Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Pușcaș: Platon mi-e prieten, dar mai prieten îmi este adevărul

31 mar. 2016,, 10:10   Societate
15438 7
Пушкаш: Платон мне друг, но истина дороже
Foto: tvc21.md

Cu mirare am citit comunicatul ediției „Mesager” de la TVM” din 29 martie 2016 precum că Curtea Constituțională a Moldovei (CCM) poate să revină oricînd la o hotărîre a sa și să o modifice.


Mai mult, Înalta Curte poate reinterpreta Legea Supremă odată cu schimbările din societate. Declarația, după cum se afirmă, aparține fostului judecător al Curții Constituționale din Lituania Toma Birmontene, exprimată în cadrul unei prelegeri publice organizate de AȘM.

Se poate înțelege că mesajul judecătorului lituanian se referă la Hotărîrea CC din 4 martie 2016, prin care CCM a trecut de la alegerile de către Parlament la alegerea Președintelui Republicii Moldova de către popor.

Nu putem fi de acord nici cu interpretările „Mesager”-ului și nici cu declarațiile judecătorului lituanian pentru că CCM nu a modificat nicio hotărîre de a sa, dar a format o nouă normă constituțională, modificînd legea constituțională Nr.1115 din 5 martie 2000.

Sub pretextul depășirii de către Parlament a avizului CCM din 24 noiembrie 1999, CCM a declarat neconstituționale un șir de norme ale Constituției, dar și sintagma „Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret” revigorînd astfel, în opinia CCM, situația normativă potrivit avizului din 24 noiembrie 1999. Amintim că în aviz se conținea o reglementare privind condiția de a pretinde funcția de președinte, din partea cetățeanului care va deține vîrsta de 35 de ani.

În Monitorul Oficial, Nr. 78/140 din 29.03.2016, a fost republicată Constituția, iar articolul 78 este dat în redacția Curții Constituționale.

Redăm primele 2 alineate ale art. 78, pe care CCM nu avea dreptul să le întocmească.

"Art.78 Alegerea Președintelui

(1) Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
(2) Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți…”

Constatăm că anume în privința acestor reglementari Parlamentul, la 05.07.2000, dispunea de avizul Curții Constituționale, fiind depășit prin Legea 1115 numai de criteriul de vîrstă. Nu 35 de ani, cum era stipulat în aviz, dar 40 de ani.

Acum vom încerca să răspundem la două întrebări.

Prima. Există vreo reglementare privind revizuirea propriilor hotărîri ale CCM?

Da, există. Potrivit art.72 din Codul Jurisdicției Constituționale, adoptat prin Legea Nr.502 din 16.02.1995 în redacția Legii Nr.166 din 31.07.2015, „(1) Revizuirea hotărîrii și avizului se efectuează numai la inițiativa Curții Constituționale, prin decizie, adoptată cu votul majorității judecătorilor ei, în cazul în care :

a) Au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunțării hotărîrii și emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sînt de natură să schimbe esențial hotărîrea și avizul.
b) Se modifică prevederile Constituției ale legilor și ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunțată hotărîrea și emis avizul.
(2) Revizuirea hotărîrii și avizului se efectuează cu respectarea procedurii de jurisdicție constituțională”.

Jurisprudența Curții Constituționale de mai bine de 20 de ani nu cunoaște niciun caz de revizuire a propriilor acte privind controlul de constituționalitate a actelor normative.

A doua. Există vreo diferență între mecanismele de control al amendamentelor la Constituție între statele Republica Lituania și Republica Moldova?

Da există. Dar mai întîi vom atrage atenția la argumentele judecătorului constituțional lituanian că nu există o jurisprudență unică. Fiecare țară dispune de mecanismele sale. De exemplu, în Germania, potrivit legislației, se admite controlul constituțional al amendamentelor la Constituție, iar în Franța nu se permite.

Care este mecanismul în Republica Lituaniei?

În Lituania, Constituția a fost adoptată de către cetățenii Republicii Lituania prin referendum național la data de 25 octombrie 1992.

Potrivit art. 67 din Constituția Lituaniei, Parlamentul:
„Examinează și adoptă amendamente la Constituție”,

Potrivit art.105 din Constituția Lituaniei,
„Curtea Constituțională adoptă decizii cu privire la constituționalitatea legilor Republicii Lituania și a altor adoptate de Parlament”.

Potrivit alin.3 din art. 107 din Constituția Lituaniei, „în baza concluziilor Curții Constituționale, Parlamentul este cel care decide în mod definitiv cu privire la cauzele prevăzute la al treilea alineat al art.105 din Constituție”.

În Republica Moldova, legiuitorul constituant este Parlamentul. Anume Parlamentul, cu mai mult de 2/3 de voturi, din numărul deputaților aleși, a adoptat Constituția la 29 iulie 1994 și a introdus-o în vigoare la 27 august 1994.

Potrivit art. 135 alin. (1), punctul a), art. 4 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și art.4 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională asigură controlul conformității actelor normative cu Constituția. Astfel este formată legislația Republicii Moldova. Ea nu permite ca să fie efectuat controlul constituționalității amendamentelor constituționale și niciun act legislativ nu prevede că avizul CC are un caracter obligatoriu.

Pot fi stabilite și alte legi constituționale, care într-o măsură sau alta, au depășit avizele Curții Constituționale.

Astfel, prin punctul 2 a hotărîrii din 4 martie 2016, Curtea a dat avizului său un caracter obligatoriu.

În Constituția Lituaniei sînt stipulate mai multe atribuții ale Curții Constituționale care pot fi depășite de către Parlament – unica autoritate legislativă a statului.

Dacă comparăm mecanismele existente în Lituania și Moldova, foarte ușor observăm că, dacă în Lituania este nelimitată revizuirea hotărîrilor Curții Constituționale, în Republica Moldova se admite numai în cazurile prevăzute de lege.

Dacă în Lituania se admite controlul constituționalității amendamentelor constituționale (CC are posibilitatea să compare amendamentul constituțional cu textul inițial al Constituției adoptat de către popor prin referendum) în Republica Moldova, Curtea este lipsită de acest drept, neavînd posibilitatea de a compara, pentru că și textul inițial al Constituției, și amendamentele constituționale sînt adoptate de unul și același legiuitor constituant. Amendamentele constituționale adoptate cu votul a 2/3 de deputați devine parte integrantă a Constituției.

Vom specifica că atribuțiile Curții stipulate în art.135 din Constituție nu pot fi nici extinse și nici restrînse fără modificarea lor.

Astfel, devine evident că Curtea Constituțională a adoptat hotărîrea din 4 martie prin depășirea atribuțiilor sale și ea poate fi reîntoarsă în cîmpul constituțional numai de către legiuitorul constituant.

Vom mai notifica că CCM, prin crearea unei norme constituționale, a violat principiul securității raporturilor juridice, în opinia noastră, punînd la îndoială activitatea statală pe parcursul a 15 ani.

Victor Pușcaș,
ex-președinte al Curții Constituționale din Republica Moldova.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?