Размещение пусковых установок ПРО США в Румынии является нарушением Договора о ликвидации ракет средней и меньшей дальности (РСМД), заявил замминистра иностранных дел России Сергей Рябков, выступая в Общественной палате.
«Новым моментом в ситуации в Европе стало размещение на базе ПРО в Девеселу в Румынии, а в перспективе аналогичный проект будет реализован и в Польше, пусковых установок противоракет, аналогичных тем, которые используются на кораблях ВМС США для запуска крылатых ракет средней дальности «Томагавк». Появление таких установок на суше рассматривается нами как прямое нарушение США Договора о ликвидации ракет средней и меньшей дальности», – передает ТАСС заявление Рябкова.
«Считаем симптоматичным нежелание Вашингтона и Брюсселя корректировать свои противоракетные планы, несмотря на достижение договоренностей по урегулированию ситуации вокруг иранской ядерной программы. Будем и далее вести с европейцами плотную работу по демонстрации им неизбежных нежелательных последствий реализации американского проекта», – подчеркнул он.
«Примечательно, что все это (размещение США ядерного оружия в Европе) делается под прикрытием тезиса о росте российской ядерной угрозы, причем откровенно искажаются положения военной доктрины РФ, касающиеся применения ядерного оружия. А у европейской общественности настойчиво формируется впечатление, что Россия в последние годы пересматривает свои взгляды на место и роль ядерного оружия и делает на него все больший упор в своем военном планировании, что не соответствует действительности», – передает РИА Новости заявление Рябкова.
8 июля Столтенберг объявил начальный уровень готовности системы ПРО НАТО в Европе.
17 июня президент Владимир Путин на встрече с руководителями международных информагентств заявил, что Россия будет вынуждена отвечать на шаги Запада, несмотря на упреки в агрессивном поведении.
9 июня немецкие СМИ сообщали, что НАТО рискует совершить крупнейшую ошибку в истории, если продолжит возведение системы ПРО США на своих восточных границах, так как Россия может разорвать договор о ликвидации ракет средней и меньшей дальности.
Hai nu zau. Dar Rusia nu incalca granitele Ucraiei, ale Georgiei, ale Moldovei etc.? Dar Rusia nu a furat teritorii dea lungul istoriei? Dar Rusia nu a declansat tot felul de conflicte artificiale (Transnistria, Georgia, Osetiaetc.).
Cine va pus sa intrati si sa furati din teritoriul Ucrainei? Nu va mai bucurati nici de 1% incredere in plan international. Asa ca votati-l pe mincinosul Putin in continuare, ca de la anul o sa simtiti si mai tare foamea in gland, cand sanctiunile vor ramane in continuare. Sa vedem atunci cum mai minte Putin .
Poate că răspunsul ni-l dă președintele Stratfor, George Friedman, care într-un discurs public din acest an spunea că țările Europei de Est, printre care și România, trebuie folosite de americani ca un tampon între Europa și Rusia și că este esențial să fie blocată o apropiere dintre Rusia și Germania, care reprezintă unul dintre cele mai mari pericole pentru interesele americane!
Politica NATO în estul Europei 22 сен. 2016, 15:35
+0-0
Paul Craig Roberts, autorul politicii economice a Administrației Reagan de la finele anilor 1980, privește cu neîncredere politica Statelor Unite în estul Europei și scrie pe blogul său că mesajele venite dinspre Occident l-ar putea convinge pe liderul de la Kremlin că un atac venit dinspre Vest este inevitabil, deci mai bine ar acționa el preventiv. Fostul oficial american dă drept exemplu un raport preluat la începutul lunii iunie de Deutsche Wirtschafts Nachrichten conform căruia Guvernul de la Berlin se pregătește de război împotriva Rusiei. Potrivit acestei publicații, raportul a ajuns inclusiv la serviciile secrete rusești. De asemenea, masarea de dispozitive militare în apropierea granițelor sale reprezintă o amenințare pentru Rusia. De altfel, liderului naționalist Vladimir Jirinovschi, vicepreședinte al Parlamentului rus, a amintit la un moment dat că atunci când acest lucru s-a mai întâmplat, în 1941, Germania a atacat Uniunea Sovietică. “Nu spun că vor ataca mâine”, a completat Jirinovschi, însă, dacă nu va rămâne nicio zonă tampon între trupele NATO și granița Rusiei, aceasta ar provoca o lovitură preventivă. În opinia fostului oficial american, Jirinovschi a fost determinat sau împins să facă o astfel de declarație și, probabil, chiar și Putin a ajuns acolo. “Putin a menționat clar că Rusia nu va accepta baze de rachete în Polonia și România. El a informat Washington-ul și guvernele imbecile din Polonia și România. În orice caz, așa cum a observat și Putin, ei nu aud”, a mai scris Roberts.
