Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 3999

Avocații și-au ales secretarul general: Se va urni din loc reforma?

28 noi. 2015,, 14:00   Analitică
1635 6

Адвокаты выбрали генсека. Сдвинется ли с мертвой точки реформа?
Foto: fainaidea.com

Victor Surugiu

În Moldova nu se liniștesc spiritele în jurul licențierii activității de avocat. Corectitudinea și legitimitatea procedurii de acces la această profesie a devenit un subiect de dispută nu doar în cadrul corpului de avocați, dar și în afara lui.

În timp ce profesioniștii de nivel înalt nu pot obține cu anii licența, deținătorii mantiei de avocat devin, deseori, niște juriști mediocri, care admit cu regularitate erori elementare în activitatea lor.

Potrivit experților, avocatura necesită reforme ce îi va schimba imaginea, îi va face pe avocați mai responsabili, iar procedura de licențiere – mai transparentă și previzibilă.

De la scandal la scandal

Surse din cadrul Direcției profesii și servicii juridice a Ministerului Justiției al RM au comunicat pentru NOI.md că în prezent, în Moldova sunt înregistrați peste 2800 de avocați licențiați. Dintre aceștia, în 2015 au fost admiși pentru activitatea circa 1820. Totodată, accesul la practicarea avocaturii l-au obținut circa 20 de avocați din alte țări, în special, din România, Rusia și Italia.

Potrivit legii, avocatul trebuie să fie cetățean al Moldovei să dețină o diplomă de licență în drept sau un document echivalent de studii, să aibă o reputație ireproșabilă. Pentru a adera la comunitatea de avocați și a obține acces la practică, juriștii trebuie să urmeze o stagiere și să susțină un examen de calificare, cu excepția unor categorii de juriști, care sunt scutiți de acesta.

Obținerea licenței pentru acest tip de activitate a fost întotdeauna o sarcină grea, însă aceasta a devenit mai complicată după 2012, cînd au intrat în vigoare modificările ce admit reprezentativitatea în instanțe doar de către avocații licențiați. Corpul de avocați a devenit scena unor scandaluri de corupție în procesul de admitere la practicarea profesiei. În multe cazuri, examenele sunt susținute de mai puțin de jumătate din pretendenți.

În martie 2015, unul dintre candidații care a picat examenul, a emis o declarație publică privind corupția în comisia de licențiere. Vorbind despre membrii comisiei, juristul nu a menajat expresiile, numindu-i pe aceștia „grupare criminală” și acuzîndu-i deschis de acte de corupție. El a fost susținut de un grup de tineri juriști, care au eșuat în obținerea licenței de avocat. Mai multe detalii puteți afla din materialul „Scandal în corpul de avocați: în Moldova se vînd licențe?”

În septembrie 2015, în Moldova a fost creată o nouă componență a comisiei de licențiere a activității de avocat. Un șir de avocați au declarat despre încălcarea procedurii de vot și despre anularea ilegală a voturilor unui șir de membri ai comisiei speciale de selectare. Astfel, în opinia lor, au fost falsificate rezultatele votării și componența comisiei.

Noi nuanțe ale avocaturii

„În ultimul timp, în societate atitudinea față de avocați a căpătat noi nuanțe, menționează unui dintre experții noștri, un avocat cu o vastă experiență. Astăzi devine tot mai răspîndită o abordare foarte periculoasă a rolului avocaturii, ce generează nemulțumire din partea oamenilor simpli și înrăutățește semnificativ imaginea acestei instituții.

În percepția multora, avocații de astăzi sunt niște afaceriști, care, în schimbul unor onorarii amețitoare aranjează abil dosarele oamenilor bogați, deservesc doar businessul mare și structurile criminale sau apără funcționarii corupți de răzbunare. Totodată, principalele componente ale succesului sunt considerate relațiile și abilitatea de a găsi abordarea corectă față de reprezentanții sistemului judiciar și de drept. Desigur, această opinie, în mare parte, este ruptă de realitate, dar noi avem ceea ce avem.

