Pe 18 mai Guvernul a aprobat proiectul de Lege privind bugetul de stat pentru 2016 , bazat pe prognoza învechită de dezvoltare a economiei noastre, asta deși pe 3 mai, Ministerul Economiei a publicat prognoza actualizată (sub aceasta stă data de 4 aprilie), iar în aprilie Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și-au prezentat prognoza privind creșterea economică a țării noastre. Iar autoritățile nu doar au întîrziat cu principalul document financiar al țării cu jumătate de an, dar acum și calitatea lui generează întrebări.
Nu există spațiu pentru manevre
Ministrul Finanțelor Octavian Armașu, în cadrul unei emisiuni televizate a comunicat că deoarece bugetul prevede o componentă importantă – finanțarea externă sub formă de granturi și credite, atunci pînă la aprobarea de către guvern și transmiterea lui în parlament, autorii documentului doreau să aibă o claritate în privința acestei finanțări.
- Timp de cîteva luni, am purtat discuții cu mai mulți parteneri de dezvoltare, și la Bruxelles, și la București, și cu FMI. Noi deja avem o claritate că mergem pe calea cea dreaptă și că pînă la sfîrșitul anului, Moldova este susținută de partenerii de dezvoltare.
Toate cheltuielile existente (care, apropo, sînt cu mult mai mari decît în 2015) vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente. Aceasta înseamnă că structura cheltuielilor bugetare nu este optimă. Ea trebuie revizuită, pentru a avea rezerve pentru dezvoltare. Actuala situație este o consecință a faptului că mulți ani la rînd aceste reforme nu au fost realizate. Totuși, noi propunem, pînă la implementarea reformelor, menținerea componente sociale, mai ales pentru categoriile social-vulnerabile, a declarat ministrul finanțelor.
La ședința comisiei tripartite (guvern-sindicate-patronat), care a avut loc pe 17 mai, Octavian Armașu a spus că pentru numărul existent de angajați, astăzi, nu există posibilitatea de a majora salariul.
- Singura posibilitate de majorare a acesteia este reforma sistemului de administrare publică. De asemenea, acest lucru va permite atragerea în sistem a specialiștilor calificați. Timp de 2-3 luni, după desemnarea guvernului noi nu am fost în stare să desfășurăm imediat aceste reforme, ce necesită resurse financiare. Noi nu avem spațiu pentru manevre, de aceea, venim în bugetul 2016 cu acești indicatori.
Trei neconcordanțe
- În primul rînd, bugetul se bazează pe date învechite privind prognoza dezvoltării economice a Moldovei, a menționat vicedirectorul Centrului de studii strategice și reforme, Elena Gorelova. Pe 3 mai, Ministerul Economiei a publicat noua prognoză actualizată, iar cifrele ei diferă esențial de cele, în baza cărora a fost elaborat bugetul pentru 2016.
Acest lucru este important deoarece de situația macroeconomică, situația în ramuri, în comerțul externe vor depinde și veniturile noastre. În special, de faptul cu cît va crește Produsul Intern Brut (PIB). În prognoza actualizată a Ministerului Economiei se prevede creștere a PIB doar cu 1%. În prognoza utilizată de Ministerul Finanțelor la elaborarea bugetului – 1,5%.
Noi obținem venituri fiscale, în special, din contul TVA și al accizelor la import. Aici există o diferență semnificativă în datele prognozate: în proiectul bugetului este scris că importul se va majora cu 2%, iar în prognoza actualizată a Ministerului Economiei, importul se reduce cu 1%.
Asupra încasărilor fiscale influențează doi factori serioși- inflația și cursul de schimb al leului. La inflație diferența este foarte mare: conform prognozei Ministerului Economiei, inflația medie anuală este de 7,2%, iar în prognoza, pe care s-a bazat bugetul – 10.5%. se prognozează că inflația va avea un impact pozitiv asupra încasării impozitelor, deoarece acestea depind de inflație.
De cursul leului depinde suma impozitelor, încasate la import. În prognoza actualizată, cursul mediu anual al leului este de 19,8 pentru $1, iar în prognoza, pe care se bazează bugetul – 21,1 lei pentru $1, adică, cifrele de bază la venituri și cheltuieli bugetare nu corelează cu prognoza actualizată a Ministerului Economiei, care trebuia să stea la baza elaborării bugetului.
