Proiectul Strategiei securității naționale: Neutralitatea și independența se află în pericol (DOC)

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Proiectul documentului de bază în domeniul securității a apărut în Moldova cu o întîrziere de peste trei luni. Strategia conține multe fraze comune, care în mare parte seamănă cu tezele unui manifest politic electoral.

În Strategia securității naționale, principiul neutralității este pus sub un mare semn de întrebare, iar despre necesitatea de a se opune pericolelor îndreptate împotriva securității, independenței și integrității teritoriale ale Moldovei, generate de propaganda ideii de intrare a țării noastre în componența statului vecin, autorii documentului se pare că au uitat cu desăvîrșire.

Reținere în scopul actualității

Problema adoptării noii strategii a fost abordată în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) încă în luna mai 2015. Președintele Nicolae Timofti a declarat atunci că strategia existentă este depășită moral și structurile publice responsabile urmează să elaboreze în termene restrînse un nou document, ce va ține cont de actuala situație în domeniul securității naționale din țară și din regiune.

Tot atunci a fost creată o comisie interdepartamentală din 16 membri, condusă de consilierul șefului statului în domeniul securității, secretarul CSS Alexei Barbăneagră. În fața acesteia a fost pusă sarcina de a prezenta, nu mai tîrziu de 1 octombrie 2015, proiectul strategiei și planul de acțiuni privind implementarea ei, precum și propuneri pentru actualizarea legislației. Potrivit estimărilor CSS, în Moldova, peste zece legi ce vizează securitatea țării se contrazic reciproc și trebuie modificate.

Însă proiectul Strategiei a apărut cu o întîrziere semnificativă de peste trei luni. CSS explică întîrzierea prin situația politică instabilă: autorii doreau ca documentul să fie actual pentru clasa politică și societatea civilă. În prezent, proiectul a fost prezentat pentru dezbateri publice, iar surse din cadrul CSS nu exclud faptul că el va fi modificat, ținînd cont de opiniile comunității științifice, experților, reprezentanților societății civile și instituțiilor publice de profil.

De la Ucraina la Siria

Surse din cadrul secretariatului CSS au comunicat pentru NOI.md că, la diferite etape de elaborare a proiectului Strategiei securității naționale a RM, au fost implicați experți ai Centrului European pentru Studii de Securitate „G. Marshall” din Germania și ai Centrului de Prevenire a Conflictelor din România.

Acești specialiști au participat la crearea documentelor similare în domeniul securității în România, Suedia, Albania și Georgia. Precum menționează surse din cadrul Președinției, este vorba, în special, de asistență metodologică la elaborarea strategiei din partea specialiștilor străini.

„Apariția noii Strategii se explică prin creșterea provocărilor și amenințărilor pentru securitatea națională, spune Alexei Barbăneagră. Acestea sînt generate atît de situația social-politică instabilă din țară, cît și de factori regionali și globali, printre care evenimentele din Ucraina și acțiunile militare din Siria.

Proiectul Strategiei securității naționale conține șase priorități: statul de drept și încrederea cetățenilor față de instituțiile publice, buna guvernare, lupta anticorupție, transparența și eficiența deciziilor, dezvoltarea unei economii sustenabile și dezvoltarea capacității de apărare a țării în plan militar”.

„Invitație pentru poporul Moldovei”

Redacția NOI.md a intrat în posesia ultimei variante a Strategiei securității naționale, ce include unele modificări propuse de experți. Documentul are 30 de pagini și patru capitole mari.

Strategia conține multe fraze comune, care în mare parte seamănă cu tezele unui manifest politic preelectoral. În special, se vorbește despre realizarea în practică a abordării „statul pentru popor” și intenția de a crea în Moldova o societate în care cetățenii vor trăi în siguranță și prosperitate. Sînt menționate legăturile istorice profunde cu Europa și intenția de a schimba practicile negative aplicate în țară timp de decenii.

Moldova este caracterizată ca un stat european suveran ce respectă principiile democrației și își are rolul său în asigurarea securității în Europa, ținînd cont, totodată, și de interesele sale naționale. Fiind membru al comunității internaționale, țara intenționează să coopereze strîns cu partenerii cu care are interese comune.

Provocările interne sînt calificate drept cele mai mari pericole pentru securitatea Moldovei. În această direcție strategia propune crearea în țară a locurilor de muncă cu salarii satisfăcătoare și contribuirea la revenirea acasă a concetățenilor ce muncesc peste hotare. „Această strategie este o invitație adresată poporului Republicii Moldova de a se alătura unui efort colectiv în vederea îmbunătățirii modului de viață”, se arată în document.

