise de el, pe numele firmelor lui Șor erau eliberate credite în valoare de 1 miliard de lei, cu ajutorul cărora era cumpărat portofoliul creditelor neperformante de la „Banca de Economii”. În locul procurării reale a datoriilor, era efectuată rotația banilor. Prin răscumpărarea comună de la „Banca de Economii”, Filat și Șor intenționau, în 2-3 ani, să cîștige și să acopere pierderile apărute în rezultatul neonorării de către Filat a unei părți din promisiunile sale.

În rezultat, pachetul de control al acțiunilor băncii a trecut la firmele celor doi complici, iar cota statului s-a redus de la 56,6% pînă la 33,3%. În aprilie 2014, Șor a devenit președinte al Consiliului de administrație al BEM, obținînd controlul direct asupra fluxurilor financiare ale întreprinderilor de stat, agențiilor, departamentelor, conturilor trezoreriale.

Potrivit mărturiilor lui, după ce a obținut controlul asupra băncii, Filat a primit cu regularitate de la Șor sume mari de bani pentru afaceri și pentru necesități politice. Totodată, Șor nu este sigur de mărimile exacte ale mitelor sale, numind sume cu eroare de $ 20 de milioane. Potrivit lui, în 9 luni ale anului 2014, Filat a primit treptat o sumă în valoare de la $ 60 milioane pînă la $ 80 de milioane. De regulă, creditele erau luate de Șor pe numele companiilor lui, după care banii erau transferați pe conturile firmelor off-shore sau erau transmiși în numerar.

În mărturiile lui Șor figurează și alte episoade cu sumele transferate în mărime de zeci și sute de milioane de dolari. Întreprinzătorul menționează că ultima dată, i-a transmis bani lui Filat în oficiul PLDM, în octombrie 2015 – 20 de milioane de lei în bancnote a cîte 500 și 1000 de lei „pentru necesități de partid”.

Avocatul ex-premierului Igor Popa numește califică toate mărturiile lui Șor drept „minciuni”. În ceea ce privește ultimul episod el spune că a solicitat de la Banca Națională informații privind veridicitatea acestei sume. „O geantă cu 20 de milioane de lei trebuia să aibă 1 metru lungime, 1 metru lățime și 70 de centimetri înălțime. Șor nici nu ar fi putut ridica acest geamantan”, afirmă avocatul.

Miliardul pentru „grupul Șor”

Cît de reale sînt sumele indicate în procesul verbal al audierilor, se pare că știu doar Șor și Filat. Principala probă privind transmiterea ex-premierului sumei de $ 250 de milioane sub formă de mită rămîn a fi mărturiile lui Șor. Pînă în prezent, potrivit informației publice a organelor de drept și a apărării, primarul Orheiului a reușit să demonstreze doar o parte din informațiile prezentate în cadrul autodenunțului. În rechizitoriul în dosarul Filat, deocamdată, în loc de $ 250 de milioane figurează cifra de $ 40 de milioane.

Aceste circumstanțe, precum și unele neconcordanțe în mărturiile lui Șor, induc la gîndul că o parte semnificativă a fluxului bănesc, la care au obținut acces nelimitat ex-premierul și complicele lui în cele trei bănci, a rămas în afara atenției organelor de drept. Și este vorba nu doar de mărimea foarte aproximativă a mitei, în care Șor „pierde” zeci de milioane de dolari.

Astăzi, Șor îi contrazice pe experții internaționali și Banca Națională, care au anunțat despre scoaterea din țară a $ 1,18 miliarde prin intermediul unor scheme ilegale. În martie, 2016, în cadrul unei conferințe de presă, Șor a recunoscut că a scos banii din bănci, pentru a-i transmite ex-premierului. „Acești bani, care au ajuns la dl Filat și pe care el îi numește „cadouri toxice”, au fost luați din „Banca de Economii”, a declarat primarul Orheiului.