În al doilea rînd, guvernul a aprobat proiectul bugetului fără aprobarea de către parlament a politicii bugetar-fiscale pentru 2016, deoarece nu este cunoscut cum va vota parlamentul în lectură finală politica bugetar-fiscală și ce modificări vor fi sau nu vor fi introduse în ea.
Al treilea moment, asupra căruia aș dori să atrag atenția – declarația premierului despre faptul că va fi desfășurată reforma administrației publice centrale, optimizate cheltuielile pentru întreținerea organelor puterii centrale. Or, această reformă a fost desfășurată din 2005, cu sprijinul donatorilor. Însă noi nu am obținut rezultatele scontate.
Însă, din păcate, nu am depistat în buget nici urmă de desfășurare a reformei promise. Acolo, numărul personalului aparatului central al organelor publice centrale se va majora cu 6,5 mii de persoane (în comparație cu numărul real din 2015). Desigur, se vor majorat și cheltuielile la aceste capitole.
Fiecare al patrulea leu în cheltuieli nu este cîștigat de noi
- La venituri se prevede o creștere de 11%. Și o majorare semnificativă (aproape de două ori) a veniturilor din granturile externe, ce se fală sub mare întrebare – vor fi sau nu vor fi, continuă Elena Gorelova. Însă înțelegerea cu donatorii e una, iar cu totul alta e primirea reală a finanțării. Anul trecut, ne-am confruntat cu acest fapt cînd a fost înghețată finanțarea pe linie bugetară și reducerea finanțării unui șir de proiecte.
Susținerea externă a bugetului, planificată pentru acest an este foarte mare și majorată brusc, față de toți anii de independență de cînd este adoptat bugetul țării. Granturile și creditele vor constitui 25% din toate cheltuielile bugetare, adică, fiecare al patrulea leu din cheltuielile bugetare va fi acoperit nu de veniturile noastre, nu de economia noastră, ci de împrumuturile și granturile externe. Acoperirea deficitului bugetar se preconizează în totalitate din contul finanțării externe, dar vom obține sau nu aceste mijloace, în condițiile cînd semnarea memorandumului cu FMI este sub mare întrebare, se vor ameliora relațiile cu donatorii, vor deschide oare ei finanțare în măsură deplină? De aceea, ținînd cont de cele expuse, putem face concluzia că bugetul este, în genera, foarte șubred.
De cine ne-am speriat atît de tare
- Se prevede majorarea cheltuielilor, practic, pe toate capitolele bugetului, a menționat Gorelova. Însă este remarcabil faptul că, în comparație cu asemenea capitole tradiționale ale cheltuielilor, ca sănătatea, învățămîntul, susținerea socială a populației, ce constituie partea principală a cheltuielilor bugetare, se majorează brusc cheltuielile pentru întreținerea ordinii și securității publice (cu 22%) și pentru apărare (32%). Reieșind din ritmurile creșterii acestor cheltuieli, acestea par a fi prioritare.
La noi au sporit oare anumite riscuri externe? Cineva ne amenință în așa măsură, încît noi trebuie să majorăm cheltuielile pentru armată, în comparație cu cheltuielile sociale? Sau dacă modernizăm armata, deoarece cheltuielile de bază sînt legate de baza tehnico-materială a forțelor noastre armate, atunci armata noastră va fi capabilă să ne apere de cineva anume? Nu e clară creșterea acestor cheltuieli în detrimentul creșterii cheltuielilor sociale.
Pentru sănătate, în general, nu va exista o creștere a cheltuielilor, deși acest lucru este explicabil, deoarece se reduce finanțarea externă. Finanțarea sectorului sănătății din surse proprii se majorează din contul impozitelor noastre, iar din sursele externe are lor o reducere, de aceea, cheltuielile pentru sănătate, practic, nu se vor majora. Pentru învățămînt și asigurarea socială cheltuielile vor crește cu 13%.
Finanțarea tuturor sectoarelor noastre, din păcate, depind în mare măsură de resursele externe. De exemplu, Fondul de subvenționare în agricultură pentru anul cesta este prevăzut în mărime de 900 de milioane de lei, iar 43% din acestea – constituie susținerea din partea Uniunii Europene, adică, o ramură de bază a economiei noastre este pusă în dependență de donatori. Aceasta denotă faptul că noi nu putem subvenționa de sine stătător agricultura în măsura necesară.
