X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Cum a ucis Guvernul "filozofia" creditului polonez

7 iul. 2016,, 10:49   Economie
8194 8

Как правительство убило “философию” польского кредита
Foto: agrobiznes.md

Xenia Florea

„Anul 2014 a fost înecat în vorbe de clacă, atunci nu puteau decide nicidecum cine va administra acest proiect. În anul 2015, creditul polonez a fost blocat, de fapt, de Ministerul Finanțelor. În 2016, am sperat că procesul s-a urnit, în sfîrșit, din loc, dar Ministerul Finanțelor a început din nou să pună bețe-n roate."


Aceasta este istoria scurtă a creditului preferențial de 100 de milioanede euro, alocat de Polonia pentru modernizarea sectorului zootehnic al Republicii Moldova, astfel este prezentată situația de președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor Agricoli ”Uniagroprotect”, Alexandru Slusari.

În luna august, perioada de valabilitate a acestui credit (acordul fiind calculat pentru doi ani) expiră. Cei de la Guvern speră că partea poloneză îl va extinde, solicitarea corespunzătoare fiind trimisă la Varșovia, încă în luna mai. În așteptarea răspunsului, săptămîna trecută, Guvernul "a corectat" un pic mecanismul de oferire a împrumuturilor producătorilor agricoli. Potrivit lui Alexandru Slusari, această ajustare a ucis toată "filozofia" creditului preferențial polonez.

Și cît de bine începuseră toate ...


La 14 mai 2014, în timpul vizitei prim-ministrului Iurie Leancă în Polonia, a fost semnat Acordul pentru oferirea unui credit în sumă de 100 de milioane de euro pentru modernizarea sectorului zootehnic din Moldova. Documentul, în prezența prim-miniștrilor Iurie Leancă și Donald Tusk, fiind contrasemnat de miniștrii de finanțe ai celor două țări: Anatol Arapu și Mateusz Szczurek.

Oficialii moldoveni implicați în negocieri au numit acest credit neordinar și foarte profitabil. Căci acesta era prevăzut pentru 25 de ani cu dobînda de 0,15% pe an, cu o perioadă de grație de cinci ani.

"Timp de 10 ani, cu nivelul inflației de 7-10%, împrumutul va fi gratuit", afirma atunci viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare George Gaberi.

Condițiile Acordului prevedeau că cel puțin 60% din bunuri și servicii în cadrul fiecărui proiect finanțat din mijloacele creditului polonez urmează să fie furnizate de companiile poloneze. Restul de 40% puteau fi cheltuite pentru achiziționări în Moldova sau în alte țări.

Adică Guvernul Poloniei și-ar fi susținut propria industrie și tehnologiile sale în agricultură, dar nici partea moldovenească nu ar fi fost discriminată. Potrivit lui George Gaber, prețurile pentru echipamentul polonez sînt cu 30-40% mai mici decît pentru cel german.

Încă o condiție obligatorie: beneficiarul fondurilor împrumutate ar fi trebuit să investească nu mai puțin de 5% din banii proprii pentru realizarea proiectului.

Chișinăului îi rămînea numai să decidă cine urma să administreze creditul polonez și să stabilească mecanismul oferirii fondurilor agricultorilor. Dar iată că anume aici s-a iscat cea mai mare problemă.

"Tehnologia" implementării


Creditul polonez se deosebește principial, căci din mecanismul de oferire al acestuia au fost excluse mijloacele de garanție a băncilor comerciale.

„În rezultatul privatizării și pe durata reformelor în sectorul zootehnic au avut de suferit cel mai mult: complexele de creștere a animalelor, distruse, în mare parte, iar construirea noilor ferme era tergiversată din cauza unei serii de factori: cerințelor de a fi situate în afara localităților și în același timp de interdicția de a construi pe terenurile agricole. Băncile comerciale sînt reticente în a lua în calitate de gaj fermele de creștere a animalelor sau șeptelurile. Mai ales pentru că aceste active sînt situate în afara localităților și nu au întotdeauna un număr cadastral. Prin urmare, împrumutul dat este exact ceea de ce are nevoie complexul pentru creșterea bovinelor, pentru crearea întreprinderilor moderne", spunea George Gaberi în 2014.

S-a convenit că mijloacele creditului oferit de Polonia vor fi distribuite în baza principiului programului Guvernului japonez 2KR, care a înregistrat rezultate foarte bune. Adică o structură specială pentru implementarea și managementul proiectului va selecta planurile de afaceri pentru a finanța și a realiza monitorizarea utilizării corespunzătoare a fondurilor împrumutate.

Avînd în vedere că mecanismul 2KR a fost demult bine pus la punct, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a propus ca sarcina gestionării creditului polonez să fie încredințată Unității de Implementare şi Administrare a Proiectului creşterii producţiei alimentare (Proiectul moldo-japonez (2KR), căci acesta la acel moment nu era prea aglomerat, spre deosebire de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care se ocupă de primirea cererilor și de examinarea solicitărilor pentru primirea subvențiilor de la stat și care avea deja un stat de specialiști pregătiți.

