X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Lupta cu spălarea banilor ”murdari” sau show electoral?

30 sep. 2016,, 13:20   Politică
12173 8
Борьба с отмыванием «грязных» денег или предвыборное шоу?
Foto: gandul.info

Victor Surugiu

Pentru prima dată în istoria Moldovei, în arest a ajuns un grup întreg de actuali și foști judecători, inclusiv actualul președinte al Curții de Apel, precum și cîțiva executori judecătorești.


Aceștia sînt învinuiți de implicare în „Laundromat” – schema ilegală de scoatere din Rusia a peste $20 de miliarde pe parcursul cîtorva ani. Anterior, în vizorul oamenilor legii ajungeau reprezentanți separați ai corpului judecătoresc, iar majoritatea dintre ei au reușit să scape de închisoare.

Procurorii explică această activitate prin faptul că după arestarea lui Veaceslav Platon, ex-deputatul parlamentului și controversatului om de afaceri, unii figuranți au început să depună mărturii. Drept rezultat, oamenii legii au obținut dovezi despre unii judecători concreți și executori judecătorești. Totodată, mai mulți experți consideră că este vorba despre un show politic electoral, jucat în interesul campaniei electorale pentru alegerea președintelui Moldovei.

Arestare după arestare

Săptămîna trecută, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție (CNA) au desfășurat o operațiune comună de amploare în diferite locații din Moldova. În total, în cadrul a 16 dosare penale au fost efectuate peste 50 de percheziții la oficiile de serviciu, la locurile de trai și în automobilele funcționarilor din justiție.

În urma operațiunilor speciale, au fost reținuți 15 actuali și foști judecători, precum și trei executori judecătorești. Alți doi figuranți, deocamdată, se află în afara zonei de acces a organelor de drept din Moldova și au fost dați în căutare. Unul dintre ei se ascunde. Iar celălalt figurant în dosarul penal – judecătorul Victor Orîndaș - în momentul reținerilor se afla peste hotare.

Surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au comunicat pentru NOI.md că Orîndaș a părăsit Moldova acum cîteva luni, în urma unui conflict cu președintele Judecătoriei Centru, Ion Țurcan, care ulterior s-a încheiat cu demiterea lui din funcția de judecător. Interlocutorul nostru afirmă că motivul situației de conflict între magistrați l-au constituit anume hotărîrile pe marginea dosarelor privind creditele nerambursate eliberate de Banca de Economii. Pe contul lui Orîndaș sînt trei ordonanțe judecătorești, cu ajutorul cărora au fost spălate circa $1,4 miliarde. În februarie curent, judecătorul a fost restabilit în funcție, prin hotărîrea Curții Supreme de Justiție, însă ulterior el a demisionat cu scandal – deja din propria inițiativă.

Printre cei reținuți se numără: judecătorul Curții de Apel Chișinău Ștefan Niță, președintele Judecătoriei Comrat, Serghei Popovici, președintele Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco, judecătorul Judecătoriei Rîșcani Ghenafie Bîrnaz, precum și foștii lui colegi Valeriu Gîscă, Gheorghe Gorun, Iurie Țurcan și Aurica Us. Totodată, din lista figuranților mai fac parte Garry Bivol de la Judecătoria Centru și fosta lui colegă Liliana Andriaș, Iurie Hîrbu de la Judecătoria Telenești, Serghei Lebediuc de la Judecătoria Militară, Mihai Moraru (Judecătoria Ungheni) și Gheorghe Marchitan (Judecătoria Căușeni).

În ultima perioadă, unii dintre magistrați au demisionat, în timp ce alții, dimpotrivă, au avansat în carieră. Potrivit surselor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, toți figuranții care la momentul desfășurării operațiunii de către organele de drept ocupau funcții publice, la solicitarea procurorilor, au fost suspendați din funcție pentru perioada desfășurării urmăririi penale.

O parte dintre ei au ajuns în arest preventiv pentru 30 de zile: deciziile corespunzătoare au fost emise de Judecătoria Buiucani din Chișinău, la solicitarea Procuraturii Anticorupție. În cele mai multe cazuri, procurorii și-au motivat solicitările de arest prin faptul că bănuiții ar putea influența ancheta. Reținuții și avocații lor neagă acuzațiile, declarînd că nu au nicio legătură cu schemele criminale.

Din Rusia – în China, prin Moldova

Surse din cadrul Procuraturii Anticorupție precizează că reprezentanții justiției moldovenești sînt acuzați de complicitate la spălarea a $20 de miliarde din Rusia prin sistemul bancar al țării noastre. Judecătorii moldoveni au emis decizii în sumă totală de $11,5 miliarde, iar celelalte $8,5 miliarde au fost trecute prin sistemul financiar-bancar, în baza unor documente false.

Potrivit deciziilor judecătorești, sumele mijloacelor bănești variau de la cîteva zeci de milioane pînă la sute de milioane de dolari. Cele mai multe dosare de acest gen, în perioada 2010-2013, au fost examinate de instanțele din sectoarele Centru și Rîșcani ale capitalei, precum și din Comrat. Potrivit estimărilor oamenilor legii, bugetul de stat al Moldovei a fost prejudiciat cu 962 de milioane de lei.

