X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Ținta cu bătaie lungă a coordonatorului executiv

3 aug. 2016,, 13:45   Politică
10111 7
Дальний прицел исполнительного координатора
Foto: omg.md
Xenia Florea

Pe 31 august începe perioada electorală pentru alegerile prezidențiale generale.


Acest lucru înseamnă că pe parcursului întregii luni septembrie prin țară vor merge grupurile de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de președinte, înregistrate de Comisia Electorală Centrală. CEC va studia listele cu semnături, înregistrînd sau nu candidații. Iar pretendenții la postul prezidențial, care vor trece prin „filtru”, vor aștepta data de 30 septembrie, pentru a-și începe campaniile electorale.

Deoarece șeful statului în Moldova a fost ales de două ori (ultima dată, exact 20 de ani în urmă), iar atunci pentru înaintarea candidaturii erau necesare 170 de mii de semnături, în locul celor 15 mii astăzi, alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 vor bate, probabil, recordul la numărul doritorilor de a ocupa fotoliul prezidențial.

Dar oricît de mulți candidați nu vor fi înaintați de această dată, analiștii politici consideră că principala luptă se va da între 5-6 pretendenți, iar în turul doi, cel mai probabil, vor ajunge președintele Partidului Socialiștilor Igor Dodon și candidatul puterii (presupunem – Marian Lupu). De faptul cine dintre ei va cîștiga, depinde dezvoltarea ulterioară a scenariului politic în Republica Moldova.

Cu buldozerul peste opoziția de dreapta


Săptămîna aceasta ar putea deveni clară poziția celor trei partide de opoziție de dreapta (Platforma DA, PAS al Maiei Sandu și PLDM); se poată negocieri privind înaintarea candidatului unic la funcția de președinte.

În ultimul timp, participanții la negocieri examinau două variante de acțiuni în perioada electorală. Varianta nr.1: este înaintat un candidat unic din partea opoziției de dreapta. Potrivit președintelui partidului „Platforma DA”, Alexandru Slusari, este de dorit ca acesta să fie o persoană care va putea consolida în jurul său nu doar electoratul pro-european, dar și cel eurosceptic.

Varianta nr.2: fiecare dintre aceste partide merge cu propriul candidat la prezidențiale, iar în ajunul alegerilor „Platforma DA”, PAS și PLDM se așează iarăși la masa de negocieri și analizează potențialul electoral al candidaților lor (în baza sondajelor deschise sau închise). După care, candidații care au acumulat cele mai puține voturi, se retrag în favoarea candidatului, ce se bucură de o încredere mai mare a electoratului. Adică, același candidat unic, dar cu amînare.

Nici o variantă, nici alta nu convine puterii. Încă în luna mai, într-un interviu acordat portalului deschide.md, coordonatorul executiv al coaliției de guvernare Vladimir Plahotniuc a dat de înțeles că se va opune consolidării eșichierului de dreapta, calificînd drept „ridicole” negocierile privind candidatul unic.

Săptămîna care a trecut a demonstrat că faptele corespund declarațiilor. În primul rînd, din negocierile privind candidatul unic a fost scos Partidul Popular European. La sfîrșitul săptămînii trecute, liderul PPEM Iurie Leancă, după o serie de publicații „Leancă trebuie tras la răspundere pentru miliardul furat”, a anunțat despre lipsa de perspectivă a negocierilor cu colegii de pe eșichierul de dreapta, a semnat acordul de cooperare cu coaliția de guvernare și a obținut pentru aceasta o nouă funcție – președintele Consiliului parlamentar pentru integrare europeană.

În al doilea rînd, a fost lansat un atac informațional masiv asupra partidelor ce poartă negocieri privind candidatul unic. În presă au apărut investigații-dezvăluiri despre viața de lux peste hotare a fraților Țopa, care stau în spatele Platformei DA, precum și despre participarea deputatului PLDM Chiril Lucinschi la scoaterea banilor de la Banca de Economii. În materialul publicat se afirmă că din aceste mijloace erau finanțate posturile de televiziune ale lui Lucinschi.

În al treilea rînd, s-a încheiat istoria orășelului de corturi al Platformei DA, amenajat în centrul capitalei în septembrie trecut. Acest orășel s-a transformat demult într-o ficțiune, însă principialitatea membrilor opoziției în problema demontării corturilor a servit drept pretext pentru un nou atac informațional. De această dată, cu tentă patriotică.

Reprezentanții Primăriei capitalei au declarat că din cauza coturilor, reparația bulevardului Ștefan cel Mare s-a abătut de la orar și că sub semnul întrebării se află desfășurarea pe 27 august a manifestațiilor festive dedicate Aniversării a 25-a a Independenței Republicii Moldova.

