Sistemul achizițiilor publice nu lasă loc pentru ”otkaturi”

Foto: zn.ua

Victor Surugiu

În luna iunie, Moldova a devenit membră cu drepturi depline a Acordului OMC privind achizițiile de stat.

Așa cum era de așteptat, antreprenorii moldoveni vor putea participa la licitații în străinătate, iar companiile străine vor primi noi stimuli pentru investiții în economia Moldovei.

Noi însă ar trebui mai întîi să realizăm pînă la capăt reforma sistemului național de achiziții publice, în jurul căreia se iscă astăzi din nou dispute fierbinți. Timp de mulți ani, acest subiect provoacă o mulțime de critici din partea opoziției și a societății civile, precum și a instituțiilor europene, care ne îndeamnă să reformăm întregul aparat de stat.

Trecerea la licitațiile electronice în cazul achizițiilor publice a devenit una dintre condițiile Uniunii Europene. Autoritățile cred că introducerea noului sistem va permite eliminarea ”otkaturilor” (șpagă – n.r.), în cazul achizițiilor publice. Oponenții îi contrazic: dacă se va da mai puțină mită, aceasta va fi doar la cel mai jos nivel. Pe cînd asupra activității celor mai mari corupți noua lege nu va avea nicio influență.

Riscurile legate de factorul uman

Sistemul achizițiilor publice efectuate de structurile de stat a fost elaborată pentru cheltuirea mai eficientă a fondurilor publice. Volumul achizițiilor publice în Republica Moldova pe piața bunurilor și serviciilor reprezintă aproximativ 10% din PIB sau circa 11 miliarde de lei pe an. Aceasta este valoarea contractelor înregistrate de Agenția Achiziții Publice. Pentru comparație, în UE, în fiecare an, aproximativ 250 de mii de instituții de stat cheltuiesc aproximativ 14% din PIB pentru achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor.

Agenția Achiziții Publice a apărut în Moldova în anul 1998, în baza Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului. Atunci aceasta funcționa pe lîngă Ministerului Economiei și Reformei și se ocupa de desfășurarea licitațiilor publice la nivel centralizat, adică la latitudinea autorității contractante. Mai tîrziu, din partea instituțiilor internaționale și europene au fost propuse modificări și adăugiri la acest sistem.

Agenția a încetat să mai organizeze licitații publice pe cont propriu, comanditarul avînd deja posibilitatea să efectueze achiziții pe propria răspundere. Scopul Agenției a devenit asigurarea transparenței în achizițiile publice, validarea licitației și încheierea contractelor, examinarea reclamațiilor și litigiilor. Cu toate acestea, legislația actualizată nu a făcut acest sistem mai eficient și multe dintre dispozițiile acestuia au rămas și acum nerealizate.

Astfel, deja timp de aproape 10 ani, în Moldova se vorbește despre dezvoltarea conceptului de licitații electronice, care va exclude factorul uman. Era preconizat ca introducerea acestui sistem să înceapă în anul 2009, dar lansarea a fost amînată în mod constant, din diverse motive. Sistemul actual al achizițiilor publice nu numai că nu respectă cadrul legislativ, dar este netransparent, ca și cum în mod deliberat creîndu-se riscuri sporite pentru fraudă și corupție.

- Sistemul de achiziții publice în Republica Moldova se confruntă cu un complex de dificultăți, care influențează întreaga economie a țării, spune șeful Departamentului economic al Institutului de Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Viorel Chivriga. - Printre acestea se numără corupția, practicile anticoncurențiale, lipsa de transparență, impactul factorilor politici. În același timp, orice pierderi posibile în sistemul achizițiilor publice influențează asupra dezvoltării infrastructurii și a serviciilor publice, înrăutățesc starea mediului de afaceri, reducînd și calitatea vieții cetățenilor.

Afaceri, politică, achiziții publice

Printre principalele probleme experții menționează, de asemenea, existența unor sisteme corupte, procedura îndelungată și complicată de depunere a documentelor, lipsa unui sistem electronic de calitate și eficient pentru toate achizițiile publice, lipsa specialiștilor calificați pentru achizițiile publice.

Uniunea Europeană ne atenționează încă asupra unei probleme: relația strînsă dintre afaceri și politică în Moldova, în ceea ce privește banii bugetari. În cazul în care antreprenorii din țara noastră urcă pe Olimpul politic, în sistemul achizițiilor publice nu rămîne loc pentru competiția reală, deoarece mijloacele de stat sînt repartizate, în multe cazuri, pe criterii de partid.