- Dacă cineva spăla acești bani și folosea judecătorii și executorii judecătorești, atunci organele de drept trebuie să demonstreze acest lucru, comentează pentru NOI.md avocatul unuia dintre figuranții reținuți. Judecătorii afirmă că nu au fost informați despre existența unor scheme și că colegii lor emiteau hotărîri similare. Ei spun că au respectat legea, iar seturile de documente în toate cazurile erau autentificate cum se cuvine.

Anterior, pe marginea acestui caz au fost reținuți un șir de reprezentanți de rang înalt din sistemul bancar, inclusiv Emma Tăbîrță, care a ocupat funcția de viceguvernator al Băncii Naționale din 2008 pînă în 2015, șeful Direcției supraveghere bancară Matei Dohotaru și șeful Direcției reglementare și autorizații, fostul șef al Departamentului supraveghere bancară Vladimir Țurcan. În arest au ajuns și cîțiva manageri de la BC „Moldindconbank”.

Potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție, în schemă erau implicate companii off-shore, conduse de cetățeni ai Ucrainei. Între acestea erau încheiate acorduri de eliberare a creditelor, în care în calitate de garant figura un locuitor al Moldovei. De cele mai dese ori, acesta era un reprezentant al păturilor socialmente vulnerabile, care nu avea acces la documentele tranzacțiilor. De asemenea, în schemă figurau companii-garant din Rusia.

La etapa următoare, una dintre părți nu-și îndeplinea obligațiile contractuale, iar creditorul se adresa în instanța din Moldova. Judecătorii emiteau decizii favorabile, iar companiile off-shore, prin intermediul executorilor judecătorești, primeau banii prin intermediul băncii „Moldindconbank” de pe conturile corespondente ale companiilor-garant din Rusia. Apoi mijloacele financiare erau transferate către alte firme, înregistrate în Estonia, Elveția, Letonia, Germania, Franța și China.

Agenda lui Platon, motiv pentru operațiuni speciale?

Potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție și ai CNA, reținerea funcționarilor din sectorul justiției este legată de arestarea și extrădarea în Moldova a ex-deputatului și controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, acuzat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute în art. 190 (5) (spălarea banilor” și art. 243 (3) (fraude în sistemul bancar) ale Codului penal al RM.

Șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari afirmă că anume această circumstanță le-a determinat să vorbească pe unele persoane care au participat la schema ilegală. Potrivit lui, există dovezi ale implicării businessmanului reținut în mai multe tranzacții de spălare a banilor rusești prin Moldova.

Totuși, precum afirmă unele surse ce cunosc mersul anchetei, totul e cu mult mai prozaic. În cadrul reținerii lui Platon la Kiev, au fost sechestrat nu doar pașaportul de cetățean al Ucrainei, obținut în mod ilegal pe un alt nume, pașaportul diplomatic și pașaportul de cetățean al Moldovei, dar și o agendă cu înscrisuri personale.

Potrivit unei versiuni, anume informația din agenda lui Platon a și stat la baza operațiunii speciale pregătite timp de cîteva săptămîni după extrădarea întreprinzătorului de la Kiev la Chișinău. Indirect, acest lucru a fost confirmat și de reacția lui Platon la reținerea judecătorilor și executorilor judecătorești. Businessmanul consideră că figuranții bănuiți de complicitate la spălarea miliardelor de dolari prin sistemul bancar din RM au devenit victime ale unei răfuieli politice.

Sub pretextul luptei împotriva corupției și spălării banilor

Totuși, majoritatea experților și reprezentanților societății civile sînt sceptici în privința acestei impulsionări a activității organelor de drept în pragul alegerilor prezidențiale. Tot mai des este expusă opinia privind faptul că reținerea judecătorilor și executorilor judecătorești este un spectacol politic, care nu va crea premise pentru o anchetă eficientă a dosarului penal, ci va fi folosit pentru îmbunătățirea imaginii unui anumit partid în perioada electorală.

Se știe că în cadrul acestui dosar oamenii legii ruși și moldoveni au început să contacteze cu peste doi ani în urmă. Atunci au devenit cunoscute numele majorității judecătorilor, executorilor judecătorești și altor figuranți implicați în „Laundromat”. Însă ei toți au ajuns în vizorul ofițerilor anticorupție abia acum, fapt ce apare mai mult ca o dorință a autorităților de a demonstra atît instituțiilor și partenerilor internaționali, cît și electoratului pașii reali întreprinși în lupta anticorupție.

Probabil, unii funcționari din sectorul justiției, care sînt niște pioni în această schemă, vor fi trași la răspundere, dar există riscul că actorii-cheie vor rămîne în umbră. Există un șir de instituții care erau informate despre aceste operațiuni, dar au preferat să nu intervină: Guvernul, Banca Națională, Procuratura Generală, CNA, Serviciul de Informații și Securitate.

Precum menționează experții, pe banca acuzaților trebuie să ajungă nu doar actualii figuranți, dar și cei care au încurajat fraudele în sistemul bancar, inclusiv membri ai Guvernului, angajați ai organelor de drept și altor departamente, în ale căror obligații directe intră supravegherea operațiunilor bancare.

Doar în cazul în care cercul acuzaților se va extinde, putem vorbi despre o luptă reală împotriva corupției, spălării banilor și fraudelor în sectorul bancar. În caz contrar, ar putea deveni reale presupunerile despre o comandă politică și despre atitudinea selectivă a organelor de drept, îndreptat spre obținerea unui efect imediat în cadrul campaniei electorale.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?