„În ajunul alegerilor, Partidului Democrat îi convine să segmenteze și să disperseze atît eșichierul de stînga, cît și cel de dreapta. Mai ales cel de dreapta, deoarece la segmentarea lui și în lipsa candidatului unic, Marian Lupu (sînt convinsă că anume el va fi candidatul puterii, din mai multe considerente) va trece garantat în turul doi al alegerilor prezidențiale. Acolo el se va confrunta cu Igor Dodon. Iar mai departe, totul e simplu: și Leancă, și Sandu, și alți candidați la funcția de președinte vor declara că, în fața pericolului rusesc, electoratul de dreapta trebuie să se unească împotriva lui Dodon și să-l susțină pe Lupu”, a declarat pentru NOI.md politologul Bogdan Țîrdea.

De aceea, principala sarcină a lui Vladimir Plahotniuc este în prezent, potrivit expertului: „de a nu admite apariția candidatului unic al opoziției de dreapta” și de a-l „distruge pe Năstase (liderul Platformei DA – n.red.), al cărui rating constituie 10-15%, iar acest fapt devin periculos”. De aceea, pe eșichierul de dreapta vor fi înaintați și înregistrați cei mai mulți candidați la funcția de președinte.

De aceeași părere este și analistul politic Igor Boțan, potrivit căruia, în afară de candidați serioși, pe eșichierul de dreapta vor fi înaintați și mai mulți candidați-spoileri. „Probabil, se vor manifesta și idioții utili: dacă ei singuri se vor băga în campania electorală, de ce să nu le ajutăm? La urma urmelor, ei vor îndeplini, din propria inițiativă, aceeași misiune, ca și spoilerii - vor atrage voturile de la concurenții electorali indezirabil”, a declarat expertul.

Igor Boțan consideră că Platforma DA, PAS și PLDM trebuie să aștepte cînd se va încheia actualul atac informațional masiv și războiul dintre clanuri, finalizînd negocierile privind candidatul unic la prezidențiale.

„Actuala putere are tot: și bani nebuni, și o mașinărie mediatică nebună, o resursă administrativă de neimaginat. Totodată, acum puterea se află într-o situație foarte complicată, de aceea ea nu va ține cont de nimic. Iată de ce opoziția de dreapta trebuie să aștepte și să ajungă la un numitor comun, altfel, ea va fi pur și simplu, călcată în picioare”, a declarat Igor Boțan.

Misiunea „specială” a lui Iurie Leancă


În septembrie 2015, după ședința Consiliului Politic al Partidului Popular European al Moldovei, liderul acestuia Iurie Leancă a declarat că PPEM se află în opoziție și este un partid proeuropean de alternativă. Însă nu a trecut nici un an ca din alternativa și opoziția PPEM să nu rămînă nici urmă: la sfîrșitul săptămînii trecute, Iurie Leancă a semnat un acord privind „parteneriatul național” cu partidul de guvernămînt, obținînd în calitate de recompensă postul de președinte al Consiliului parlamentar pentru integrare europeană.

Politologii numesc cîteva cauze ale acestei abateri. Iurie Leancă, a cărui poziție de opozant față de Partidul Democrat, aflat la guvernare, era întotdeauna relativă, a devenit foarte necesar pentru democrați. Mai exact, ei aveau nevoie de imaginea lui de pro-european.

„Au aș numi două cauze de bază a acestei apropieri: puterea are nevoie de bani și de legitimitate în ajunul alegerilor, consideră Bogdan Țîrdea. În ajunul negocierilor cu FMI, coaliția de guvernămînt trebuia să le demonstreze partenerilor de dezvoltare democrația și cooperarea cu opoziția – pentru aceasta eu au avut nevoie de Leancă. Totodată, odată cu retragerea din politică a lui Igor Corman și plecarea din PDM a lui Andrei Popov, democrații au rămas fără un bloc politic extern puternic. Iată această nișă o va ocupa acum Iurie Leancă cu imaginea lui de integrator european și legăturile sale peste hotare. Adică, Leancă este necesar pentru a-i conferi coaliției de guvernămînt aura proeuropeană. Iar PDM nu are asemenea aură, nici Ghimpu. Această imagine o deținea PLDM, însă ea s-a retras într-o opoziție dură”.

O altă cauză a actualei „apropieri” a lui Iurie Leancă – el va deveni candidatul de dreapta al „sistemului”.

„Dl Leancă înțelege perfect că în calitate de candidat al opoziției el este devansat de Maia Sandu și Andrei Năstase, iar prin cooperarea lui cu autoritățile încearcă să-și sporească șansele, spune politologul Corneliu Ciurea. Puterea are din start un anumit as sub forma resursei administrative, mai mult, puterea are nevoie de o candidatură puternică a sistemului pe eșichierul de dreapta – o persoană care ar consolida forțele de dreapta și, concomitent, ar fi conciliabilă pentru PDM. Năstase este un candidat ireconciliabil. Sandu – nu e clar. Iar Leancă, care nu a făcut parte vreodată din opoziția puternică față de democrați, se potrivește perfect pentru această sarcină. Partidul Democrat este interesat să aibă satelitul său pe eșichierul de dreapta, care va deveni dl Leancă”.

