Domenti: Recordurile şi anti-recordurile în domeniul sănătăţii din Moldova

Foto: facebook.com

Preşedintele comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, deputatul PCRM Oxana Domenti a făcut declaraţii tari.

Ea a relatat într-un interviu pentru NOI.md despre situaţia din domeniul sănătăţii, despre faptul ce se întîmplă cu preţurile la medicamente, despre lupta pentru promovarea proiectului de lege cu privire la reducerea adausurilor comerciale la medicamente, despre lobby din domeniul farmaceutic şi anti-recordurile noastre.

-Cum aţi descrie situaţia generală în domeniul sănătăţii? Care este impactul noului Guvern?

- Situaţia în acest domeniu nu a fost niciodată simplă. Dificultăţile, însă, pot avea caracter divers. În opinia mea, multe dificultăţi din domeniul sănătăţii pot fi depăşite şi ar fi putut fi evitate, păstrînd abordarea faţă de acesta din partea autorităţilor ca şi faţă de o prioritate, considerînd cheltuielile bugetare ca şi investiţii în sănătatea populaţiei.

Noi am constatat, însă, mai mulţi paşi întreprinşi de autorităţi în vederea transformării acestui domeniu într-o sursă suplimentară de finanţare a bugetului tot mai sărăcit.

Precum se ştie, sistemul de sănătate este finanţat, atît de către stat, cît şi de populaţie, prin intermediul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Iată că toţi miniştrii finanţelor fără excepţii, începînd cu 2010, au încercat să economisească din contul medicinii, să reţină o parte din suma de bani publici aprobată şi destinată sectorului şi chiar să redirecţioneze banii populaţiei, achitaţi pentru poliţele mediale, spre alte necesităţi.

Este o problemă foarte tehnică, care, probabil, nu va fi interesa mult cititorul. Totuşi, este relavant să se cunoască, că ponderea cheltuielilor publice pentru ocrotirea sănătăţii în PIB-ul ţării în 2009 era de circa 6 %, iar în 2015 a ajuns la circa 4%.

Cît priveşte noul guvern, putem spune cu certitudine că a apărut mai mult auto PR din partea conducerii Ministerului Sănătăţii, iar rezultate reale anume ale activităţii acestuia nu se văd.

-Ministrul Sănătăţii spune că, datorită ei, s-au redus brusc datoriile spitalelor şi s-a ameliorat situaţia financiară a acestora.

- În primul rînd, Ministerul Sănătăţii nu plăteşte nimic spitalelor. Acestea sunt finanţate de către Compania de Naţională de Asigurări în Medicină, care gestionează fondurile de asigurări medicale. La rîndul său banii în aceste fonduri se acumulează din mai multe surse: contribuţii salariale, plata poliţelor de asigurare medicale, precum şi de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor (această sursă constituind aproape o jumătate din bugetul din sănătate). Plata mijloacelor din bugetul de stat pentru sănătate se reţinea cronic de către Ministerul de Finanţe. Această problemă s-a aflat în vizorul deputaţilor, în primul rînd al celor din comisia protecţie socială, sănătate şi familie. Împreună cu colegii din comisie am întreprins un şir de acţiuni, care au disciplinat Ministerul Finanţelor.

La iniţiativa noastră au fost adoptate modificări la Legea privind mărimea, modul şi termenele de achitare a contribuţiilor asigurării obligatorii în medicină, ce obligă Ministerul Finanţelor să finanţeze ritmic sistemul de sănătate, transferînd lunar mijloacele, dar nu ocazional, o dată la finele anului sau cînd vor finansiştii, aşa cum se practica de ceva timp. Aceast fapt ne-a oferit temei legal pentru instituirea unui control parlamentar dur asupra proceselor de finanţare în medicină.

De trei ori, doar în comisia noastră, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au prezentat rapoarte la acest subiect. Mai mult, periodic, la solicitarea mea, conducerea Ministerului Finanţelor a fost invitată la şedinţele plenare ale parlamentului. În cele din urmă, Ministerul Finanţelor a cedat şi în locul datoriei declarate şi prognozate faţă de sănătate de 550 milioane de lei, a alocat, totuşi, la finele anului 420 de milioane de lei (finanţarea pentru aproape 3 luni). Transferul s-a făcut la finele lunii decembrie 2015, fapt care le-a şi permis instituţiilor medicale să-şi amelioreze cît de cît situaţia financiară şi să reducă o parte din datorii. Despre aceasta raportează astăzi activ ministrul sănătăţii, care, însă, nu reuşea atunci să soluţioneze problema în cadrul guvernului.

