Nistru: cum va negocia Moldova cu Ucraina

Xenia Florea

Ucraina în sfîrșit este gata să ratifice Tratatul privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru – la patru ani de la semnare.


Cel puțin, la ultima întrevedere a miniștrilor adjuncți de mediu din cele două țări, partea ucraineană i-a informat pe colegii moldoveni despre decizia de a face acest pas. Ce-i drept, această promisiune venea din partea Ministerului Mediului din Ucraina, iar procesul este dirijat de Ministerul Combustibilului.

Parlamentul Moldovei a ratificat tratatul cu privire la Nistru încă în 2013 – peste un an și jumătate după semnare. Ucraina nu se grăbea.

Mai mult, Kievul și-a declarat imediat interesul față de această problemă: documentul semnat nu doar fixa principalul principiu de colaborare – „Părțile se obligă să utilizeze resursele acvatice ale bazinului rîului Nistru în mod echitabil și rezonabil”, dar și prevedea crearea unei comisii bilaterale privind rîul Nistru pentru examinarea tuturor litigiilor și altor probleme legate de rîu, fapt ce categoric nu convenea Kievului și oligarhilor hidroenergetici. Ce i-a determinat atunci pe vecini să-și schimbe poziția?

În primăvara și vara acestui an, între Moldova și Ucraina au avut loc „lupte poziționale” din cauza secetei hidrologice – cea mai puternică din ultimii 50 de ani. Nivelul apei în Nistru și alte rîuri a atins un nivel critic, constituind doar 30% din normă, a apărut pericolul în aprovizionarea Chișinăului cu apă. Funcționarii moldoveni au acuzat vecinii de situația creată, în special – instalarea noilor turbine la CHEA de la Novodnestrovsk: în martie curent, a treia instalație a stației a fost lansată în regim de testare, iar în luna iunie, CHEA a fost conectată complet la sistemul energetic al Ucrainei.

La sfîrșitul lunii septembrie, ministrul mediului al Republicii Moldova a declarat că toate posibilitățile dialogului interstatal cu Kievul au fost epuizate, de aceea Chișinăul intenționează să apeleze la organizațiile internaționale, „pentru a determina Ucraina să-și îndeplinească obligațiile și să soluționeze problema creării unei comisii mixte, pentru a putea gestiona împreună rîul Nistru”.

Directorul Asociaţiei Internaţionale a Păstrătorilor Rîului Eco-Tiras”, Ilia Trombițchi, consideră că principalul motiv al disponibilității Kievului de a soluționa problema ratificării acordului semnat cu patru ani în urmă nu constă în asta. În prezent, Ucraina este interesată în semnarea cu Moldova a încă unui acord – privind nodul hidroenergetic pe Nistru, iar actualele promisiuni de ratificare a documentului semnat anterior ar putea fi un fel de manifestare a unui gest de bunăvoință.

Este vorba că pînă în 2024-26, Kievul intenționează să finalizeze construcția stațiilor cu acumulare Kanevsk și Novodnestrovsck. Aceasta va oferi suplimentar 2,25 milioane kWt și va ridica nivelul capacităților de manevră în energetica Ucrainei cu 12-14%.

Însă „planurile hidroenergetice mari” ale Kievului sînt împiedicate de nereglementarea unui șir de probleme legate de complexul hidroenergetic pe Nistru, din care face parte și CHEA de la Novodnestrovsk și ocupă o parte din teritoriul Moldovei. De aceea, în noiembrie, în cadrul ședinței Comisiei moldo-ucrainene interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică, desfășurate la Chișinău, au fost adoptată decizia de reluare a negocierilor privind nodul energetic pe Nistru. Acestea urmează a fi reluate în februarie/martie a anului viitor.


Ce dorește Kievul

Negocierile corespunzătoare dintre Chișinău și Kiev au fost lansate încă în ianuarie 2012. Ultima, a cincea rundă, a avut loc pe 17 ianuarie 2013, în capitala ucraineană, după care negocierile au fost sistate: părțile nu puteau conveni pe marginea unui șir de articole și, în special, a celui „ecologic” – art. 6.

