Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Cum Ilan Șor a preluat moștenirea sindicatelor sovietice

6 dec. 2016,, 14:30   Economie
40581 26
Как Илан Шор завладел наследием советских профсоюзов
Foto: moldovanews.md
Ion Munteanu

De numele lui Ilan Șor în Moldova este legat nu doar furtul celor trei bănci, darea mitelor de milioane și implementarea unui șir de proiecte comerciale dubioase.

Șor este considerat unul dintre cei mai bogați oameni din Moldova, dar el a devenit bogat după ce cîteva dintre firmele lui mici au devenit deținătoare ale moștenirii sindicatelor sovietice moldovenești. În rezultatul unor tranzacții, firmele afiliate lui Șor au intrat în posesia mai multor obiecte mobiliare și imobiliare, la prețuri derizorii.

Astăzi, acest businessman și primar de Orhei prin cumul se află în arest la domiciliu, fiind învinuit în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al Moldovei. Mandatul de arestare eliberat de instanță expiră la 19 decembrie, iar procurorii au declarat că vor insista asupra prelungirii măsurii de arest.

Precum menționează experții, din cauza metodelor dubioase de gestionare a afacerilor, Șor a avut toate șansele să ajungă pe banca acuzaților cu mult timp înainte, însă din motive neclare, el a reușit să evite acest lucru. Prejudiciul de pe urma înstrăinării imobilului Confederației Naționale a Sindicatelor este estimat la sute de milioane de lei.

Cele mai profitabile „investiții”


Precum se știe, afacerile sale în domeniul comerțului fără taxe Ilan Șor le-a moștenit de la tatăl său, Miron Semionovici Șor, care, fiind director adjunct al Teatrului Rus „A. Cehov”, pe timpurile sovietice a emigrat cu familia în Israel, iar la începutul anilor 1990, cînd Ilan avea vreo trei ani, a revenit în Moldova. Aici el a deschis cîteva magazine de haine, încălțăminte și parfumerie ale unor branduri cunoscute. După moartea tatălui său, Ilan Șor i-a moștenit afacerea, care era afectată de criza din 1998 și abia se ținea pe linia de plutire.

Analiștii consideră că Ilan Șor și-a construit averea în următorii ani, participînd la afaceri și combinații financiare dubioase. În afară de afacerile mari, el a mai moștenit de la tatăl său și relațiile bune cu conducerea țării.

Ilan Șor încerca întotdeauna să găsească limbaj comun cu oamenii necesari și se ținea mai aproape de putere, înțelegînd că investițiile în acest „domeniu” sînt cele mai avantajoase. În rezultat, pentru rețeaua sa de magazine duty free a fost creat un regim favorabil fără precedent. Și chiar cînd în Moldova a fost adoptată legea privind interzicerea comercializării produselor alcoolice după ora 22.00, aceasta funcționa în orice unitate comercială, în afara magazinelor lui Șor.

Și acum, și în anii precedenți, veniturile reale ale întreprinzătorului nu coincid cu veniturile și averea declarate oficial. În declarațiile lui figurează o afacere destul de modestă și mici venituri din salarii. Totodată, se cunoaște că din structura concernului „Shor Holing” fac parte cîteva zeci de firme, iar însuși Șor a mărturisit în cadrul anchetei că găsea sute de milioane de dolari pentru darea mitelor. Devine evident faptul că Ilan Șor preferă să-și ascundă veniturile și își suplinește capitalul cu ajutorul politicienilor miopi, schemelor intermediare și companiilor off-shore.

Averea sindicatelor, la un preț derizoriu

Precum am menționat mai sus, averea lui Șor s-a majorat semnificativ după ce, profitînd de liderii sindicatelor, el a dat de o „mină de aur” – moștenirea bogată a sindicatelor sovietice pe teritoriul Moldovei. Prin ce metode el a intrat în posesia acestei averi la un preț de nimic – la această întrebare au răspuns numeroase investigații jurnalistice, inclusiv Centrul de Investigații Jurnalistice și Rise Moldova. Nici organele publice, nici sindicatele nu sînt în stare să evalueze exact valoarea cotei sindicatelor moldovenești. Potrivit unor date, la momentul destrămării URSS, aceste obiecte imobiliare erau estimate la peste $ 200 de milioane.