-Înseamnă, în domeniul medicinii au ajuns mai mulţi bani?

- S-ar putea spune, că accesul deficitului de bani a fost localizat, cu ajutorul parlamentului, însă boala nu a fost complet tratată. Mai mult, au apărut complicaţii suplimentare, despre care Ministerul Sănătăţii nu vorbeşte ci le ascunde ruşinos. Care sînt aceste probleme?

Buget nou pentru acest an încă nu există, respectiv, sistemul de sănătate a funcţionat şi a supraveţuit în primul trimestru în baza parametrilor bugetari din anul trecut. Regretabil, dar se pare că această situaţie va continua încă cîteva luni. Totodată, şi realităţile de activitate ale sistemului medical sînt deja cu totul altele. Din nou se acumulează datoriile din partea bugetului de stat faţă de sector – pentru primele trei luni acestea constituie peste 160 de milioane de lei, sau aproape 30% din mijloacele necesare.

Finanţarea insuficientă a spitalelor conduce, de obicei, la situaţia, devenită evidentă în anul trecut, cînd pacienţilor fie li se refuză internarea, pentru că nu este cu ce-i trata, fie că li se acceptă spitalizarea, dar cu condiţia achitării pe cont propriu a tratamentului. Şi într-un caz şi în altul - vorbim de nerespectarea drepturilor persoanelor asigurate.

Mai mult, o parte considerabilă de medicamente, procurate pentru necesităţile spitalelor şi programelor naţionale prin intermediul achiziţiilor centralizate, gestionate de Ministerul Sănătăţii (prin intermediul Agenţiei medicamentului, subordonată acestuia) şi pentru care acesta poartă răspundere directă, în comparaţie cu anul trecut, brusc s-a scumpit. Pentru cele mai importante poziţii de medicamente, creşterile de preţuri s-au produs cu 50-75% şi mai mult. Există şi poiziţii la care preţurile s-au majorat chiar şi de cîteva ori! De exemplu, insulina şi alte produse farmaceutice pentru tratamentul diabetului s-au scumpit cu circa 50%, iar majoritatea medicamentelor prevăzute de programul „sănătate mintală” – de la 70% în sus, etc. De unde se iau bani, pentru procurarea acestor medicamente scumpite, în condiţiile datoriilor menţionate din partea bugetului de stat? Din contribuţiile noastre, care ar fi trebuit direcţionate spre extinderea pachetului de servicii medicale asigurate; la sporirea calităţii, la majorarea salariilor lucrătorilor medicali.

De altfel, ministra sănătăţii a promis patetic că acest salariu va creşte de la 1 aprilie. Data a trecut, iar salariul a rămas acelaşi, nefiind majorat deja de mai mult de 2 ani. Datele statistice denotă că doar pe parcursul anului trecut, valoarea lui reală s-a devalorizat cu aproape 10%.

- În acest caz, putem face concluzia privind îngheţarea salariilor din sistemul de sănătate ?

- Bineînţeles că o asemenea decizie formală nu a fost adoptată de nimeni. Însă, de facto, e anume aşa. Mai mult, repet, în valoare reală, ţinînd cont de inflaţie, salariul lucrătorilor din sistemul de sănătate este în scădere.

În acest context, împreună cu colegii mei de fracţiune am propus încă anul trecut o iniţiativă legislativă de majorare a salariilor angajaţilor din sănătate. Însă această propunere, pînă în present, nu a obţinut susţinerea guvernului, sub pretextul elaborării de către Ministerul Sănătăţii a unui nou sistem de salarizare a personalului medical. Apropo, principiile, ce vor sta la baza acestui sistem, sînt destul de controversate şi criticate de mulţi experţi. În orice caz, “carul a rămas pe loc”, iar cel mai tragic şi alarmant este faptul că din „carul ” sistemului de sănătate pleacă tot mai mulţi medici şi asistente medicale.

- Dvs. afirmaţi că medicamentele s-au scumpit. Iar ministrul sănătăţii afirmă că a obţinut ieftinirea lor. Cum să înţelegem?