Profesor la New York University şi Princeton University, şi membru al Council on Foreign Relations, din New York, Stephen F. Cohen, 76 de ani, este considerat cel mai reputat istoric şi specialist american în studii asupra Rusiei moderne. Fost consilier al preşedintelui Bush sr., prof. Cohen este un vechi prieten al lui Mihail Gorbaciov şi a fost un apropiat al Svetlanei Stalina, fiica lui Stalin, până la moartea acesteia, în Statele Unite, în 2011. În urmă cu un an, în aprilie 2014, într-un interviu la o televiziune din New York, afirma: „Nu ne aflăm, aşa cum am fi tentaţi să credem, la începutul unui nou Război Rece. Suntem mai demult intraţi în el”. Textul de mai jos este versiunea completă a luării de cuvânt a autorului la 26 martie 2015, la Forumul anual SUA-Rusia de la Washington, la Centrul Philip A. Hart, al Senatului Statelor Unite ale Americii. Ne cerem scuze pentru relativa întârziere cu care îl punem la dispoziţia cititorilor gazetei Cotidianul. „În urmă cu 9 luni, când am vorbit la acest forum din iunie 2014, am atras atenţia, că acea criză din Ucraina era cea mai serioasă confruntare americano-rusă de mai multe decenii încoace. Că ne-a aruncat într-un nou război rece, potenţial mai periculos decât cel americano-sovietic din urmă cu 40 de ani, pentru că epicentrul lui se află chiar pe una din frontierele Rusiei; pentru că acest nou război rece nu mai beneficiază de regulile stabilizatoare existente în cel precedent şi pentru că, iarăşi spre deosebire de trecut, de astă dată nu mai există vechea şi serioasa opoziţie a establishmentului politic şi mediatic american faţă de starea conflictuală bilaterală. O spun cu regret că, astăzi, criza este şi mai serioasă. Noul război rece s-a adâncit şi instituţionalizat, prin transformarea a ceea ce începuse anul trecut, în februarie, ca un război civil ucrainean, într-un război SUA/NATO – Rusia, prin intermediari. S-a transformat într-un torent de informaţii inexacte, sau dezinformări, pornite de la Washington, Moscova, Kiev şi Bruxelles, şi de sancţiuni economice occidentale care forţează Rusia, la fel ca în anii’40 trecuţi, să se îndepărteze politic de Vest. Mai rău chiar, ambele părţi sunt iarăşi agresive, au scos din lăzi armele convenţionale şi nucleare şi testează, fiecare, sistemele de apărare aerienă şi maritimă ale celuilalt. Diplomaţia dintre Washington şi Moscova este înlocuită în aceste momente cu o gândire militară resuscitată, în timp ce relaţiile de cooperare, încurajate de decenii, de la comerţ, educaţie şi ştiinţă, la controlul armamentelor, sunt azvârlite într-o maşină de tocat mărunt hârtii. Şi totuşi, în pofida acestei crize nefericite şi a pericolelor ce o însoţesc, nu se întrevede o opoziţie efectivă faţă de politicile americane ce au generat-o, nici în Administraţie, nici în Congres, nici în media mare, nici în grupurile de reflecţie şi nici în mediul universitar. În schimb, ne lovim de o susţinere necugetată, politică, financiară şi militară, a regimului tot mai autoritar de la Kiev, regim care, cu foarte multă îngăduinţă, poate fi numit un bastion al ”democraţiei şi valorilor occidentale”.
во первых сша подсталяет европу.....именно подстава!!! во-вторых аза ПРО в румынии уже взята на прицел...и ббудет уничтожена в первую очередь в случае чего!!!! и ничего они не смогут сделать!!!!! запустят "калибр" и привет ...его сбить невозможно!!!! дурни..сами себе проблем создали!
Добавить комментарий