Bogdan Țîrdea adaugă: „Legîndu-l pe Leancă (nu în zadar înainte de semnarea Acordului de colaborare a PPEM cu coaliția de guvernare, în presă au apărut mai multe materiale despre faptul că Leancă, la fel, trebuie să răspundă pentru miliardul furat), Partidul Democrat și-a asigurat candidatul”.

„Întreaga resursă administrativă la alegeri va lucra pentru Marian Lupu, iar Iurie Leancă va deveni așa-zisul candidat proeuropean – o persoană, care a semnat Acordul de asociere, care a obținut introducerea regimului fără vize. Sarcina principală a lui Leancă va fi să atragă voturile de la Andrei Năstase și Maia Sandu, iar datorită acestui fapt Marian Lupu va intra garantat în turul doi al alegerilor prezidențiale”, susține politologul.

Manevre pe eșichierul de stînga


Adversarul lui Marian Lupu în turul doi al alegerilor prezidențiale, cel mai probabil, va fi președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon – liderul constant al ultimelor sondaje de opinie.

Ratingul personal al lui Dodon depășește 30%, deși nu demult în topul ratingurilor de încredere al alegătorilor se afla președintele „Partidului nostru” Renato Usatîi. Însă după ce Curtea Constituțională a decis să majoreze pragul de vîrsă pentru candidații la funcția de președinte pînă la 40 de ani, Usatîi a părăsit automat cursa electorală, iar ratingul lui a coborît. Totuși, „Partidul Nostru” rămîne un jucător puternic, a cărui poziție și participare/neparticipare la cursa electorală poate influența rezultatele alegerilor generale din 30 octombrie.

Inițial, după ce a pierdut posibilitatea de a candida, Renato Usatîi intenționa să boicoteze alegerile prezidențiale „înscenate de Plahotniuc”. Democraților le convenea acest lucru, deoarece neparticiparea la alegeri a unei părți considerabile a electoratului de stînga, ce susține „Partidul Nostru”, ar fi sporit șansele candidatului puterii. Însă ulterior Usatîi s-a răzgîndit, declarînd că „Partidul nostru” va veni totuşi cu propriul candidat la postul de preşedinte.

Conform ultimelor mărturii ale lui Renato Usatîi, în iunie, el a avut două întrevederi cu coordonatorul executiv al coaliției de guvernămînt Vladimir Plahotniuc, în cadrul cărora, acesta i-ar fi propus $1,5 milioane pentru ca Usatîi să părăsească Moldova din septembrie pînă în noiembrie, adică, în timpul cursei electorale.

Usatîi a refuzat propunerea financiară și a anunțat că în turul doi partidul lui îl va susține pe Igor Dodon, cu care a avut întotdeauna relații tensionate – „pentru a bloca cumva tentativa lui Plahotniuc de a captura țara”.

Analistul politic Igor Boțan a numit aceste acțiuni „manevrele unui tînăr politician”: „Usatîi este un jucător. În situația cînd a fost exclus din cursa electorală și ratingurile lui au începută să coboare, el înțelege că trebuie să facă ceva. De aceea, a început să manevreze, să tatoneze solul – cum vor reacționa oamenii și clasa politică la acțiunile lui. Probabil, după declarația privind susținerea lui Dodon, Usatîi așteaptă ca liderul socialiștilor să vină la el după ajutor, iar el îi va înainta lui Dodon propunerile sale”.

Deocamdată, pe eșichierul de stînga rămîne neclară poziția Partidului Comuniștilor. Acum o lună, președintele PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că partidele de opoziție de dreapta și de stînga trebuie să boicoteze alegerile prezidențiale.

Experții nu exclud faptul că această declarație a liderului PCRM ar putea fi o tactică de apărare: potrivit unor informații, Vladimir Voronin a fost presat în ultimul timp de reprezentanții puterii, ca să participe la alegerile prezidențiale și să preia din voturile lui Igor Dodon. Or, în pofida tuturor sciziunilor și crizelor din PCRM, ratingul personal al lui Voronin continuă să fie înalt: sondajele opiniei publice îl plasează pe locul patru după Dodon, Sandu și Năstase.

Precum afirmă însă politologii, electoratul moldovenesc este astăzi împărțit aproape în jumătate între alegătorii de dreapta și cei de stînga. Ratingul PCRM-ului constituie 8-10%, iar dacă Partidul Comuniștilor va decide să boicoteze alegerile prezidențiale, venind cu un apel către alegătorii săi, atunci aceasta ar putea conduce la o victorie garantată a candidatului puterii în turul doi.