Cum ar trebui calculat corect bugetul?
- Eu înțeleg dificultatea situație, în care a ajuns Ministerul Finanțelor. Însă eu nu aș fi inclus în buget liniile finanțării externe, care astăzi generează suspiciuni, deoarece se poate întîmpla astfel, că acestea vor da speranțe beneficiarilor bugetare, iar apoi va urma neexecutarea bugetului. Iar aceste capitole vor trebui sechestrate. Adică, ar trebui, în opinia mea, să fim mai realiști în stabilirea sumelor cheltuielilor bugetare. Mai bine ar fi ca ulterior acestea să fie revizuite în direcția majorării cheltuielilor, decît ulterior să fie tăiate pentru reducerea cheltuielilor, a rezumat Elena Gorelova.
*indicatele insistă asupra întrevederii cu FMI
Potrivit președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor Oleg Budza, nu toate propunerile sindicatelor au fost luate în calcul în Legea privind bugetul de stat pentru 2016. În primul rînd, pentru că finanțarea externă, deocamdată, este sistată. Misiunea FMI vine abia în iunie, iar sindicatele vor insista asupra unei întrevederi cu membrii acesteia, deoarece urmează a fi discutată semnarea acordului și alocarea unor mijloace.
- În procesul verbal al ședinței comisiei tripartite noi am indicat că, în septembrie, vom reveni la revizuirea salarizării profesorilor și angajaților din domeniul culturii, deoarece acolo există un șir de probleme, spune Budza. Însă dacă vor apărea mijloace suplimentare din partea FMI, noi ne vom așeza la masa de negocieri și vom pune problema majorării salariilor în diferite domenii ale economiei naționale. Deoarece, începînd cu 1 mai, noi am majorat salariul minim al primei categorii tarifare pînă la 2100 de lei, iar în unele domenii, de exemplu, în silvicultură, nici cel de 1900 de lei nu a fost introdus.
Deoarece deficitul bugetar e mare, este nevoie de concentrarea unui șir de măsuri pentru obținerea veniturilor interne. În acest sens, noi am stabilit două sarcini – concentrarea doar asupra problemelor legate de economia informală, deoarece acolo există mari rezerve și trebuie revizuit nivelul salariul minim, ce constituie 1000 de lei.
Dacă vom modifica legislația în partea ce ține de înăsprirea sancțiunilor și de alte metode față de angajații, care practică economia informală, atunci vor apărea mijloace suplimentare. Iar în al doilea rînd, noi vedem că bugetul este suplinit din contul serviciului fiscal. Însă limitarea controlului agenților economici timp de trei luni, de asemenea, va crea anumite probleme.
Una dintre principalele probleme în prezent este deficitul bugetului asigurărilor sociale, care în acest an constituie 1,2 miliarde de lei. Bugetul de stat ar trebui să compenseze bugetul asigurărilor sociale. De aceea a venit timpul (deja a avut loc o ședință la care am participat și eu), ca pe parcursul anului 2016 să fie reformat sistemul de pensii, care șchiopătează de ambele picioare.
A fost pusă sarcina – de a înlătura un șir de pensii facilitare, pentru ca de la 1 ianuarie 2017 aceste legi și documente normative să intre în vigoare. Noi considerăm și guvernul știe foarte bine că oamenii își pot primi pensia la nivelul minimului de existență, la nivelul de 3 mii de lei etc. Acesta va fi un suport real pentru cei care doresc să trăiască decent la pensie.
Nu ne-au dat miliardul
- Noi am cerut încă anul trecut un miliard de lei pentru subvențiile în agricultură. Anul acesta – un miliard și jumătate, apoi 1,2 miliarde, spune președintele Uniunii asociațiilor producătorilor agricoli „UniAgroProtect” Alexandr Slusari. Desigur, 900 de milioane de lei, aprobate de guvern în proiectul Legii bugetului pentru 2016, e puțin, pentru că sînt oferite pe trei ani – din această sumă vor fi achitate datoriile pentru 2014 – aproximativ 45 milioane de lei și circa 440 de milioane de lei pentru 2015 și în condițiile precare în care se află agricultura. Mai mult, agricultorii au ajuns în aceste condiții din cauza politicii statului.