Priorități bilaterale

Din conținutul strategiei reiese că Moldova pledează pentru impulsionarea cooperării cu NATO și intenționează să promoveze o politică externă activă în calitate de instrument de fortificare a securității de stat. Ca urmare a crizei din Ucraina, se preconizează acordarea unei atenții sporite diferitor aspecte ale securității regionale.

În document este stabilită intenția de a menține relații strînse și de a stabili o cooperare bilaterală cu țările Uniunii Europene, cu SUA, Rusia, România și Ucraina, precum și cu alte părți interesate. La o examinare mai detaliată devine clar că pentru autorii strategiei aceste state nu sînt egale.

De exemplu, cînd vine vorba despre cooperarea cu Rusia, un accent deosebit se face pe faptul că aceasta trebuie să aibă loc conform prevederilor Acordului politic de vază dintre cele două țări și în baza unui dialog constructiv și pragmatic. Printre priorități se numără: reglementarea conflictului transnistrean, evacuarea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei, eliminarea barierelor comerciale, cooperarea reciproc avantajoasă în domeniul energetic, protecția intereselor cetățenilor moldoveni ce lucrează în Federația Rusă.

Totodată, cu SUA (la fel ca și cu UE și România) Moldova menține un dialog strategic în domeniile de interes comun. Printre acestea, în strategie sînt menționate: contribuția la soluționarea conflictului transnistrean, precum și sprijinul reformelor structurale, perfecționarea securității și apărării țării.

Despre independență și neutralitate

Pe de o parte, autorii strategiei nu se opun faptului ca Moldova să rămînă în continuare un stat neutru. Totodată, în document, principiul neutralității este pus sub un mare semn de întrebare. Țara intenționează să participe activ la eforturile globale și regionale de menținere a păcii, de promovare a stabilității și securității, inclusiv prin intermediul NATO.

De facto, aceasta înseamnă participarea directă la acțiunile militare ale Alianței Nord-Atlantice în toată lumea. Totodată, contingentul național va continua să participe la misiunile de pacificare ale ONU și la misiunile Uniunii Europene de reglementare a crizelor.

Drept unul dintre interesele naționale ale Moldovei în strategie este menționat statul suveran, independent, unitar și indivizibil, însă strategia, practic, nu conține măsuri reale îndreptate spre asigurarea acestuia. Dimpotrivă, în detrimentul intereselor securității naționale este stimulată semnarea acordurilor moldo-române în domeniul militar și de drept.

Totodată, documentul nu conține mențiuni privind necesitatea contracarării structurilor unioniste pe teritoriul țării ce promovează unirea cu România și lichidarea Moldovei ca stat suveran.

Acest activism contravine intereselor țării, constituie o acțiune inamicală față de poporul moldovenesc și un amestec în afacerile interne ale țării, precum și prezintă un pericol pentru securitatea, independența și integritatea teritorială a Moldovei. Însă orice activitate legată de propaganda ideii de intrare a țării noastre în componența statului vecin a rămas în afara atenției autorilor strategiei.

NATO își fortifică capacitatea de apărare

La o examinare detaliată a documentului se creează impresia că autoritățile pregătesc terenul pentru aderarea Moldovei la Alianța Nord-Atlantică. Experții explică acest fapt nu atît prin situația politică externă, cît prin presiunea din partea partenerilor străini, care și-au exprimat în repetate rînduri interesul față de o cooperare mai strînsă între Moldova și NATO.

Cooperarea dintre Moldova și NATO a primit un nou impuls pe timpul ministrului Apărării Viorel Cibotaru, cînd a fost dat startul elaborării proiectului Strategiei securității naționale. El a pus la îndoială, în repetate rînduri, recunoașterea Moldovei drept stat neutru, invocînd realitățile politice interne.

Moldova a propus Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic să coopereze mai strîns în procesul elaborării strategiei. Alianța Nord-Atlantică nu doar a căzut de acord, dar și a inclus țara noastră în inițiativa de fortificare a capacității de apărare (Defence Capacity Building Initiative), ce prevede stabilirea nevoilor stringente și analiza situației în domeniul construcțiilor civile și militare. Această inițiativă constă în fortificarea în termene restrînse a capacității de apărare a unui șir de state cu sprijinul partenerilor NATO. La prima etapă, la inițiativă au fost admise Moldova, Georgia și Iordania, apoi a aderat și Irakul.