Dacă privim întregul tablou, atunci nivelul de calificare și profesionalism în cordul de avocați lasă de dorit. Pe de o parte, sunt mulți specialiști tineri, bine pregătiți, ce cunosc limbile străine și subtilitățile dreptului european. S-a păstrat și grupul de avocați, ce activează cu succes pe parcursul multor ani, avînd o vastă experiență.

Totodată, în avocatură au apărut multe persoane întîmplătoare care nu fac față statutului de avocat. Pe numele reprezentanților corpului de avocați au fost intentate zece de dosare penale, atît împotriva tinerilor juriști, cît și a celor cu experiență. Dar este vorba nu doar despre corupție și alte infracțiuni. Unii avocați se prezintă în instanță nepregătiți sau în stare de ebrietate, ba chiar mai mult, trădează interesele clienților săi, trecînd de partea opusă.

În ultimii ani au fost făcute multe pentru a mișca din loc reforma avocaturii, însă, din păcate, acest lucru nu s-a întîmplat. Parlamentul a adoptat modificări de amploare, însă multe dintre acestea s-au dovedit a fi nefuncționale. Se pare că această situație le convine multora: unei părți a comunității de avocați îi este mai confortabil să activeze pe vechi, în condițiile haosului și lipsei unor organe eficiente de autoadministrare, de licențiere.

Pe parcursul unei perioade îndelungate Uniunea avocaților nu poate angaja un secretar general, de și pentru potențialii candidați au fost propuse condiții corespunzătoare. Nu au fost implementate nici alte inovații utile. În final, totul rămîne pe vechi, inclusiv cazurile de corupție”.

Se pregătește o nouă „revoluție”

„Testul pentru accesul la practica de avocat, în opinia mea, nu este simplu, dar pe puterile candidaților”, a relatat pentru NOI.md unul dintre pretendenți, care a încercat de mai multe ori să obțină licența, însă, în pofida unei activități îndelungate în domeniul juridic, nu a obținut „undă verde” din partea comisiei de licențiere.

Potrivit lui, activitatea organului de licențiere poate fi cu greu considerată corectă și eficientă, deoarece admiterea la practică o obțin persoanele ce sunt departe de înțelegerea cuprinzătoare a jurisprudenței și admit erori elementare.

„În ultimii 10 ani, sistemul a fost modificat cardinal de cîteva ori, spune interlocutorul nostru. Acum se pregătește o nouă „revoluție”. Ca de obicei, vor să îmbunătățească lucrurile, dar obțin ceea ce obțin. Comisia de licențiere, creată în 2015 ridică mai multe întrebări decît precedenta. În cea anterioară au fost persoane cu autoritate, cu experiență de lucru de peste 10 ani.

În mediul juridic este răspîndită opinia că în lupta pentru controlul asupra procesului de licențiere un grup de avocați s-a dovedit a fi mai abil decît altul. Fără a pune la îndoială calitățile profesionale ale noului președinte Veronica Mihalov-Moraru, eu cred că acest conducător este mai vulnerabil decît precedentul. Pînă la obținerea licenței în 2006 ea activa în cadrul exit-poll-urilor, pe bază de voluntariat – în sindicate și sectorul neguvernamental.

Auzim foarte des zvonuri luarea de mită și barierele artificiale în procesul de licențiere. Zvonurile sunt zvonuri. Însă eu, de exemplu, nu m-am confruntat cu cazuri de estorcare de mită din partea comisiei. Pe de altă parte, am auzit istorii, cînd precedentul președinte al comisiei de licențiere, în pofida unei presiuni enorme de sus, a refuzat chiar să discută pe tema contribuției la susținerea examenului. Am auzit și despre un caz cînd pretendenții erau gata să plătească zeci de mii de lei, dar nu au putut obține nimic.