În această perioadă, Ucraina a finalizat construcția și a dat în exploatare stația electrică cu acumulare de la Novodnestrovsk, ce consta din trei instalații, precum și rezervorul superior al CHEA. Însă construcția ulterioară (conform proiectului, CHEA de la Novodnestrovsk trebuia să aibă 7 instalații) presupune inundarea unui teritoriu al rezervorului-tampon, inclusiv a unei părți a litoralului moldovenesc.

Partea ucraineană încearcă de cîțiva ani să convingă Chișinăul să-i cedeze teritoriile adiacente la CHE-2 (Complexul hidroenergetic de pa Nistru constă din CHE-1, CHE-2 și CHEA de la Novodnestrovsck) în arendă pe termen lung, condiționînd această problemă cu recunoașterea dreptului de proprietate a Republicii Moldova asupra unor obiecte amplasate pe teritoriul Ucrainei. Ambasadorul Ucrainei în Moldova, Ivan Gnatișin, în martie, în cadrul unei lecții la Academia de Științe a Moldovei a declarat: „Sînt obiectele de la Sergheevka, ce aparțin Moldovei, iar noi avem nevoie de teritoriu în arendă pe termen lung pentru construcția stației de acumulare pe Nistru”.

Dar Chișinăul propune o altă cale: să încheie contractul de arendă a terenurilor de lîngă nodul hidroenergetic pe un termenul în care va fi valabil acordul interguvernamental. Potrivit actualei variante a proiectului – acest termen este de cinci ani cu prelungirea automată pentru următorii cinci ani, dacă niciuna dintre părți nu-și va anunța dorința de a denunța acest acord. Adică, sistarea acordului privind nodul hidroenergetic va însemna expirarea termenului de arendă.
Totodată, partea moldovenească este dispusă să ofere Ucrainei nu tot teritoriul solicitat, dar numai un sector cu suprafața de 14,4 ha – este vorba despre terenul pe care este amplasată o parte din nodul hidroenergetic pe Nistru, iar 9,4 ha – este terenul ce va fi inundat în urma ridicării nivelului de apă în bazinul de acumulare.

Ilia Trombițchi consideră la soluționarea problemei arendei, partea moldovenească trebuie să acționeze extrem de prudent și să nu cedeze în niciun caz Ucrainei fășia îngustă de teren de-a lungul bazinului de acumulare.

„Este foarte dubioasă dorința Ucrainei de a arenda nu doar jumătate din barajul CHE-2, dar și fîșia îngustă de teren de-a lungul malului bazinului de acumulare, „pentru a o inunda în cazul ridicării nivelului apei”. Dar pentru a-l inunda, nu e neapărat să o arendezi. În realitate, totul se face pentru ca în cazul în care vecinii noștri vor scuipa pe angajamentele asumate și vor încălca regimurile nodului hidroenergetic, Moldova să nu poată săpa propriul canal din acest bazin de acumulare, în aval. Un asemenea canal va scădea din eficiența CHEA de la Novodnestrovsk, de aceea, acesta este un as în negocierile cu Ucraina. Imediat ce vom ceda această bucată de pămînt, noi ne vom lipsi de toți așii, de aceea, vecinii noștri încearcă să elimine singura pîrghie de influență asupra lor”, a declarat Ilia Trombițchi pentru NOI.md.

Coordonînd textul Acordului privind nodul hidroenergetic pe Nistru, negociatorii ucraineni încearcă să evite includerea oricărei mențiuni despre compensații, precum și a prevederilor concrete în vederea asigurării securității regimului ecologic al funcționării complexului hidroenergetic de pe Nistru. Precum a menționat ministrul Mediului din RM, „ucrainenii preferă formulări generale în această problemă”.