Anterior, reprezentanții Uniunii Europene au făcut publice rezultatele unui studiu, potrivit căruia pînă la 40% din bugetul tuturor achizițiilor publice în Republica Moldova ajung în buzunarele funcționarilor corupți. În țara noastră cele mai predispuse corupției sînt achizițiile produselor farmaceutice, echipamentelor medicale, de construcții și, în special, cele pentru reparația drumurilor.

Activitatea Agenției de profil ajungea în mod regulat în atenția organelor de drept și a Consiliului Concurenței. Recent, ultimul a depistat o serie de încălcări în achizițiile publice, legate de simularea tenderelor: atunci cînd sînt înregistrate cîteva companii, afiliate între ele sau care chiar aparțin aceleiași familii. În mod repetat, Curtea de Conturi a identificat încălcări în urma auditului. Printre acestea: planificarea greșită a achizițiilor, definirea incompletă și ineficientă de către autoritățile contractante a necesităților de bunuri și servicii, studierea nesatisfăcătoare a pieței etc. Curtea de Conturi a recomandat achiziționarea unor anumite mărfuri centralizat și reducerea numărului autorităților contractante: în Moldova sînt astăzi mai multe decît în orice țară europeană dezvoltată. În acest caz, nu există nicio formulă de achiziții publice centralizate care ar permite să fie cumpărat un volum mai mare la un preț mai rezonabil.

Profesia de achizitor

Noua Lege privind achizițiile publice, care a intrat în vigoare în mai 2016, definește reguli mai clare de joc și ține cont de directivele europene în domeniul achizițiilor publice a bunurilor, lucrărilor și serviciilor. El aduce sistemul național în conformitate cu standardele internaționale ale OMC. Legea prevede un acces mai larg al publicului la contractele privind achiziționarea bunurilor și serviciilor, o mai mare participare a societății civile la acest proces, o nouă abordare a contractelor și a corelației preț-calitate.

Planurile Guvernului pînă la sfîrșitul acestui an includ: trecerea celei mai mari părți a achizițiilor în format electronic și elaborarea sistemului de instruire pentru comanditarii guvernamentali – achizitori profesioniști. Directivele UE obligă autoritățile să îmbunătățească nu numai eficiența cheltuielilor publice, dar să contribuie și la sporirea eficacității cheltuielilor statului, precum și la participarea întreprinderilor mici și mijlocii la achizițiile publice.

Conform legii, urmează ca Agenția Achiziții Publice, față de activitatea căreia au existat mai multe plîngeri din partea întreprinzătorilor și a societății să fie lichidată. Majoritatea acestor plîngeri sînt legate de conflictele de interese și componenta corupției, lipsa de obiectivitate și transparență în procesul achizițiilor, selectarea furnizorilor și cheltuirea banilor publici.

Reforma presupune crearea în Moldova a agenției de examinare a pretențiilor în domeniul achizițiilor publice, care urmează să dea verdicte asupra problemelor controversate în afara instanței de judecată. Se preconizează că crearea noii structuri va începe în septembrie 2016, prin reformarea Agenției Achiziții Publice. Instituția se va afla în subordinea Parlamentului, și nu a Ministerului de Finanțe, așa cum este în prezent. Pentru asigurarea activității sale, anual, vor fi alocați din bugetul de stat circa 8 milioane de lei.

La această agenție vor lucra șase consilieri, ale căror candidaturi vor fi propuse de Camera de Comerț, Guvern și Consiliul Național pentru Participare. Astfel, cîte două persoane vor fi delegate din partea autorităților, societății civile și cercurile de afaceri. Numele directorului general și cel al adjunctului noii agenții le va numi spicherul, propunîndu-le Parlamentului spre aprobare. Durata mandatului va constitui 5 ani.

Sistemul înregistrării electronice a achizițiilor publice, potrivit opiniei dezvoltatorilor, va ajuta la excluderea factorului uman și la organizarea gestionării finanțelor publice, precum și la sporirea transparenței și eficienței procesului la toate etapele. Pe parcursul cîtorva luni, sistemul electronic a funcționat în regim de testare. În prezent, are loc procesul de optimizare și de înlăturare a neajunsurilor depistate.

Fără documentație ”de hîrtie”

Printre avantajele participării la licitație prin intermediul unui sistem electronic se numără: lipsa contactelor directe între oamenii de afaceri și reprezentanții clientului. Se presupune că acest lucru nu numai că va reduce riscurile corupției, ci va face, de asemenea, procesul mai transparent și mai rapid, va mări concurența, va reduce costurile de tranzacție pentru toate părțile implicate. Întregul proces de lucru va avea loc "on-line", fără documentație "de hîrtie". Solicitantul urmează să se înregistreze în sistem cu ajutorul unor instrumente speciale, cum ar fi, de exemplu, semnătura electronică.