Conducerea Confederației Sindicatelor a efectuat un șir de tranzacții dubioase privind înstrăinarea averii acestei organizații la prețuri reduse cu sute de mii de lei. În calitate de cumpărător al acestor obiecte au figurat companiile afiliate lui Ilan Șor. În cadrul acestor operațiuni, interesele omului de afaceri erau reprezentate de către vicepreședintele Federației Sindicatelor din Moldova, ex-deputatul, fostul vicepremier Valerian Cristea.

În anul 2010, în jurul acestor tranzacții a izbucnit un scandal de proporții. Foștii administratori de pensiuni, baze de odihnă, complexe sportive cereau retrocedarea obiectelor în proprietatea sindicatelor. Totuși, numeroasele lor adresări către Guvern și deputați au rămas fără răspuns. Organele de drept au reacționat la demersul sindicatelor și au verificat legalitatea tranzacțiilor, însă procurorii au considerat că încălcările depistate nu sînt suficiente pentru anularea vînzării-cumpărării.

Cu toate acestea, nimeni nu neagă faptul implicării afacerilor afiliate lui Ilan Șor în procesul de migrare a imobilului sindicatelor în sectorul privat. În afacerile de procurare a obiectelor imobiliare din ramura sanatorială și turistică figurau deseori aceleași firme. Majoritatea dintre ele sînt conduse de persoane apropiate businessmanului. Ele procurau imobilul scump prin negocieri directe, dar nu prin participarea la licitații publice.

Obiectele procurate ulterior erau puse în gaj pentru obținerea creditelor. Totodată, banca evalua costul obiectelor la un preț ce îi permitea vînzarea imobilului în termene restrînse și restabilirea resurselor ei de credit. Cu alte cuvinte, băncile comerciale eliberau credite în mărimea de 60-70% (sau chiar și mai puțin) din prețul imobilului gajat. Din toate acestea, putem face concluzii despre costul real al obiectelor imobiliare ale sindicatelor.

Hotelul „Cosmos”: afacerea a fost sistată


Multe semne de întrebare ridica și înstrăinarea complexului hotelier și turistic „Cosmos”, amplasat pe bulevardul Negruzzi și care ocupă o suprafață de peste 2 hectare. Sindicatele insistau asupra vînzării urgente a acestuia, motivînd prin faptul că obiectul nu aducea venituri. În iunie 2007, hotelul a fost vîndut la prețul de 60 de milioane de lei, fără a fi căutați potențiali investitori și fără anunțarea unui concurs investițional deschis. Ulterior s-a constatat că față de acest obiect și-au manifestat interesul unii investitori care au propus sume mai mari, însă a fost selectată o altă companie.

Dreptul preferențial l-a obținut compania „Delmos Grup”, care cu două luni înainte încheiase un acord de arendă a hotelului. Tranzacția a fost efectuată în baza cererii arendașului, expediate conducerii complexului hotelier și turistic. Fondatorii acestei firme erau Valeri Romanov, pe care Șor l-a menționat într-un interviu pentru publicația „Evreiskoe mesteciko” (”Еврейское местечко” – „Locșorul evreiesc”) în calitate de asistent și director comercial al cîtorva companii.

Pentru întreg patrimoniul hotelului, inclusiv din camere, restaurante şi alte încăperi, Confederaţia Sindicatelor a obţinut doar circa 30 de mii de lei. Televizoarele au fost vîndute cu 1-2 lei, climatizoarele – cu 4-7 lei, mesele – cu 3 lei, pianul „Petroff” – la preţul de 9 lei. Ulterior, hotelul a fost gajat de proprietar pentru de milioane. Adică costul real al imobilului procurat de concernul Şor contra sumei de milioane este de cel puţin de milioane.

În anul 2008, tranzacţia a intrat în vizorul procuraturii, care a intentat un dosar penal pe faptul falsificării procesului verbal al şedinţei Comitetului executiv la Confederaţiei Sindicatelor, în baza căruia a fost adoptată decizia privind înstrăinarea complexului hotelier, precum şi pe faptul abuzului de serviciu comis de conducătorii organizaţiei în scopuri materiale sau personale, ce a condus la consecinţe grave. Experţii judiciari au ajuns la concluzia potrivit căreia costul obiectului a fost redus semnificativ.