Astfel, în cadrul ultimei întrevederi la Ministerul Mediului, reprezentanții delegației ucrainene au declarat că parametrii de funcționare a complexului hidroenergetic de pe Nistru, inclusiv problemele cantității zilnice de apă utilizată și diferențele de nivel, nu trebuie incluse numaidecît în acord, acestea pot fi menționate într-un alt document – Regulile de exploatare a bazinelor de acumulare pe Nistru, ce urmează a fi coordonate și aprobate de către părți.

Însă problema constă în faptul că, după semnare, Acordul (și Kievul înțelege perfect acest lucru) privind nodul hidroenergetic de pe Nistru va deveni un act internațional reglementat de dreptul internațional, iar Regulile de exploatare – doar un document normativ, pentru a cărui încălcare nu se prevede o răspundere atît de mare. De exemplu, conform actualelor Reguli de exploatare a bazinelor de acumulare de pe Nistru, diferențe de apă mai jos de CHE-2 în general nu trebuie să existe, însă acest lucru nu-i frămîntă pe energeticienii ucraineni, care în perioada independenței au instalat la CHE-2 trei agregate și deversează apa din rezervor în mod arbitrar, adică atunci cînd au nevoie de energie electrică.

Ce dorește Chișinăul


Chișinăul la fel are interese în „problema de la Novodnestrovsk”.

Partea moldovenească, de exemplu, vrea să-și redobîndească dreptul la gestionarea comună a CHE-2, pierdut acum șase ani, cînd premierii de atunci ai Moldovei și Ucrainei, Vladimir Filat și Iulia Timoșenko, au semnat la Kiev așa-zisul „protocol secret”. Unul dintre punctele acestui document a oferit Ucrainei dreptul de proprietate totală asupra stației, în pofida faptului că procesul de demarcare a frontierei de stat pe acest sector nu a fost finalizat.

De atunci, poziția părții moldovenești s-a schimbat considerabil. Precum a declarat pentru NOI.md unul dintre funcționarii publici, în 2010, Vladimir Filat a semnat un proces verbal privind faptul că noi PUTEM recunoaște dreptul de proprietate asupra obiectelor cu subordonare dublă, adică el doar a CREAT o bază juridică pentru acest lucru. Însă deoarece demarcarea frontierei în zona nodului hidroenergetic încă nu a fost făcută și nu a fost soluționat definitiv litigiul teritorial cu Ucraina privind Giurgiuleștiul („plus-minus 20 m de pămînt în această zonă este un moment foarte principal”), problema proprietății CHE-2, potrivit interlocutorului nostru, rămîne deschisă.

De asemenea, Chișinăul intenționează să-i facă pe vecini să plătească și să obțină garanții privind deversările de apă din bazinul de acumulare măcar în cantități minime necesare pentru Nistru.

Astfel, negociatorii moldoveni insistă asupra faptului ca în articolul 6 al Acordului privind asigurarea funcționării nodului hidroenergetic pe Nistru să fie incluse mărimi concrete ale deversărilor ecologice de apă – 120-130 de metri cubi pe secundă, cantitatea de apă utilizată mai jos de barajul CHE-2 să nu fie mai mică de 130 de metri pe secundă, iar diferențele de nivel al apei pe zi să nu depășească 40-45 cm.

Chișinăul mai cere ca partea ucraineană nu doar să achite arenda terenului, dar și să compenseze costul utilizării terenurilor alocate, amplasate pe teritoriul RM, din 27 1991 pînă pe data încheierii acordului de arendă; să compenseze eventualele daune în baza legislației moldovenești și a acordurilor internaționale, precum și pierderile anuale, cauzate resurselor piscicole în urma construcției și exploatării întregului complex hidroenergetic pe Nistru.