În propunerea ministrului Agriculturii însă au fost descoperite elemente de lobbyism: înainte de a fi numit ministru și în timp ce a activat în calitate de ministru (deși în acea perioadă el nu a primit salariu în cadrul acelui proiect), fiind director tehnic al Unității de Implementare şi Administrare a Proiectului creşterii producţiei alimentare /Proiectul moldo-japonez 2KR.

Ca rezultat, la ședința Guvernului, din 13 august 2014, a fost luată decizia ca linia creditului polonez să fie gestionată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Dar nu trecuseră nici cîteva săptămîni și Cabinetul de Miniștri și-a revizuit decizia, de această dată hotărînd că 90% din creditul de 100 de milioane de euro vor fi folosiți pentru agricultură (mijloace ce vor fi administrate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură), iar 10% vor fi folosiși în industrie, administrarea acestora fiind asigurată de Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului creşterii producţiei alimentare (Proiectul moldo-japonez (2KR), aflat în subordinea Ministerului Economiei).

În octombrie 2014, Guvernul a decis că de distribuirea celor 90 de milioane de euro, destinați pentru creditarea agriculturii, se va ocupa structura de stat creată special: Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei, care urma să se afle în subordinea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Urma ca activitatea noilor structuri de stat să fie monitorizată de Consiliul de Supraveghere, din a cărui componență trebuiau să facă parte reprezentanți ai: Ministerului Agriculturii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Cancelariei de Stat și ai Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Astfel, sub auspiciile intrigilor secrete, a lobbyismului în interesele unor funcționari și a unor ministere întregi, a trecut anul 2014. În ianuarie 2015, s-a declanșat furtuna: Polonia a anunțat că nu va aloca, deocamdată, Moldovei împrumutul preferențial de 100 de milioane de euro, destinat pentru modernizarea agriculturii, dezvoltarea industriei de creștere a animalelor și a celei horticole, deoarece partea moldovenească nu a ales pînă acum persoana care va gestiona structura pentru utilizarea creditului.

Chișinăul s-a grăbit, imediat, să-și corecteze greșeala: deja peste două săptămîni de la declarația părții poloneze a fost prezentat directorul executiv al Organizației de implementare a împrumutul polonez − Igor Gorașov.

Concomitent, în tot acest răstimp "acțiunile de luptă" erau întreprinse și în altă direcție, în condițiile acordării de credite agricultorilor.

În septembrie 2014, șeful AIPA, Petru Maler, a promis că costul final al creditului polonez pentru producătorii agricoli nu va depăși 1,3% pe an (fermierii ceruseră 1%). Dar la ședința Guvernului de atunci a fost numită o altă cifră, de 3% (cu o perioadă de grație de trei ani), dintre care 0,5% din mijloacele financiare urmau să fie folosite pentru întreținerea noii structuri de stat.

Scăderea ratei dobînzii pentru împrumutul polonez, luat sub garanția Guvernului, de la 3 pînă la 1% și asigurarea accesului la linia creditului polonez a devenit una dintre cerințele unei serii de acțiuni de protest ale agricultorilor din primăvara anului 2015. Ca urmare, Guvernul a fost forțat să cedeze: Cabinetul de Miniștri a redus rata dobînzii pentru împrumutul polonez, dar nu pînă la 1%, așa cum cereau protestatarii, ci pînă la 2%. Asupra acestui lucru a insistat Ministerul Finanțelor, deși Ministerul Agriculturii propunea rata de 1,5%.

La 28 aprilie 2015, adică peste aproape un an după semnarea Acordului de împrumut cu Polonia, s-a anunțat, în cele din urmă, că proiectul polonez a început să lucreze și că e în așteptarea primilor clienți, fermierii pot depune documentele pentru participare.

În luna mai, AIPA a declarat că deja peste 100 de producători agricoli au solicitat să participe la programul de modernizare a complexului agrar, finanțat de Guvernul Poloniei. La ora actuală însă statistica proiectului polonez este următoarea: au fost aprobate doar două contracte în valoare totală de 2 milioane de euro, pentru acestea are loc în prezent achiziționarea utilajelor, încă patru sînt în stadiu de coordonare.

Organizațiile de resort ale producătorilor agricoli învinuiesc de tergiversarea alocării creditului polonez, în afară de toate tulburările politice cu demisii / constituiri de Guvern, Ministerul Finanțelor, care a insistat întotdeauna asupra schimbării conceptului de creditare a agricultorilor în cadrul proiectului polonez, iar acum au obținut în cele din urmă ce și-au dorit.