Însă acest dosar, iniţiat cu greu, a fost tergiversat. Scandalul a condus la schimbarea conducerii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, iar hotelul a rămas în proprietatea noului proprietar. Mai mult, deşi tranzacţia de vînzare a hotelului figura în calitate de obiect al urmăririi penale, în iunie 2011, acesta şi-a schimbat proprietarul. Hotelul a fost vîndut SRL-ului „Infoton-com”, al cărui fondator este firma „Ghermival”. Ultima a fost fondată de acelaşi Valeri Romanov.

Toate firmele implicate în afacerile cu complexul hotelier şi turistic „Cosmos”, potrivit Camerei Înregistrării de Stat, au acelaşi număr de telefon şi aceeaşi adresă juridică: Chişinău, str. Tighina, 12. Este remarcabil că acestea sînt şi coordonatele companiei „Dufremol”, ce deţine o reţea de magazine duty free şi care aparţine lui Ilan Şor.

Hotelul „Turist”: conform schemei testate


Totodată, adrese similare şi numere de telefon au şi aproape toate celelalte firme ce figurează în tranzacţiile cu patrimoniul sindicatelor. Printre acestea se numără şi firma „Vedova-Grup”, care a devenit noul proprietar al hotelului „Turist”, vîndut în august 2010 de sindicate cu 29 de milioane de lei. Obiectul a aparţinut organizaţiei sindicale din Moldova pe parcursul a 40 de ani. Sindicatele au motivat necesitatea vînzării prin faptul că, în lipsa unor investiţii substanţiale, acest complex hotelier nu poate fi exploatat eficient.

Compania-cumpărătoare a gestionat hotelul timp de doi ani, achitînd o plată de arendă de 1,7 milioane de lei pe an. În contractul de arendă era inclusă condiţia că la vînzarea complexului, „Vedova-grup” are dreptul preferenţial de a procura hotelul. Cu un an înainte de efectuarea tranzacţiei, firma încheiase cu primăria capitalei un contract de arendă a teritoriului adiacent cu suprafaţa de 0,5 ha, pe un termen de 15 ani.

Aproape imediat după operaţiunea de cumpărare-vînzare, complexul hotelier a fost gajat pentru obţinerea unui credit bancar de 5 milioane de euro. Această sumă depăşea substanţial preţul la care a fost procurat obiectul. Apoi, imobilul a fost folosit din nou în calitate de gaj. De data aceasta, banii au fost obţinuți nu de la o bancă comercială, dar de la o companie amplasată la Londra, care, potrivit unor date, este afiliată proprietarului hotelului.

În opinia experţilor, în acest mod proprietarul s-a asigurat de pretenţiile legate de rezilierea contractului de vînzare-cumpărare a complexului hotelier în cazul unui eventual proces judiciar. În circumstanţele existente, complexul hotelier „Turist” poate fi returnat Confederaţiei Sindicatelor doar cu condiţia achitării datoriilor de milioane.

Pensiunea „Flora”: procurorii strîng din umeri


O schemă similară a fost aplicată şi în cazul înstrăinării pensiunii sindicatelor „Flora” – hotel şi restaurant cu o suprafaţă de peste 7 mii de metri pătraţi, amplasate în unul dintre parcurile capitalei, pe str. Zimbrului. În anul 2003, Confederaţia Sindicatelor a dat pensiunea în arendă firmei „Flora”, iar în anul 2007, fără motive întemeiate, a iniţiat rezilierea contractului.

Foştii arendatori şi unii angajaţi sindicali afirmă că obiectul aducea venituri, deşi nu întotdeauna majore. Pe de altă parte, potrivit Confederaţiei Sindicatelor, pensiunea avea datorii şi era nerentabilă. Totodată, în urma unei evaluări a activităţii arendatorilor, a fost depistate un şir de încălcări precum tăinuirea veniturilor, majorarea intenționată a cheltuielilor etc.

În urma litigiului, care a durat trei ani, instanţa a emis o decizie în favoarea proprietarului. În anul 2010, obiectul a fost înstrăinat la preţul de 17 milioane de lei şi imediat a fost gajat la bancă pentru o sumă dublă – 35 de milioane de lei. În calitate de cumpărător a figurat compania „Asigromex”, iar pe documente stă semnătura aceluiaşi Valeri Romanov. Adresa juridică a cumpărătorului este aceeaşi ca şi a celorlalte firme-participante la înstrăinarea imobilului sindicatelor: str. Tighina, 12.