În același timp, ecologii din RM dezaprobă varianta moldovenească a punctului 6 și consideră că acesta aduce prejudicii. „Nu este indicată baza inițială a prejudiciului ce se ia în considerație – situația pînă la construcție sau altceva, nu sînt menționate serviciile sistemului ecologic, regimurile deversărilor ecologice, care la fel sînt importante”, a explicat pentru NOI.md poziția sa și a colegilor săi Ilia Trombițchi.

Directorul Asociației „Eco-Tiras” a elaborat propria variantă a articolului 6, pe care a expediat-o Ministerului Mediului și Comisiei parlamentare pentru securitate națională, precum și unele observații față de alte articole din Acordul privind complexul hidroenergetic de pe Nistru.

Potrivi lui, condiția obligatorie de semnare de către Republica Moldova a acestui document trebuie să fie ratificarea de către Ucraina a Acordului cu privire la Nistru din 2012. Promisiunile și asigurările funcționarilor ucraineni că Kievul va ratifica neapărat acest acord e un lucru bun, dar nu ar strica să avem și o confirmare documentară.

Al doilea moment: Ilia Trombițchi consideră că Moldova trebuie să ofere Ucrainei în arendă doar barajul CHE-2 și teritoriul adiacent stației, pentru ca ulterior Moldova să nu rămînă fără apă, fără pîrghii de influență asupra Ucrainei și să nu ajungă în dependența totală de energeticienii ucraineni.

Cît privește articolul 6, în opinia ecologului, în acesta trebuie inclusă obligația Ucrainei de a asigura un debit anual al rîului Nistru în aval de barajul CHE-2 nu mai mic de 130 m3/sec – acest lucru este necesar pentru asigurarea cu apă potabilă a populației RM, precum și deversarea ecologică de primăvară într-un volum lunar de cel puțin 400 m3/s, cu nivelul maxim de 700 m3/s la sfîrșitul lumii aprilie-începutul lunii mai – pentru asigurarea unei funcționări normale a sistemului ecologic al rîului.

Termenele și volumele concrete ale deversărilor ecologice urmează a fi coordonate anual de către o comisie mixtă moldo-ucraineană privind rîul Nistru, creată în conformitate cu Acordul de cooperare în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului Nistru din 2012. Aceeași comisie va monitoriza și executarea acestor prevederi din Acord.

Ilia Trombițchi mai propune introducerea în textul Acordului a obligației părții ucrainene de a compensa pierderea de către Republica Moldova a serviciilor sistemului ecologic (resursele piscicole, irigarea, curățarea fluviului, înnămolirea CHE de la Dubăsari, schimbarea climatului, servicii de recrearea etc.) în rezultatul funcționării complexului hidroenergetic de pe Nistru.

Totodată, reprezentanții organizației ecologiste „Ecodava” consideră inoportune orice negocieri referitoare la complexul energetic de la Novodnestrovsk. Potrivit liderului acestei organizații, Oleg Sclifos, în toate rîurile din Moldova și Ucraina, timp de zeci de ani, scade nivelul apei. Multe rîuri mici, rîulețe și afluenți ai marilor rîuri au secat. Drept urmare, se diminuează și seacă sute de bazine acvatice, scade nivelul apei în fîntîni. Apa pleacă! Astfel, construcția obiectelor energetice pe rîurile din regiunea noastră este o crimă împotriva viitoarelor generații ale Republicii Moldova și a regiunilor ucrainene de la frontiera cu țara noastră. Păstrarea unuia dintre cele mai mari fluvii din Europa este sarcina principală a generației care se află în prezent la conducerea Ucrainei și RM, iar poziția Republicii Moldova trebuie să decurgă exclusiv din aceasta. Noi trebuie să atragem urgent atenția asupra catastrofei ecologice de pe Nistru, precum și forțe și mijloace ale comunității internaționale și să propunem un plan de lichidare a CHEA de la Novodnestrovsk), care în linii generale trebuie să conțină următoarele:

1. Elaborarea cu ajutorul donatorilor internaționali a unui proiect de lichidare a CHEA de la Novodnestrovsk (CHEAN).
2. Elaborarea unui plan și a unui calendar de lichidare a CHEAN.
3. Atragerea mijloacelor donatorilor internaționali și a celor bugetare din ambele țări pentru achitarea compensațiilor proprietarilor CHEAN pentru proprietatea pierdută.
4. În baza acelorași mijloace, CHEAN să fie lichidată în următorii 20 de ani.