În plus, jurisprudența în sine predispune la discuții pe anumite subiecte. Un alt factor este calitatea joasă a bazei normative în Moldova, lipsa unei practici judiciare uniforme. În sistemul judecătoresc, pe unul și același subiect, cu diferența de cîteva luni, în condițiile în care nimic nu se schimbă în legislație, uneori aceiași judecători emis hotărîri contradictorii. Dacă judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție s-au pierdut în această realitate, atunci e greu să înaintezi pretenții față de evaluarea unui membru al comisiei de licențiere.

Partea proastă este că scade prestigiul profesiei. În opinia mea, există cîteva cauze, principala fiind sistemul judecătoresc și conștiința judiciară. Clienții nu doresc să soluționeze problemele conform legii. Ei vor așa cum le convine. Dacă avocatul nu are un client puternic și cumsecade, atunci îi este greu să activeze pe cîmp alb, iar de aici apar și alte probleme. Avocatura, ca structură, precum și avocații ca personalități aparte, sunt produsul societății noastre, cu toate particularitățile și nuanțele, caracteristice și altor domenii de activitate. Nici mai mult, nici mai puțin”.

Din contabil în secretar general

Sursele din cadrul Uniunii Avocaților din Moldova recunosc că avocatura are nevoie de reforme. Potrivit unuia dintre membri consiliului organizației profesioniste, pe lîngă consiliu a fost create grupuri de lucru, care se ocupă cu soluționarea acestor probleme:

„Sunt necesare schimbări, în primul rînd, care îi vor responsabiliza pe avocați. Asupra lor ar putea influența perfecționarea procedurilor disciplinare, înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea normelor și regulilor profesiei de avocat. procedura de licențiere trebuie să devină mai transparentă și mai previzibilă, fapt ce va permite reducerea la minim a numărului de litigii și pretenții față de obiectivitatea membrilor comisiei”.

Uniunea avocaților speră că un rol important în schimbarea imaginii avocaturii îl va juca secretarul general, care va ava funcții administrative și de asigurare a activității financiar-economice. O asemenea figură activează în multe colegii de avocați din Europa în calitate de „față” a organizației.

Pe parcursul ultimilor ani, conducerea Uniunii avocaților s-a confruntat cu dificultăți la alegerea candidaturii secretarului general. Au fost anunțate cîteva concursuri pentru această funcție. Cerințele sunt destul de simple: persoana trebuie să aibă studii juridice sau economice și o experiență de muncă de cel puțin cinci ani.

În cadrul primului concurs a parvenit doar o cerere, la următoarele - lista pretendenților s-a extins. Însă niciunul dintre candidați nu obținea susținerea din partea membrilor Uniunii avocaților, în competența căruia este angajarea secretarului general. În opinia lor, participanții la concursuri nu dețineau suficientă calificare și abilități, pentru a asigura activitatea organizației la nivel înalt.

„Luna trecută a mai fost organizat un concurs, menționează sursele din cadrul Uniunii avocaților. Însă avocații nu se grăbesc să depună dosarele, fapt ce se explică, în primul rînd, prin restricțiile existente. În perioada exercitării mandatului său, secretarul general nu are dreptul să cumuleze această activitate cu alte funcții remunerate, inclusiv, practica de avocat, cu excepția activității pedagogice și științifice.

Dacă avocatul dorește să ocupe această funcție, el trebuie să-și sisteze temporar acțiunea licenței sale. Avocații de succes nu ard de nerăbdare să devină secretar general, deoarece volumul de lucru este destul de mare, iar salariul este relativ mic. Conform deciziei consiliului organizației, mărimea salariului este stabilit în limita a 8000 de lei. În România, spre exemplu, pentru funcția similară remunerarea constituie circa 2,5 mii euro.”

Vineri, 27 noiembrie, au fost anunțate rezultatele ultimului concurs pentru funcția de secretar general. În acest post a fost aleasă Mariana Romaniuc – actualul contabil al Uniunii avocaților. Ea își va prelua noua funcție pe 1 ianuarie 2016.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?