Două planuri, „doi pași” și „foile de parcurs” ale lui Valeriu Streleț

Foto: noi.md

Xenia Florea

Premierul Valeriu Streleț a făcut două declarații contradictorii. Mai mult, acestea au răsunat în cadrul aceleiași conferințe de presă, consacrate vizitei sale peste ocean, unde a participat la ședința Adunării Generale a ONU.

Astfel, comentînd amplificarea protestelor de duminică, Streleț a declarat că „spiritul protestatar în țară trebuie dezamorsat”. Pentru aceasta, este necesar de elaborat un plan de acțiuni, coordonat cu manifestanții, care să conțină o listă de măsuri și termene de realizare a acestora. Iar dacă Guvernul nu va îndeplini această „foaie de parcurs”, atunci premierul este gata să discute problema privind demiterea unor funcționari de rang înalt.

Pe de altă parte, a comunicat Valeriu Streleț, „există toate permisele ca Moldova să semneze, în toamna aceasta, un nou acord-memorandum cu Fondul Monetar Internațional. Pentru aceasta, Guvernul trebuie să-și facă „tema de acasă”, dată de FMI, pînă la finele lunii noiembrie.

Însă, făcînd promisiuni de a îndeplini cerințele manifestanților și ale Fondului Monetar, premierul ajunge în impas: în raport cu un șir de probleme acestea diferă cardinal unele de altele. Spre exemplu, la tarifele pentru resursele energetice. De aceea, nu este clar care va fi planul de acțiuni – cel „intern” sau cel „extern”, de care se va ghida, în cele din urmă, Guvernul.

„Aveți un plan, domnule Fix?”

După ce duminică, 4 octombrie, participanții la acțiunile de protest ale Platformei „DA” au încercat să ia cu asalt, inițial, Parlamentul, apoi clădirea Global Business Center – oficiul central al companiilor lui Vladimir Plahotniuc, Valeriu Streleț a început să vorbească despre conciliere și despre elaborarea unei „foi de parcurs”, împreună cu participanții la acțiunile de protest.

„Cred că putem vorbi despre un plan de acțiuni în doi pași: mai întîi convenim ce concret trebuie să facă guvernarea pe termen scurt și mediu, iar în cazul în care autoritățile nu-și vor îndeplini angajamentele, noi întem gata să discutăm despre demisii”, a declarat premierul, în cadrul briefingului de luni.

Valeriu Streleț este gata să discute planul de acțiuni, exclusiv, cu protestatarii de orientare proeuropeană. Deoarece, precum s-a exprimat anterior primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, participanții la acțiunile de protest din Piața Marii Adunări Naționale reprezintă „o parte conștientă a societății, ce pledează pentru integrarea europeană, pentru o viață mai bună în cadrul UE”.

Iar protestele organizate de forțele de stînga în fața Parlamentului și Ministerului Agriculturii, „sînt menite să destabilizeze situația în Moldova și să țină țara noastră în subordinea Moscovei și a Kremlinului”. Cu alte cuvinte, în fața Parlamentului și a Ministerului Agriculturii roiesc niște „albine incorecte” care fac o „miere incorectă”.

Ce dorește această „parte conștientă” a protestatarilor în persoana Platformei Civice „DA”?

În lista revendicărilor acesteia figurează demisia șefului statului, președintelui Parlamentului și a premierului. Desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale directe. Crearea guvernului salvării naționale din „cetățeni onești, cumsecade, necorupți”.

Tragerea la răspundere a celor vinovați de furtul miliardului de euro. Demisia procurorului general, a șefului Centrului Național Anticorupție, a conducerii companiei „Teleradio-Moldova”. Anularea imunității deputaților și judecătorilor. Demisia conducerii ANRE, reforma agenției și desfășurarea auditului acestei instituții. Anularea deciziei privind majorarea tarifelor pentru energie electrică și gaze.

Iar în cadrul protestului din 4 octombrie, activiștii Platformei au mai dublat cerințele socialiștilor privind desfășurarea referendumului privind alegerile directe ale președintelui. Și au chemat cetățenii să nu achite facturile pentru consumul de gaze și energie electrică, deoarece o mare parte din aceste mijloace ajung „în buzunarele oligarhilor”.

Însă conducerea țării nu are de gînd să demisioneze, deoarece „țara nu poate fi decapitată, iar situația nu poate fi destabilizată”. În legătură cu aceasta, cade automat și punctul privind formarea guvernului salvării naționale.