Ministerul Finanțelor și-a impus, în cele din urmă, linia



Inițial, schema implementării proiectului polonez arăta în felul următor: după depunerea cererii și a documentelor la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), acestea urmau să fie examinate de Consiliul de Supraveghere. În cazul unui aviz pozitiv, solicitarea era trimisă Ministerului Finanțelor, care, la rîndul său, se adresa colegilor săi de la Ministerul Finanțelor al Poloniei. Se încheia un acord comercial, iar după toate operațiunile comerciale în Moldova trebuiau să ajungă utilaje în valoare de cel puțin 500 de mii de euro pentru fiecare partidă.

"În anul 2014 am pierdut timpul cu pălăvrăgeli inutile, decizînd cine va administra creditul polonez. În anul 2015, Ministerul Finanțelor a blocat, de fapt, acest proces: a apărut conflictul dintre Ministerul Finanțelor și Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei.

În acest an, cînd a început să lucreze Consiliul de supraveghere al Unității de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei în frunte cu ministrul Economiei, Octavian Calmîc, o lună și jumătate proiectul polonez începuse să funcționeze în regim normal. Atunci s-a reușit transmiterea părții poloneze spre examinarea a șase proiecte.

Dar apoi, reprezentanții Ministerului Finanțelor și-au schimbat din nou atitudinea. Ei au ieșit din Consiliu și au început să insiste asupra schimbării condițiilor de oferire a împrumutului agricultorilor. Cei de la Ministerul Finanțelor consideră că acesta este un proiect prea ambițios și că riscurile de a nu putea întoarce creditul sînt prea mari, deși diferența dintre rata dobînzii de la 0,15% în Polonia și a producătorilor agricoli de 2%, într-o anumită măsură, acoperă deja riscurile legate cu posibilele probleme la restituirea creditelor unor destinatari", a declarat pentru NOI.md președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor Agricoli ”Uniagroprotect”, Alexandru Slusari.

Ministerul Finanțelor a insistat timp de cîteva luni, explicîndu-și poziția prin starea economică dificilă din țară, amenințarea transformării creditului oferit în cadrul proiectului polonez în împrumut "problematic", cerînd ca funcțiile de coordonare ale liniei creditare poloneze să revină Ministerului.

Iată că săptămîna trecută Ministerul Finanțelor și-a impus în cele din urmă linia. La ședință Guvernului s-a decis că împrumutul polonez pentru modernizarea agriculturii nu va fi implementat de structură specializată printr-o procedură simplificată, ci de Ministerul Finanțelor, prin intermediul băncilor comerciale selectate.

În plus, decizia pare să fi fost luată în secret: fără ca cei de la Ministerul Agriculturii să aibă vreo suspiciune referitoare la modificările ce urmau a fi operate.


Așa cum a declarat ministrul Agriculturii, Eduard Grama, la ședință de Guvern, la început această hotărîre a fost expusă într-o formă complet diferită, formularea ei actuală a apărut doar cu două ore înainte de ședință, de aceea Ministerul nu a avut timp să o examineze în detaliu. Dar chiar și "analiza fugitivă" i-a arătat ministrului Agriculturii că documentul "nu conține un mecanism clar de alocare a creditelor", iar conectarea băncilor comerciale la procedura de plată amenință dublarea sau chiar triplarea ratei dobînzii pentru agricultori, ceea ce face ca creditul polonez să fie pentru ei neprofitabil.

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a declarat, la rîndul său, că noua procedură transferă riscurile creditului de la Ministerul Finanțelor, care risca cu banii tuturor contribuabililor, băncilor selectate, care riscă numai cu banii deponenților săi. Și că anume băncile comerciale selectate, și nu o agenție de stat specializată vor examina fiabilitatea și profitabilitatea proiectelor investiționale, solvabilitatea solicitanților, vor evalua obiectele, lichiditatea și valoarea garanției, precum și vor monitoriza împrumuturile și rambursarea la timp a creditelor în cadrul proiectului polonez.

"Nouă nu ne este clar mecanismul de participare a băncilor la acest proiect, doar din Polonia în Moldova, bani nu vin. Polonezii ne ajută cu tehnică și utilaje, nu cu bani, căci acesta este un credit tehnic. Reiese că acum băncile vor selecta clienții pentru a trimite datele la Ministerul Finanțelor și să comande utilaje", se întreabă organizațiile producătorilor agricoli.

Singurul lucru care poate fi spus acum cu certitudine e că după schimbarea mecanismului de creditare procentul pentru creditul polonez va crește de multe ori.

"Acest proiect cu Polonia, conceput inițial pentru a evita sistemul nostru bancar, dorindu-se astfel să fie evitată birocrația inutilă, înaintîndu-se mai puține cerințe în ceea ce privește garanțiile, ca să li se poată oferi agricultorilor o rată a dobînzii mai mică. În plus, știm cu toții despre anumite probleme din sistemul nostru bancar. Acum însă rata dobînzii va crește cu siguranță. Iar într-o asemenea formă proiectul polonez, al cărui impact socio-economic este cu o treaptă mai sus decît valoarea probabilă a pierderii, în opinia mea, nu este viabil, pur și simplu", consideră președintele UniAgroProtect Alexandru Slusari.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?