Oamenii legii au strîns din nou din umeri. Decizia Confederaţiei Sindicatelora fost una colectivă, în cadrul pregătirii şi perfectării tranzacţiei au fost respectate toate procedurile legale. Obiectul a fost evaluat de un institut de stat specializat. Valoarea estimativă a constituit cele 17 milioane de lei.

Informaţia despre înţelegerea prealabilă în scopul reducerii intenţionate a preţului obiectului, făcută public în cadrul unei conferinţe de presă de către foştii administratori ai pensiunii, nu i-a interesat pe procurori. Totodată, s-a stabilit că recent imobilul şi-a schimbat din nou proprietarul. Astăzi, clădirea pensiunii „Flora” se află în reconstrucţie şi în curînd se va transforma într-un centru de afaceri modern. Proiectul a fost elaborat de către arhitecţii ruşi, care au proiectat anterior reşedinţa lui Ilan Şor în Codrii Orheiului.

Complexul sportiv „Iunosti”: aceleaşi persoane


Adresa juridică şi telefonul următoarei firme implicate în afacerile dubioase de împărţire a patrimoniului, din nou coincide cu coordonatele companiei „Dufremol” al lui Ilan Şor. Este vorba despre compania „Molint-Grup”, care a devenit coproprietarul complexului sportiv din capitală „Iunosti”, care la fel s-a aflat în proprietatea sindicatelor. Suprafaţa totală a obiectului constituie peste 8 mii de metri pătraţi. În ajunul vînzării acestuia, arendatorul a efectuat o reparaţie curentă a bazei sportive şi a modernizat infrastructura existentă.

Organizaţia obştească „Iunosti”, care a arendat complexul pe parcursul multor ani, consideră că avea dreptul prioritar de cumpărare. Contractul de arendă încheiat cu sindicatele expira în anul 2024. Arendaşul şi-a manifestat interesul în procurarea obiectului, însă părţile nu s-au înţeles la preţ. Problema anulării contractului de arendă pe termen lung a fost soluţionată în instanţă.

Zeci de reprezentanţi ai diferitor structuri sportive s-au adresat organelor publice, exprimîndu-şi indignarea faţă de decizia nechibzuită a conducerii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, îndreptată, în opinia lor, spre lichidarea infrastructurii sportive. Ei observau că, în fiecare an, locuitorilor Chişinăului le rămîne tot mai puţin spaţiu pentru a-şi petrece timpul liber. Ei le-au cerut conducătorilor sindicatelor să-şi revizuiască decizia privind anularea contractului de arendă şi chemau la negocieri.

În pofida protestelor comunităţii sportive, în 2010, complexul „Iunosti” a fost vîndut companiei „Molint-Grup” la preţul de 18,5 milioane de lei, cu un preţ evaluat la 16 milioane de lei. În opinia fostei conduceri a complexului sportiv, tranzacţia de vînzare a obiectului a fost desfăşurată foarte rapid şi cu un şir de încălcări. Organizaţia obştească a încercat să-şi apere interesele, însă fără rezultat.

Palatul Sindicatelor şi „Shor Holding Regency”


În decembrie 2015, Confederaţia Naţională a Sindicatelor a vîndut Palatul Republican de Cultură al Sindicatelor, amplasat în sectorul Rîşcani al capitalei, pe strada Kiev 7. Clădirea, cu o suprafaţă de 6232 de metri pătraţi, inițial era destinată organizării evenimentelor cultural-distractive pentru cei angajaţi în cîmpul muncii. Însă ea demult nu a mai găzduit asemenea evenimente de amploare. Din 2004, palatul a fost dat în arendă pe termen lung unei firme private.

Potrivit documentelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, în 2011, obiectul a fost gajat pentru 6 milioane de euro. Contractul de ipotecă a fost încheiat de Confederaţia Sindicatelor cu firma ”Delmos-Grup”, cea care a procurat hotelul „Cosmos” şi al cărei fondator este Valeri Romanov, mîna dreaptă a omului de afaceri Ilan Şor.

În final, palatul a fost vîndut cu 41 de milioane de lei. În rolul de cumpărător al imobilului de data aceasta a fost SRL „Capital Investments” din Hînceşti. Compania a fost fondată în ianuarie 2015 şi aparţine 100% unei companii off-shore din Cipru. În pofida înregistrării recente, la momentul procurării Palatului de Cultură al Sindicatelor, „Capital Investments” deja era cunoscută prin procurarea unui alt obiect al sindicatelor – clădirea amplasată în apropierea Guvernului, pe strada Puşkin, 26.

