Autoritățile au ales cea mai scumpă soluție de „optimizare” a sistemului judecătoresc

Foto: actualitati.md

Victor Surugiu

10 ani este perioada de tranziție prevăzută pentru perfecționarea jurisprudenței în Moldova. Aceste modificări sînt numite fără jenă „optimizarea” sistemului judecătoresc.

Potrivit datelor NOI.md, cheltuielile pentru reformă vor constitui circa 1,2 miliarde de lei, iar efectul economic al implementării lor va avea loc nu mai devreme decît peste 17 ani. Totodată, cheltuielile de bază vor fi suportate de contribuabilii autohtoni.

Membrii corpului judecătoresc, dar și experții, au păreri împărțite referitoare la impactul reformei asupra eficienței activității puterii judiciare. Totodată, mai mulți specialiști sînt de părere că reformatorii încă nu au ajuns pînă la optimizarea sistemului, din motive obiective și subiective.

Unificarea și lichidarea

Proiectul de lege privind modificările în sistemul judecătoresc, care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2017, prevede reducerea aproape de trei ori a numărului instanțelor primare – de la 42 pînă la 15. Amendamentele prezentate de Ministerul Justiției au fost aprobate săptămîna trecută de către guvern și transmise Parlamentului spre examinare.

Deoarece judecătoriile de jurisdicție comună vor fi reorganizate prin fuzionarea lor, reforma nu va conduce la reducerea numărului de slujitori ai justiției. Asistenții judecătorilor, secretarii ședințelor de judecată și alți angajați, de asemenea, își vor continua activitatea în noile instanțe. Totodată, e posibilă o reducere de cadre din contul funcțiilor vacante.

Modificările nu se referă la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova și a celor patru curți de apel din țară. Acestea își vor continua activitatea în același regim.

Judecătoria comercială și cea militară își vor sista activitatea anul viitor. Autorii reformei consideră că acestea sînt inutile. În judecătoria comercială de circumscripție, un judecător examinează peste o sută de dosare pe an, iar în Judecătoria Militară – de cîteva ori mai puține. Pentru comparație: în judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, fiecărui judecător îi revin peste o mie de dosare pe an.

În prezent, majoritatea instanțelor din Moldova sînt mici: în 10 judecătorii activează mai puțin de 5 judecători, în 19 – mai puțin de 7 judecători. Esența reformei se reduce la crearea treptată a judecătoriilor mari de primă instanță, care vor deservi cîte 2-3 raioane. Instanțele vor fi unite treptat, începînd cu anul viitor.

În Judecătoria Chișinău vor intra instanțele sectoarelor Centru, Buiucani, Rîșcani, Botanica și Ciocana. Mai multe instanțe raionale (judecătoriile din Fălești și Sîngerei), conform planului Ministerului Justiției, vor face parte din Judecătoria Bălți.

În instanța de la Anenii Noi vor intra judecătoriile Bender, în cea de la Edineț – instanțele de la Briceni, Dondușeni și Ocnița, iar în Judecătoria Cimișlia – cele de la Basarabeasca și Leova.

Reforma prevede fuzionarea judecătoriilor de la Cantemir, Taraclia și Cahul. La Comrat vor trece instanțele din Ceadîr-Lunga și Vulcănești, iar la Orhei – cele de la Șoldănești, Rezina și Telenești. Judecătoria Călărași va fuziona cu cea de la Strășeni, iar instanța de la Ștefan-Vodă – cu Judecătoria Căușeni.

Totodată, este prevăzută unificarea următoarelor instanțe de judecată: Dubăsari și Criuleni; Drochia, Rîșcani și Glodeni; Florești și Soroca; Hîncești și Ialoveni; Nisporeni și Ungheni.

Trei proiecte de „optimizare”

Ministerul justiției explică inițiativa prin intenția de a sigura accesibilitatea și independența sistemului judecătoresc. Potrivit autorilor reformei, noul sistem va spori calitatea actului justiției, datorită specializării judecătorilor în diferite categorii de dosare.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, prezentînd proiectul, a declarat că speră să fie înregistrată o diminuare a cheltuielilor bugetare pentru întreținerea sistemului judecătoresc. Totodată, el nu a prezentat detalii și calcule în a căror bază au fost făcute concluziile privind o eventuală economisire.

Totodată, potrivit informațiilor deținute de NOI.md, cheltuielile pentru reformă vor constitui circa 1,2 miliarde de lei, iar efectul economic va avea loc abia peste 17 ani. Totodată, chiar dacă o parte dintre cheltuieli vor fi acoperite de către partenerii de dezvoltare, cheltuielile de bază vor fi puse pe umerii contribuabililor locali.

Redacția portalului a intrat în posesia unui document cu calcule, în care sînt estimate cheltuielile necesare pentru modificarea schemei instanțelor judecătorești. La solicitarea Ministerului Justiției, cheltuielile au fost calculate de Institutul de Management și Justiției, compania „Urban Proiect” și Centrul de Resurse juridice. Activitatea acestora a fost finanțată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul unui program.

În acest studiu, experții au ținut cont de recomandarea ca fiecare dintre instanțele noi ar trebui să aibă cel mult 9 judecători. De asemenea, s-a ținut cont de intenția de a uni toate judecătoriile sectoriale în „Palatul Justiției”. De asemenea, au fost incluse cheltuielile pentru reparația actualelor sedii ale curților de apel.