Cadrele nu hotărăsc totul


Deși negocierile dintre Chișinău și Kiev privind complexul hidroenergetic de pe Nistru vor fi reluate abia în februarie/martie a anului viitor, acum o lună, Guvernul a aprobat componența delegației moldovenești pentru aceste negocieri. Aceasta va fi condusă de viceministrul Economiei Valeriu Triboi.

Ministerul Mediului va fi reprezentat de viceministrul Victor Morgoci – o persoană care este destul de departe de tema ecologică. El a activat în poliție, în structurile de business, a fost șef de secție și secretar adjunct al Parlamentului. Înainte de a veni la Minister, Victor Morgoci nu a avut nicio tangență cu ecologia. De aceea, ecologii consideră că în grupul de negociatori din partea RM ar fi bine să fie întărită cu ecologiști, deoarece principala problemă în cadrul negocierilor cu Ucraina este anume componenta ecologică.

Totuși, dacă ținem cont de faptul că în RM se pregătește o amplă reformă a puterii executive și un șir de ministere, inclusiv Ministerul Mediului, ar putea dispărea, componența grupului de negociatori aprobată de Guvern ar putea deveni nevalabilă în momentul demarării negocierilor. În final, problema funcționării complexului hidroenergetic pe Nistru și a impactului lui asupra ecologiei Nistrului va rămîne din nou în aer.

Există și prognoze mult mai pesimiste. De exemplu, că în rezultatul perturbărilor guvernamentale preconizate, oligarhii moldoveni se vor înțelege pe ascuns cu oligarhii energetici ucraineni și „Moldova va ceda totul în zona orașului Novodnestrovsk”.

Dar aceasta va fi deja o infracțiune mai mare decît furtul miliardului și a Aeroportului Chișinău.

Comentarii Adăugați un comentariu6 comentari

Пророк 15 dec. 2016,, 14:18

Сложная ситуация на Днестре была всегда. Даже Дубоссарская ГЭС нанесла и наносит много вреда окружающей среде. А тут целы комплекс станций. В Украине помешались на ГЭС, и в Карпатах строят так называемые малые ГЭС, которые наносят огромный ущерб Карпатам в целом, так как нарушается водный баланс рек и речушек. Эти нарушения носят и чисто природный характер, которые необходимо было бы устранять. А тут к природе присоединяется и его величество человек. Вот эта тварь способна на многое, и,самое главное, что человек видит только свою выгоду. Природный баланс его не интересует Сколько той жизни, а после меня хоть и трава не расти, вот главный принцип человека-разрушителя. Боюсь, что на данном этапе развития как Украины, так и Молдовы, положительно этот вопрос не решить Было бы разумно наложить мораторий на переговоры по Днестру, на какое то количество лет и запретить любое строительство плотин, на этот период.При этом, не зависимо, это того, в каком месте, на чисто украинском русле или молдавском. Опыт показывает, что хахлы из исподтишка могут натворит много беды и себе и всему человечеству. Такова сегодня Украина.

сергей 15 dec. 2016,, 21:25

Не зря парламент работает как никогда, а Тимофти подписывает всё онлайн." После нас - хоть потоп!