Precum s-a constatat, încă înainte de vînzarea palatului, a fost luată decizia privind demolarea acestuia. Pe acest loc trebuia să apară un centru comercial cu o suprafaţă de peste 40 de mii de metri pătraţi, în care Confederaţia Sindicatelor ar deţine circa 4 mii de metri pătraţi. Proiectul a fost elaborat încă în anul 2014, cînd palatul se afla în proprietatea organizaţiei sindicale. La realizarea lui a fost implicată din nou compania de arhitectură rusă, care a elaborat proiectul şi pentru „Shor Holding Regency” în Codrii Orheiului.

Impunitatea naşte permisivitate


În lista tranzacţiilor de înstrăinare a imobilului sindicatelor, ai cărui beneficiari au devenit structurile afiliate lui Şor, figurează şi alte obiecte – baze turistice, sanatorii, clădiri şi complexe de clădiri cu diverse destinaţii. În cadrul investigării „furtului secolului”, s-a stabilit că o parte dintre creditele mari de la „Banca de Economii” şi alte bănci devalizate au fost obţinute sub gajul proprietăţilor sindicale.

„Din peste 100 de obiecte rămase sindicatelor moldoveneşti drept moştenire din perioada sovietică, în prezent, acestea deţin doar cîteva imobile, relatează unul dintre experţii NOI.md. Despre încălcările, care au însoţit înstrăinarea acestor proprietăţi s-a vorbit în repetate rînduri. Acesta stau la suprafaţă şi sînt cunoscute practic tuturor, inclusiv organelor procuraturii.

Dacă examinăm actuala legislaţie, atunci în acţiunile sindicatelor şi organelor publice pot fi depistate un şir de laturi ilegale. Legea nu interzice instituţiilor publice corespunzătoare să verifice activitatea antreprenorială a sindicatelor. Iar vînzarea obiectelor imobiliare ale sindicatelor şi alte tranzacţii cu ele constituie o activitate de antreprenoriat. Dorind să scape de răspunderea personală, reprezentanţii sindicatelor spun că decizia a fost luată de un organ colegial. Dar oare acesta nu este un motiv de a reacţiona la ilegalităţi?

Patrimoniul imens al sindicatelor nu a apărut din neant – este consecinţa unei activităţi de mai mulţi ani a tuturor cetăţenilor din cîteva generaţii. Acesta provine, în special, din cotizaţiile sindicale ale populaţiei, inclusiv ale bunicilor şi străbunicilor, precum şi din mijloacele asigurărilor sociale de stat, acumulate în rezultatul muncii angajaţilor.

Însă patrimoniul de milioane al sindicatelor este practic incontrolabil, vîndut, cu bani puţini, luaţi în credit sub gajarea aceluiaşi imobil, în urma deciziilor unor organe colegiale, contîndu-se pe principiul „iresponsabilităţii colective”. Pentru justificarea juridică a acestui proces au fost folosite lacunele din legislaţie, sub al căror paravan participanţii la tranzacţii se camuflează destul de abil. Ce, cui şi cu cît a fost vîndut, publicul larg şi membrii de rînd ai sindicatelor aflau în special din presă.

Impunitatea naşte permisivitate. În cazul lui Ilan Şor, consecinţele sînt cunoscute: după împărţirea averii sindicatelor a urmat o tranzacţie extrem de dubioasă privind furtul Aeroportului Internaţional Chişinău, sub paravanul luării lui în concesiune, apoi, după ce Şor, din mijloace de credit a procurat pachetele de control ale acţiunilor „Unibank”, „Banca Socială” şi a devenit preşedinte al Consiliului de administraţie al „Băncii de Economii”, s-a produs cazul fără precedent al furtului din cele trei bănci. În raportul companiei americane Kroll, numele lui Şor apare, practic, pe fiecare pagină. Lista istoriilor scandaloase în care este implicat acesta poate continua.

Toate acestea vorbesc despre faptul că escrocheria, care naşte furt şi fărădelege trebuie pedepsită peste tot, inclusiv şi în cadrul vînzării patrimoniului sindicatelor. Această prerogativă a statului trebuie realizată dur şi fără compromisuri. În caz contrar, fărădelegea naşte permisivitate.
1
0
1
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?