În 2015, din cauza celor întîmplate în sectorul bancar (furtul miliardului), a căzut valuta națională și s-au majorat cu 30-40% cheltuielile producătorilor agricoli pentru resurse, s-au dublat ratele dobînzilor la credite, nu au fost achitate subvențiile, iar în final, agricultura se află într-o situație deplorabilă.
E clar că 385 de milioane de lei curați nu pot ajuta semnificativ agricultorii. Dacă nu ar fi existat datoriile, atunci din aceste 900 milioane de lei, 500-600 de milioane puteau fi oferite drept subvenții, cel puțin cîte 300 de lei la hectar. Iar din cauza că trebuie achitate datoriile, suma rămasă e foarte mică și ea nu va da nici un efect dacă va fi distribuită astfel.
Dacă va fi semnat memorandumul cu FMI, atunci la rectificarea bugetului noi vom insista asupra majorării subvențiilor, însă noi știm că FMI are o atitudine foarte dură față de cheltuielile în agricultură. Proiectul bugetului, adoptat de guvern, reiese din faptul că memorandumului va fi semnat, iar în el deja au fost incluse 5 miliarde de lei din împrumuturile externe. Adoptînd acest buget, guvernul a luat în calcul scenariul optimist, presupunînd că va exista un acord cu FMI. Însă dacă acest lucru nu se va întîmpla, atunci agricultura nu va primi nici aceste 900 de milioane de lei.
Anul trecut, fondul de subvenționare a fost în mărime de 610 milioane de lei, iar în realitate, agricultorii au primit 300 de milioane, de aceea, eu nu cred că acordul cu FMI va schimba ceva. Și mă tem că una dintre condițiile acordului FMI va fi revenirea la TVA de 20% în agricultură – aceasta va fi o adevărată catastrofă pentru ramură. Vom insista ca acest lucru să nu aibă loc, altfel, această cotă a TVA pentru agricultori va deveni „capacul de pe sicriu”.
Pierderile fondului rutier
„La comisia tripartită, unde a fost examinat proiectul bugetului, au am întrebat (anterior am adresat această întrebare în scris Ministerului Finanțelor) – de ce transferurile la fondul rutier din accizele la produsele petroliere au fost micșorate de la 80% pînă la 56,8%, deși există Legea fondului rutier, prin care a fost aprobat conceptul construcțiilor rutiere, inclusiv, transferurile în el de 50, 60,70, 80%? Reducerea cu 23% este distrugătoare pentru fondul rutier, consideră președintele Uniunii transportatorilor auto Vladimir Florea. Din această sumă, apropo, au mai fost luate anul trecut circa 350 de milioane de lei pentru cheltuieli contrar destinației. Eu am amintit despre faptul că, acum cîțiva ani, în timpul negocierilor în același format noi am convenit asupra unei majorări, inclusiv a accizei la carburanți, a fondului rutier – de 2,5 ori, însă răspunsul a fost: „Înțelegeți că nu sînt bani”. Da, noi înțelegem că toate acestea vor fi acoperite din contul donatorilor externi.
Cînd bugetul va fi aprobat în Parlament, noi vom insista asupra executării legii sau anulării legii, cu argumentarea respectivă, ca oamenii să știe. Însă atunci, haideți să reducem taxa rutieră și acciza, pentru că toate acestea cad pe umerii transportatorilor, care anul acesta lucrează în condiții mult mai dificile. Ei au înregistrat o scădere de pînă la 20%.
La ședința comisiei tripartite, Octavian Armașu a explicat astfel încălcarea normei transferurilor în fondul rutier: „Mărimea fondului rutier a fost stabilită, reieșind din posibilitățile existente în buget pentru anul curent. Bugetul de stat prevede și finanțarea externă pentru întreținerea și renovarea infrastructurii drumurilor – circa 1 miliard de lei. În total, cheltuielile pentru reparație, întreținere și renovarea drumurilor vor crește pînă la 2,5 miliarde de lei. Sursele interne pentru această destinație se reduc, însă suma totală este, totuși, semnificativă. Eu aș fi bucuros, dacă vom putea valorifica acești bani pînă la finele anului, deoarece a rămas puțin timp. Finanțarea externă va apărea în a doua jumătate a anului”.
Adăuga comentariu