- Adevărul este că acolo unde Ministerul Sănătăţii trebuie să reglementeze condiţiile şi preţurile, adică în procesul achiziţiilor centralizate pentru spitale, medicamentele s-au scumpit considerabil anul acesta, la mai multe poziţii. Aceasta înseamnă că din contul contribuţiilor noastre în fondul de asigurări obligatorii în medicină vor fi procurate mai puţine medicamente pentru spitale.

În farmacii însă situaţia este diferită. Pentru ele, din 1 aprilie 2016 , au intrat în vigoare modificările la Legea cu privire la activitatea farmaceutică, adoptate de Parlament cu nouă luni în urmă, la iniţiativa deputaţilor din fracţiunea comuniştilor. Amintim că în conformitate cu aceste modificări legislative, din 1 octombrie 2015, se aplică adaosul comercial diferenţiat la medicamentele pentru angrosişti (depozitele farmaceutice) (vezi tabelul de la finele materialului – n.r.)

Din aprilie curent a început a doua etapă de punere în aplicare a mecanismului regresiv al adaosului comercial pentru medicamente – la nivelul farmaciilor. Noua structură a adaosurilor conduce, în primul rind, la ieftinirea anumitor medicamente. În general, acum adaosul comercial integral (pentru angrosişti şi farmacii) variază între 16% şi 40%, în funcţie de preţul de producător al medicamentului. Anterior, pentru toate tipurile de medicamente era permisă aplicarea unui adaos de 40%. În cel de-al doilea rînd, acest fapt stimulează farmaciştii să pună în vînzare un spectru mai larg de medicamente; să vîndă nu doar medicamente scumpe, dar din tot spectrul de preţuri,inclusiv preparate mai accesibile.

În condiţiile adaosului comercial precedent unic pentru toate medicamentele, bussinesului farmaceutic îi era mai convenabil să vîndă medicamente cît mai scumpe, deoarece cheltuielile pentru transportare, depozitare, realizare, etc. ale preparatelor ieftine şi scumpe sînt aproape identice. Am observat cu toţii, că pe parcursul ultimilor ani, practic au dispărut medicamentele la preţuri accesibile.

De menţionat, că mecanismul regresiv de aplicare a adaosului comercial, a fost de noi propus după studierea practicii altor state, după ce am văzut că aproape în fiecare ţară europeană funcţionează un mecanism similar de formare a preţurilor. Totodată, acesta a fost un mecanism recomandat şi de experţi internaţionali.

În calitate de autor al acestei legi, ştiu bine cîte piedici au trebuit depăşite pe calea aprobării ei! Cîte ispite şi tertipuri au fost lansate de participanţii la piaţa farmaceutică! Am luptat împreună cu colegii mai mult de doi ani pentru această lege. Am trăit multe momente neplăcute, citind diverse articole la comandă, care, în loc de discuţii pe subiect, conţineau atacuri la persoana autorilor legii. Au fost lansate oferte, apoi au urmat ameninţări şi avertizări că dacă noi – autorii proiectului de lege - nu vom accepta “recompensa” de jumătate de milion euro, atunci se vor găsi alţi deputaţi mai concilianţi, care vor stopa acest proiect.

Proiectul final al legii a fost inclus de patru ori în agenda legislativului, iar cînd se ajungea la votul lui în sala parlamentului nu erau suficienţi deputaţi pentru cvorum. Într-un final, spre onoarea parlamentului, s-a reuşit aprobarea legii.

Şi iată acum acest proiect trebuie să dea rezultate prin reducerea preţurilor la peste 2000 de denumiri de medicamente, costul cărora depăşeşte o mărime stabilită. Potrivit unor date preliminare, eftinirile s-au produs diferenţiat, în funcţie de preţurile preparatelor, cu pînă la 14%. Noi sperăm să întoarcem în farmacii cît mai multe preparate la preţ accesibil.

Astfel, actualul Minister al Sănătăţii nu are contribuţie la această eftinire din farmacii. Din păcate, noi nu vedem însă paşii şi acţiunile necesare din partea ministerului pentru a menţine situaţia sub control. Or, asemenea măsuri trebuie neapărat să însoţească implementarea şi funcţionarea acestei legi. La fel, sunt necesare acţiuni privind prevenirea deficitului, care apare periodic şi care poate fi creat şi artificial. Aceste măsuri sînt bine cunoscute, însă, se pare că Ministerul Sănătăţii nu se prea grăbeşte, fiind probabil ocupat de campania PR privind „participarea sa eroică” la ieftinirea medicamentelor.