Planurile post-electorale ale coordonatorului executiv


Mai muți experți politici sînt convinși că „candidatul puterii” la alegerile prezidențiale din 30 octombrie va fi actualul președinte al Partidului Democrat, Marian Lupu, în pofida răcirii atitudinii față de el a conducerii reale a PDM. Acest fapt este dictat atît de logica elementară, cît și de ținta cu bătaie lungă a coordonatorului executiv.

„În prezent Ratingul lui Marian Lupu este de 5-7%, cel al președintelui Parlamentului Andrian Candu- 2%, al premierului Pavel Filip și mai puțin. Iar Filip și Candu sînt persoane care ocupă nu o lună funcțiile principale în stat, însă ratingurile lor nu cresc. Prin urmare, cum n-ai da, dar logica impune PDM-ul să-l înainteze la postul de președinte anume pe Marian Lupu”, susține Bogdan Țîrdea.

Potrivit modificărilor la Codul electoral, președintele Republicii Moldova trebuie să fie neutru din punct de vedere politic. Adică el nu doar nu are dreptul să facă parte din vreun partid, dar nici nu-și poate sista calitatea de membru pe perioada mandatului prezidențial. Așa că în cazul victoriei la alegeri, Marian Lupu va trebui să-și anunțe plecarea din PDM. Iar mai departe este realizat scenariul, descris de una dintre sursele noastre acum trei luni.

Vladimir Plahotniuc îl va așeza pe Marian Lupu, care visa demult să devină președinte, în fotoliul prezidențial: „Cu posibilitățile lui Plahotniuc și controlul lui aproape total asupra instituțiilor de stat, CEC, Procuraturii și Judecătoriilor, acest lucru e foarte posibil, în pofida ratingului personal mic al lui Lupu, față de alți potențiali candidați”. După care are loc epurarea de cadre în Partidul Democrat, are loc rebrandingul ei și prim-vicepreședintele PDM Vladimir Plahotniuc își subordonează definitiv partidul.

Concomitent, Marian Lupu-președinte realizează și alte planuri pe termen lung ale coordonatorului executiv al coaliției de guvernare.

„Dl Plahotniuc încă în luna mai, într-un interviu pentru portalul Deschide.md a anunțat ce fel de președinte îi trebuie. El a spus că acesta va fi omul-consens, care nu va crea conflicte politice și va fi garantul stabilității în următorii ani. Or, chiar și cu actualul set de competențe prezidențiale, un președinte „ireconciliabil” i-ar putea crea probleme semnificative coaliției de guvernămînt. De exemplu, să nu semneze proiectele de lege adoptate de către majoritatea parlamentară, să convoace Consiliul de Securitate pe probleme incomode pentru majoritari, să numească judecători nepotriviți etc.”, consideră Bogdan Țîrdea.

De aceea, susține politologul, se va face tot posibilul și imposibilul pentru a asigura victoria candidatului puterii, care, devenind președinte, nu doar nu va crea conflicte politice, dar și îl va numi pe Vladimir Plahotniuc în funcția de premier.

„Ați observat că practic recent, Fondul de Caritate Edelweiss și-a schimbat denumirea și acum este „Fondul lui Vladimir Plahotniuc Edelweiss”? Plahotniuc a inventat o funcție inexistentă, numindu-se coordonator executiv al coaliției de guvernămînt. Are loc o campanie socială agresivă. Ne întrebăm, la ce bun toate acestea, dacă dl Plahotniuc și așa le conduce pe toate? Concluzia e una – el vrea să se legitimeze, să conducă el însuși țara, nu prin intermediari”, consideră Bogdan Țîrdea.

De asemenea, el susține că dacă în cadrul alegerilor prezidențiale Marian Lupu va reuși să acumuleze 51% din voturi și să devină președinte, acesta va conduce la pomparea ratingului PDM-ului, iar pe acest val democrații ar putea merge la alegerile parlamentare anticipate – doar în condițiile impuse de ei.

Dacă acest lucru nu se va întîmpla, atunci în 2017 majoritatea parlamentară controlată va schimba sistemul electoral din proporțional în cel de tip mixt, cînd jumătate din Parlament (51 de deputați) sînt aleși pe liste de partid, iar 50 – pe circumscripții uninominale.

Iar 24 de președinți de raioane și circa 400 de primari ai PDM sînt în stare să contribuie ca la următoarele alegeri parlamentare, ce vor avea loc în 2018, Partidul Democrat, din contul candidaților pe circumscripții să obțină controlul asupra unei părți considerabile a deputaților din noul Parlament, chiar și avînd ratinguri scăzute.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?