Cifra de un miliard de dolari furați din sistemul bancar al Moldovei Șor o numește „mitică”, afirmînd că în realitate au fost scoase doar $ 625 de milioane. El face publice propriile estimări, potrivit cărora, cu participarea lui nemijlocită, din BEM au fost scoase $ 250 de milioane sub formă de credite, eliberate în diferită formă și transmise lui Vlad Filat. Potrivit lui Șor, $ 375 de milioane este ponderea creditelor nefavorabile, eliberate pe timpul directorului băncii Grigore Gacichevici.

Astfel, aproape $ 400 de milioane din suma menționată anterior, ce depășea un miliard, „au plecat” în direcție necunoscută. În timp ce, potrivit rezultatelor preliminare a celei de-a doua etape a investigației efectuate de compania americană „Kroll”, anume businessmanul Ilan Șor și persoanele și companiile afiliate lui – așa-zisul „grupul Șor” – au fost implicate în scoatere miliardului din cele trei bănci. Despre aceasta vorbește univoc Banca Națională în comunicatele ei de presă.

Informația colectată și studiată de compania „Kroll” a confirmat faptul că „grupul Șor” controla direct procesul decizional la cele trei bănci, inclusiv, deciziile privind acordarea „creditelor” companiilor legate între ele, fără intenția de ale rambursa. „Grupul Șor” a creat o rețea de firme, prin intermediul cărora mijloacele obținute erau sustrase și spălate. „De asemenea, acest grup a obținut o parte semnificativă din mijloacele furate”, declară Banca Națională.

Investigația „Kroll” a stabilit că, în perioada 1-26 noiembrie 2014, cu doar patru zile pînă la alegerile parlamentare, cinci companii au obținut credite în valoare de peste 13,5 miliarde de lei. Experții au depistat că companiile „Vixomar-Com” ( ($ 164 mil.), ”Danmira” ($ 29,6 mil.., 101 mil. euro și 720 mil. lei), „Davema-Com” (3,2 mild. lei), SRL „Contrade” ($ 24,9 mil. și 105 mil. euro) și „Caritas Group” ($ 13,6 mil., 28,9 mil. euro și 1,86 mild. lei) sînt legate direct și indirect cu alte companii ale lui Șor.

În special, numărul de telefon, folosit de Șor în această operațiune, era utilizat de cinci companii care au obținut credite. Ulterior, aceste firme au transferat banii pe conturi letone ale unor companii off-shore, înregistrate în Marea Britanie sau Hongkong.

Practic, toți experții intervievați de noi consideră că două persoane cu siguranță știu unde se află banii furați – Filat și Șor. Potrivit unei versiuni, o parte din bani a fost investită în aeroportul Chișinău, care a fost transmis în concesiune, la indicația lui Filat, firmelor controlate de Șor. Totodată, mulți dintre experți consideră că acești bani nu sînt acolo, deoarece fiecare pasageri, ce pleacă din aeroport, continuă să achite aeroportului (în casa lui Șor) cîte 9 euro și acești bani sînt mai mult decît suficienți pentru a acoperi acele „investiții”, făcute în aeroport în ultimii cîțiva ani.

Unde sînt atunci banii furați?Se pare, totuși, că suma de 0 de milioane, pe care Șor (potrivit mărturiilor lui) i-a transmis-o lui Filat, nu e departe de adevăr, doar că cea mai mare parte din bani trebuie căutată pe conturile firmelor de peste hotare, subordonate lui Șor, precum și în investițiile lui rusești, israeliene și în Asia Mijlocie. Se știe, de exemplu că Șor este un mare investitor în Kîrgîzstan.

Afacerile „de aur” ale modestului primar

Pe parcursul a peste un an și jumătate, în Moldova era mimată desfășurarea unei investigații active a furtului miliardelor, înregistrate în sistemul bancar al țării. Organele de drept au inițiat o serie de dosare penale pe faptul eliberării creditelor în mod fraudulos, delapidărilor în proporții deosebit de mari, încălcării regulilor de creditare, abuzului de putere etc.