- În ultimul timp, sînt expuse multe pretenţii din partea pacienţilor privind inaccesibilitatea la medicamentele compensate.

- Din păcate, şi la acest capitol autorităţile nu pot renunţa la auto-publicitate, în favoarea măsurilor concrete. Suntem din nou “inspiraţi”cu promisiuni de extindere a listei de medicamente compensate. Un lucru bun, nimeni nu neagă. Dar, totodată, nimeni nu spune că pacienţii nu au acces în deplină şi necesară măsură nici la lista actuală de medicamente compensate pentru că medicii sînt serios restricţionaţi la prescrierea acestora. Rădăcinile problemei sînt aceleaşi, menţionate mai sus – finanţarea incompletă, nesistematică a acestei liste şi, respectiv, prescrierea şi eliberarea medicamentelor compensate adesea după principii subiective şi voluntare. Iar acest lucru devine posibil în lipsa unui control corespunzător şi sistematic al acestui proces.

Problema este şi mai acută, în special, în anumite localităţi rurale, unde populaţia nu are nici acces fizic la preparatele compensate. Comisia noastră a abordat acest subiect în repetate rînduri şi a propus soluţii, inclusiv, de ordin legislativ, însă, din păcate, multe dintre eforturile noastre se blochează la faza coordonării cu responsabilii din guvern sau se finalizează cu nişte raspunsuri sau promisiuni formale.

Toate problemele despre care am vorbit sunt confirmate ţi reflectate prin date oficiale statistice. Iată doar cîteva exemple.

Cheltuielile populaţiei (gospodăriilor casnice) cu sănătatea au crescut de la 5,3% în 2014 pînă la 6,2% în 2015 – acestea nu se explică prin îmbolnăviri mai frecvente ci prin faptul că oamenii au fost nevoiţi să plătească mai mult. Sporirea acestui indicator cu 17% denotă o majorare considerabilă şi nejustificată a poverii financiare asupra oamenilor şi înrăutăţirea calităţii vieţii lor.

Acum vă atrag atenţia asupra indicatorilor de bază ai sistemului, care sînt alarmanţi. În anul trecut spitalele au acceptat spre internare cu circa 45 de mii de pacienţi mai puţini faţă de 2014. Este un anti-record din ultimii 10 ani. Sistemul a fost părăsit de aproape 500 de lucrători medicali – un alt anti-record al ultimilor ani.

Drept rezultat, se atestă o creştere serioasă a mortalităţii generale, inclusiv cea infantilă (copii pînă la 1 an). Mortalitatea maternă s-a dublat.

Indicatorii privind speranţa de viaţă la naştere (durata medie a vieţii) au început scadă.
Această statistică şi asemenea „succese” nu pot fi ascunse prin acţiuni de PR sau promisiuni populiste.

Nici un fel de divergenţe şi raţionamente politice nu pot să ne facă să ne bucurăm de această situaţie din sistem. Propunerile deputaţilor - membri ai comisiei de profil trebuie privite ca şi acţiuni îndreptate spre susţinerea sistemului de sănătate publică, şi nu ca atacuri la persoane îndreptate către funcţionari responsabili de acest domeniu.

Noi nu am abordat în acest interviu încă foarte multe probleme, la fel de acute. De exemplu, despre modul de implementare a Legii cu privire la controlul tutunului, despre stimularea producătorilor locali de medicamente, despre anumite avantajele pentru ei pe piaţa internă, despre utilaje şi echipamente medicale, despre reorganizările în sectorul de ocrotire a sănătăţii. Însă despre acestea vom vorbi altă dată.

- Vă mulţumim pentru interviu.

*********************************************

Notă:
Distribuţia adaosului comercial la medicamente între unităţile angro şi farmacii:

Etapa I, din 1 octombrie 2015.

Preţul în lei	Adaosul comercial general, ,%	Adaosul depozitelor,%	Adaosul farmaciilor,%
30	40	15	25
30,01 - 60	37	12	25
60,1 - 120	35	10	25
120,01 - 240	32	8	25
240,01 şi mai mult	30	5	25

Etapa II, din 1 aprilie 2016.

Preţul în lei	Adaosul comercial general, ,%	Adaosul depozitelor,%	Adaosul farmaciilor,%
30	40	15	25
30,01 - 60	32	12	20
60,1 - 120	26	10	16
120,01 - 240	21	8	13
240,01 şi mai mult	16	5	11