În același timp, noul sistem, potrivit experților, are și destul de multe dezavantaje. Astăzi, în Moldova printre întreprinderile mici și mijlocii nu sînt distribuite la scară largă documentele electronice, ceea ce poate constitui un impediment pentru o parte dintre antreprenori. Unii dintre ei nu vor face eforturi suplimentare ca să participe la licitații, care și așa se îneacă în birocrație.

Reforma este sprijinită de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care se va alătura la cea de-a doua etapă: după crearea unei noi agenții specializate. Ca și în Ucraina vecină, BERD în Moldova va finanța introducerea sistemului de achiziții publice electronice.

Săptămîna trecută, agenția de profil, în parteneriat cu Centrul pentru e-Guvernare și Banca Mondială, au lansat portalul deschis de date (http://opencontracting.date.gov.md/), care conține informații cu privire la contractarea achizițiilor publice, începînd cu anul 2012. Acesta oferă acces la toate informațiile cu privire la toate achizițiile publice, începînd de la anunțarea licitației și terminînd cu încheierea contractului.

De acum încolo toate activitățile din domeniul achizițiilor publice, nu numai că sînt înregistrate în sistemul guvernamental "E-tender", ci sînt sincronizate concomitent pe portalul datelor deschise. Aici se poate vedea și studia achizițiile publice, precum și afla cine cîștigă un anumit tender.

Legea nu exclude samavolniciile

Potrivit experților, noul sistem de achiziții publice are o serie de deficiențe, în legătură cu care rămîne loc pentru încasarea „otkaturilor”, dar și pentru alte forme de corupție. IDIS „Viitorul” vorbește despre necesitatea excluderii posibilității de modificare a contractului după încheierea licitației pentru a asigura profesionalismul celor implicați în sistemul de achiziții publice, pentru a spori controlul în acest sistem, pentru a determina noua noțiune "conflict de interese", pentru a modifica prevederile referitoare la subcontracte, pentru elaborarea unei strategii naționale în domeniul achizițiilor publice.

Experții au, de asemenea, o mulțime de întrebări referitoare la formarea listei operatorilor economici interziși, un document oficial în care să fie incluse companiile cărora li s-a aplicat pentru trei ani restricția de a participa la licitații. În Moldova sînt folosite o serie de scheme pentru evitarea interdicției, de exemplu, înregistrează întreprinderi noi cu aceeași fondatori. Dezvoltatorii reformei nu au luat în considerare aceste particularități, iar antreprenorii lipsiți de scrupule au încă o mulțime de oportunități de a ocoli "lista neagră" și a primi acces la fondurile bugetare.

- Nu putem afirma că noua lege ne va ajuta să scăpăm de „otkaturi” și alte practici corupte, - crede unul dintre experții NOI.md. Un progres serios poate fi realizat numai dacă Guvernul va dori acest lucru și dacă se va lucra pe acest segment. Textul legii este destul de general, vor fi elaborate încă o serie de acte normative suplimentare, cu ajutorul cărora va fi posibilă clarificarea mai multor aspecte.

În plus, potrivit expertului, este necesar să fie monitorizată mai bine eficacitatea cheltuielilor. Cea mai importantă la achiziționarea bunurilor sau serviciilor de o anumită calitate, ar trebui să fie întrebarea: e posibil sau nu de cumpărat mai ieftin de la alți furnizori sau nu? De asemenea, este necesar să fie specificate în detaliu criteriile de selecție ale comanditarului, legea stabilindu-i în prezent neclar, lăsîndu-se destul de mult loc pentru fărădelegi.

Legea nu poate exclude în totalitate eventualitatea oferirii „otkaturilor” în cazul achizițiilor publice, aceste lacune rămîn, menționează expertul. În același timp, „okaturile” pot să se micșoreze la nivelurile inferioare, deoarece majoritatea posibilităților se ivesc la etapele de reglementare și de planificare a achizițiilor publice. Tocmai oficialii corupți apropiați de structurile puterii vor putea influența formarea necesităților bugetare în achizițiile de stat. În aceasta și constă unul dintre principalele neajunsuri ale noii legi: legiuitorul stabilește cel mai strict control asupra corupției de la nivelul inferior, pe cînd la nivel mai înalt fraudele bugetare sînt mai puțin limitate.