În totală, în instanță au fost expediate aproape 20 de dosare, iar cinci figuranți, inclusiv fostul președinte al Consiliului de Administrație al BEM Grigore Gacichevici au statut de învinuit. La etapa de investigație se află alte cîteva dosare pe faptul obținerii creditelor neperformante de la „Banca de Economii”. În acestea, în prezent figurează 15 persoane, trei dintre care sînt date în căutare.

Grigore Gacichevici, unul dintre predecesorii lui Șor la postul de președinte al Consiliului de Administrație al BEM, a fost reținut pe diferite episoade ale dosarului privind eliberare ilegală a creditelor. Procurorii insistă asupra punerea în arest a fostului bancher, considerînd că în caz contrar va apare riscul de prejudiciere a anchetei și posibilitatea de a se ascunde de anchetă.

Pe acest fundal, Ilan Șor, pe timpul căruia în sectorul bancar furturile nu doar au continuat, dar și s-au înmulțit și au căpătat un caracter ireversibil, rămîne în libertate și practic, este scos de sub urmărirea penală. El are statut de martor, activele bancare au fost arestate, însă pînă în acel moment acolo nici nu rămăsese nimic. Însă experții în drept intervievați de noi au cîteva întrebări. Dacă autodenunțul în dosarul de corupție îl poate exonera pe Șor de răspunderea penală, atunci „mărturiile lui oneste” că el a scos (sustras) din BEM banii, pe care i-a transmis lui Filat, nu constituie obiectul unei urmăriri penale? Nu este aceasta oare „furt în proporții deosebit de mari”? Întrebarea este ritorică.

Candidînd la postul de primar al Orheiului, Șor a completat o declarație de venituri și patrimoniu, unde a indicat o afacere și venituri bănești destul de modeste. Persoana, învinuită de către analiștii americani de sustragerea unui miliard de dolari din Moldova și care găsea milioane pentru mită, și-a inclus în declarație doar un salariu de 10 mii de lei pe lună. Timp de doi ani de activitate în funcția de director al SRL „Dufremol” (de pe 1 ianuarie 2013 pînă pe 31 decembrie 2014) el a cîștigat 240 de mii de lei, iar alte 15 mii de lei – activînd prin cumul.

Șor a declarat cîteva obiecte imobiliare, patru automobile și cîteva conturi bancare cu sume relativ modeste. Dintre firme a fost indicată doar cota de 0,89% în SRL „Avantage”. Deși însuși Șor în interviurile publice a recunoscut în repetate rînduri că deține un șir de companii de succes, o parte dintre care le-a moștenit de la tatăl său. Totodată, mărimea și lista acestei moșteniri nu au fost făcute publice vreodată de Șor. Potrivit raportului „Kroll”, în 2011, din „Shor Holding” făceau parte 10 companii, iar trei ani mai tîrziu numărul acestora a ajuns la 39.

Comparînd aceste date cu veniturile declarate oficial și cu patrimoniul lui Șor, devine evident că primarul Orheiului preferă să-și ascundă afacerile cu ajutorul schemelor intermediare și a zonelor off-shore. În investigația sa „Kroll” atrage o atenție deosebită perioadei din mai pînă în noiembrie 2014, cînd la cîrma BEM se afla Șor: anume în această perioadă valoarea creditelor, eliberate persoanelor afiliate, s-a dublat și a depășit 13 miliarde de lei pe 24 noiembrie 2014. Cu alte cuvinte, aceleași instrumente- firme intermediare și companii off-shore au fost utilizate și raport cu cele trei bănci falimentate.

Toți cei, cu care a discutat autorul acestor rînduri consideră că va fi extrem de greu de găsit banii furați, însă totodată, cei intervievați consideră că întoarcerea acestor bani este o chestiune de onoare organelor de drept și a actualei guvernări.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?