Experții au calculat costul a trei variante de optimizare. În primul caz, în Moldova rămîn patru instanțe de apel și 17 judecătorii. Costul proiectului este de 1,01 miliarde de lei, cu o economisire anuală ulterioară de 32,9 milioane de lei și recuperarea investițiilor pe parcursul a 19,3 ani.

A doua variantă a fost estimată de specialiști la 0,9 miliarde de lei, incluzînd patru curți de apel și 19 judecătorii. La implementarea acestui proiect, economiile prognozate ar constitui 40 de milioane de lei, iar termenul de răscumpărare – 15,7 ani.

Ministerul Justiției a ales ultima variantă, care este cea mai costisitoare, fiind estimată la 1,18 miliarde de lei. Aceasta prevede patru curți de apel și 15 judecătorii, ținînd cont de fuzionarea instanțelor din capitală în „Palatul Justiției”. În cazul acestui scenariu, economiile anuale vor fi de 45 de milioane de lei, iar perioada de răscumpărare a investițiilor depășește 17 ani.

Reformă de dragul schimbării cadrelor?

„În cazul în care această lege va fi adoptată, pentru majoritatea instanțelor judiciare vor fi necesare sedii noi, deoarece în actualele încăperi nu vor încăpea toți angajații, menționează președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. De aceea, este prevăzută o perioadă de tranziție de 10 ani. Varianta unificării judecătoriilor pînă la construcția clădirilor este destul de logică”.

Totodată, în opinia avocatei Laura Urschi, unele prevederi din proiectul de lege trezesc o mulțime de întrebări: „Cu siguranță, există necesitatea în sedii noi, însă cît de bine sînt gîndite aceste propuneri? Inițiativa fuzionării judecătoriilor este rațională în raioanele în care activează cîte doi judecători. Numărul proceselor de judecată ce îi revin unui judecători din Chișinău este de cîteva ori mai mare față de indicatorii din alte instanțe.

În acest sens, există dubii în ceea ce privește necesitatea unificării judecătoriilor din Chișinău. Ar fi fost mai logic să fie construite inițial clădirile cu toate condițiile pentru înfăptuirea actului justiției, iar apoi să fie pusă problema optimizării administrative.

Există oare garanții că pînă în 2027, măcar într-o instanță din Chișinău vor apărea scaune pe holuri? De exemplu, Judecătoria sectorului Rîșcani a găsit bani pentru reparație, însă scaunele nu au mai apărut. Părțile sînt nevoite să aștepte începutul ședințeu de la 15 minute pînă la o oră, ceea ce este dificil”.

Între timp, printre judecători circulă un zvon potrivit căruia „optimizarea” sistemului judecătoresc ar putea fi propusă pentru a transfera controlul în anumite judecătorii în mîinile altor conducători. De jure, reforma înseamnă sistarea mandatelor președinților și vicepreședinților din majoritatea instanțelor primare din Moldova.

„Deseori, asemenea decizii sînt adoptate pentru schimbarea cadrelor, menționează unul dintre experții noștri. În procesul de reorganizare, în corpul judecătoresc vor fi mai puțini președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești. Dacă vor exista anumite interese, atunci va fi posibilă concentrarea pîrghiilor administrative în mîinile unor anumite persoane”.

Efectul economic și practic – sub semnul întrebării

Unii experți califică reforma drept o acțiune populistă, ceea ce va crea cheltuieli suplimentare, cu un risc major al lipsei rezultatului scontat. Printre cei nemulțumiți sînt și judecători în a căror opinie modificările nu sînt bine gîndite din punct de vedere economic și vor crea incomodități pentru cetățeni.

„În principiu, inițiativa nu e rea, a comentat pentru NOI.md unul dintre judecătorii sectorului Botanica din Chișinău. Însă ea nu este urgentă, mai ales că aceste acțiuni nu vor aduce rezultate imediate. În sistemul judiciar există probleme cu mult mai serioase. Drept una dintre sarcinile principale ale reorganizării este numită reducerea cheltuielilor pentru întreținerea judecătoriilor și redistribuirea mijloacelor, în funcție de numărul dosarelor. În același timp, se creează impresia că nimeni nu are o viziune clară în privința recuperării investiților, precum și a efectului economic și practic al optimizării propuse.

Totodată, se pare că Ministerul Justiției a uitat despre necesitatea abordării complexe. Activitatea instanțelor judecătorești totuși este legată nemijlocit de activitatea organelor de drept – procuraturii, poliției. E greu de imaginat reorganizarea sistemului judecătoresc fără o reformă corespunzătoare a acestor structuri.

Apar și întrebări de ordin practic. Le va fi comod oare locuitorilor din suburbii și sate, care, de exemplu, se află în jurisdicția sectorului Ciocana al capitalei, să vină în instanța unică, care, precum se preconizează, va fi amplasată la Botanica? Pentru cetățeni aceasta înseamnă cheltuieli suplimentare de bani și timp.

O situație similară ar putea apărea și în alte raioane. Proiectul de lege prevede că judecătoriile raioanelor Fălești, Sîngerei și Bălți vor intra în instanța de la Bălți, unde vor trebui depuse plîngeri și alte documente. Acest fapt va crea multe probleme în cazul desfășurării proceselor civile și penale.

În special, participanților la proces, mai ales celor din categoriile vulnerabile ale populației, le va fi greu să ajungă la ședințele de judecată. Totodată, vor apărea dificultăți cu asigurarea prezenței părților la proces, precum și cu aducerea silită a participanților la ședința de judecată. Autorii reformei vorbesc despre economii, în timp ce pentru unele acțiuni ce țin de actul justiției vor fi necesare mijloace bănești suplimentare”.