у нас будет пустыня 16 dec. 2016,, 09:47

"...Идея Насти проста до слез. Не наших с вами, конечно, а специалистов, которые занимались этим вопросом в течение как минимум трех столетий и рассматривали механизм движения воздушных потоков как тепловую машину. Даже в школе учат: тут тепло, тут холодно, воздух расширяется, становится легче, поднимается, а снизу подтекает холодный. Но почему на холодные истоки Амазонки постоянно дует ветер с теплого океана, а из жаркой Сахары воздух несет в сторону прохладного моря? Ведь все должно быть наоборот. Модель, построенная на перепаде «тепло — холодно», работает безупречно только в районе экватора. Настя предложила ввести в систему координат не только температуру, но и конденсацию влаги, которая обеспечивает перепад давления.
— Ведь что такое давление? — риторически вопрошает она, выуживая иголки из остывающей каши. — Молекулы газа летают и бьются о нас с вами. А когда водяной пар конденсируется в капли, эти молекулы исчезают, и что происходит? Правильно — давление падает, и воздух со стороны начинает подсасываться, как в пылесосе. То есть эта самая конденсация водяного пара приводит к понижению давления и появлению горизонтального подсоса. А где больше всего конденсация, как вы думаете?
— Над океаном? — я мучительно вспоминаю школьный курс физической географии. И попадаю пальцем в небо.
— Неправильно. Конденсация больше там, где больше испарение. А оно больше там, где растет лес. Если океан можно сравнить с одной мокрой тряпкой, то лес представляет собой много мок­рых тряпок. У леса огромная поверхность — много листьев. И там испаряется больше влаги. Лес перетягивает на себя канат пониженного давления.
Я с изумлением обнаруживаю, что на самом деле понимаю. Если суша покрыта лесом, она обеспечивает постоянную зону пониженного давления и действует как насос, тянущий на себя атмосферную влагу с океана.
Этот баланс устойчив. Пока леса не начали вырубать в массовом порядке, он существовал сотни миллионов лет. Все великие реки мира — результат действия лесного насоса атмосферной влаги. Но нарушение целостности лесного покрова приводит к изменению направления ветра: он начинает дуть не с моря на сушу, а с суши на море. Что приводит к окончательному опустыниванию.
Именно это, по мнению Насти, и произошло с Австралией. Представьте себе цветущий континент, полностью покрытый лесом, усеянный внутренними континентальными озерами с пресной водой. По данным палеонтологов, такова была Австралия около ста тысяч лет назад. И вдруг все это практически в одночасье становится пустыней. Почему? Палеонтологи только констатируют факт, ничего не объясняя. Настя же пытается объяснить. В Австралии появляются первые поселенцы. Живут они около океана, здесь же и рубят лес. В какой-то момент береговая лесополоса оказывается вырубленной полностью. По Настиной логике это равносильно тому, как если бы у насоса отрубили шланг: ветер немедленно поменял направление и стал дуть в сторону моря, иссушая цветущий континент. Леса, миллионы лет покрывавшие Австралию, засохли в течение нескольких десятилетий. Все произошло молниеносно..."

http://www.kramola.info/vesti/neobyknovennoe/veter-i-uragany-zasluga-lesov-ne-temperatury

Патриот 18 dec. 2016,, 19:53

Тяжело вериться ,что с свидомыми можно о чем то договориться! У них натура такая все себе , а не съем так под надкусываю! Везде ищут халяву и ни за что не платить!

Татьяна 4 ian. 21:05

Учитывая, какими темпами сейчас идёт вырубка лесов в Карпатах, в том числе и у истоков ручьёв и речушек питающих Днестр, уже при нашем поколении Молдова может превратиться в пустыню. Пересыхают мелкие речки, понижается уровень воды в колодцах, а во многих местах колодцы просто пересыхают. И НИКОМУ из власть предержащих нет до этого дела.
А на переговоры с Украиной и подписание важных документов по вопросам, указанным в статье, надо посылать грамотных экологов и тех, кто заботится о будущем своей страны , а не о своём кармане.

Серджиу 5 ian. 22:29

Молдова должна блокировать строительство Украиной электростанций на международном уровне.
Это единственное и однозначное решение вопроса.
Ни о каких переговорах не может быть и речи.

captcha

PRIVESC EU

Întrebarea zilei Toate

load