Actualul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, vorbește deschis despre necesitatea aderării Republicii Moldova la NATO și modificarea statutului țării, menționînd că declarațiile sale sînt politice și nu contravin neutralității Moldovei. Anume aceste declarații au servit drept motiv pentru înaintarea inițiativei moțiunii de cenzură împotriva lui, care a fost pusă la vot în Parlament, dar nu a obținut susținerea necesară din partea majorității parlamentare.

Săptămîna aceasta, în Moldova s-a aflat un grup de experți ai NATO, care acordă asistență la elaborarea Strategiei securității naționale și la adaptarea ei la pachetul de inițiative privind fortificarea capacității de apărare a Moldovei. Experții Alianței Nord-Atlantice au oferit recomandări privind perfecționarea documentului și elaborarea mecanismelor naționale de planificare în domeniul apărării. Anul trecut, în Moldova, cu aceleași scopuri, s-a aflat în repetate rînduri un grup de consilieri ai NATO.

În același timp, cu sprijinul consultativ la nivel de experți ai NATO, în Moldova continuă elaborarea Strategiei de apărare națională. Cu alte cuvinte, specialiștii Alianței exercită o influență nemijlocită asupra problemelor legate direct de capacitatea de apărare și securitatea națională a țării. Discuțiile se axează în jurul revizuirii și stabilirii riscurilor și amenințărilor cu caracter militar pentru securitatea Moldovei.

În raportul său pentru anul curent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu a trecut cu vederea nici Moldova, menționînd că Alianța Nord-Atlantică continuă să acorde sprijin la elaborarea planului de apărare și a strategiei securității naționale. În raport este indicat că aceste inițiative au fost propuse la solicitarea conducerii țării noastre.

„Proiectul trebuie perfecționat”

Mai mulți experți sînt de părere că proiectul Strategiei de securitate națională trebuie perfecționat, iar în acest proces urmează a fi implicați experți naționali notorii în domeniul securității naționale care cunosc toate nuanțele specificului local.

„Se vede că documentul este foarte individualizat, consideră colonelul în rezervă Andrei Covrig. Cînd este vorba de securitatea națională a țării, se subînțelege nu doar domeniul militar, ci și cel economico-financiar, cel energetic, securitatea alimentară etc. Proiectul Strategiei urmează a fi completat, iar în Moldova există experți calificați în domeniul securității, care ar putea face acest lucru”.

Ex-ministrul apărării Boris Gămurari atrage atenția asupra faptului că în Moldova nu este efectuată analiza și impactul documentelor strategice și conceptuale anterioare în domeniul securității naționale – ce prevederi au fost îndeplinite, care – nu, la ce nivel au apărut probleme în implementarea lor.

„Situația politico-militară din regiune s-a schimbat cardinal, spune Gămurari. Este nevoie de o analiză a tendințelor de evoluție a situației din regiune, identificarea amenințărilor și altor criterii importante, cel puțin, pentru următorii 5-10 ani. Doar o abordare civilizată, profesionistă în domeniul securității naționale și adoptarea deciziilor de sporire a suveranității Moldovei au o importanță fundamentală pentru țară”.

Un document „proeuropean”

Experții menționează că proiectul Strategiei securității naționale urmează a fi îmbunătățit structural și calitativ, atrăgînd, totodată, atenția supra asigurării și protecției statutului neutru, a independenței, suveranității și integrității teritoriale, sporirii statalității Republicii Moldova, protecției și promovării valorilor naționale, a ordinii constituționale, precum și a securității societății și cetățenilor Moldovei, atît pe teritoriul țării, cît și peste hotarele ei.

„În general, desigur, documentul este unul mai mult antirusesc și mai mult proeuropean, proamerican decît cele precedente, menționează unul dintre experții noștri. Totodată, acesta nu conține planuri și recomandări cum Moldova intenționează să acționeze în situații de conflict – de exemplu, dacă acestea vor apărea în imediata apropiere de frontierele țării. În același timp, trebuie să înțelegem că această strategie nu este un ghid practic pentru structurile publice din Moldova ce răspund de securitatea națională. Asemenea documente în Moldova poartă un caracter exclusiv birocratic și se adoptă, în primul rînd, pentru partenerii de dezvoltare și donatorii străini. Strategia securității naționale nu e ceea ce gîndesc autoritățile moldovene, ea nu are o aplicare practică largă”.