Pedepsirea celor vinovați de furtul miliardului se amînă din nou: compania americană „Kroll”, pe banii contribuabililor moldoveni, va începe degrabă a doua etapă a „anchetei independente”. Prețul, deocamdată, nu este cunoscut. Însă în cadrul briefingului de luni, Valeriu Streleț a spus că negocierile cu „Kroll” au fost încheiate cu două săptămîni în urmă și că condițiile convenite sînt avantajoase pentru Moldova. Deja în zilele apropiate, Banca Națională va semna contractul corespunzător, iar, deocamdată, documentul este examinat de către Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară.

Autoritățile nu pot anula decizia ANRE privind majorarea tarifelor pentru energie electrică și gaze – aceasta vine în contradicție cu condițiile FMI. Partidele de guvernămînt nu vor desfășura nici referendumul privind alegerea directă a șefului statului, deoarece intenționează să desfășoare un referendum privind alegerea președintelui în parlament, cu majoritatea simplă de voturi (51 de voturi).

Subiectul demisiei unor funcționari de rang înalt va fi discutat de coaliția de guvernămînt, potrivit lui Valeriu Streleț, post-factum – în cazul neîndeplinirii angajamentelor sale în cadrul „foii de parcurs”.

Atunci ce are de gînd să includă Valeriu Streleț în „planul de acțiuni în doi pași”, dacă poziția autorităților nu coincide nici cu cea a protestatarilor „corecți”? Sau reflecțiile premierului privind concilierea și elaborarea unei „foi de parcurs” comune cu descrierea măsurilor urgente pentru perioada pe termen lung și mediu sînt doar praf în ochi și o încercare de a trage de timp?

„Perioada pe termen scurt”, conform dicționarelor economice, este o perioadă de un an. Acest interval de timp coincide cu alegerile președintelui în primăvara anului 2016, cînd sau AIE-3 va rămîne la putere și, la necesitate, va putea distrage atenția societății de la angajamentele din „foaia de parcurs”, sau va avea loc reformatarea coaliției de guvernămînt (înseamnă că toate angajamentele alianței anterioare își vor pierde actualitatea), sau va avea loc o nouă criză politică și autoritățile nu vor mai avea timp pentru angajamentele din cadrul „planului în doi pași”.

„Perioada scurtă”, conform dicționarelor, este un interval de timp cu durata de la un an pînă la 5 ani. Adică, acoperindu-se cu necesitatea elaborării și îndeplinirii pachetului de măsuri „de consiliere”, coordonat cu protestatarii, premierul Streleț, în esență, încearcă să obțină garanții pentru activitatea liniștită a Guvernului și a actualei componențe a Parlamentului pînă la următoarele alegeri parlamentare din 2018.

Pînă atunci, problema privind demisia funcționarilor de rang înalt în cazul neîndeplinirii angajamentelor din „foaia de parcurs” va fi soluționată în „regim automat” – cu venirea la putere a noului parlament și formarea noului guvern.

„Occidentul ne va ajuta. Țineți-vă”

Al doilea plan de acțiuni de care are de gînd să se ghideze Guvernul în perspectiva apropiată este lista de condiții impuse de Fondul Monetar Internațional. Valeriu Streleț a numit-o „tema de acasă”, ce trebuie îndeplinită pînă la sfîrșitul lunii noiembrie.

Chișinăul acum seamănă foarte mult cu un elev nedisciplinat, care a fost chemat în cabinetul directorului, unde a fost mustrat și impus „să se cumințească”.

Pe parcursul acestui an, autoritățile moldovenești au procedat urît în repetate rînduri cu emisarii FMI. Cum o nouă misiune a FMI intenționa să vină în Moldova, la Chișinău, cineva urgent demisiona. Iar la sfîrșitul lunii septembrie, AIE, în general, a hotărît să acționeze pe la spatele FMI, convenind cu Bucureștiul despre un credit de 150 de milioane de euro pentru susținerea bugetului și implementarea unui șir de proiecte de infrastructură.

Însă categoriile de luptă s-au dovedit a fi inegale. Atît în România, cît și în Moldova au răsunat declarații că Moldova nu poate primi un credit din România, precum și oricare alt împrumut de la altă țară ce colaborează cu Fondul Monetar Internațional pînă cînd nu va semna acordul-memorandum cu FMI. În caz contrar, acest lucru va avea consecințe negative atît pentru România, cît și pentru orice altă țară.

Iar în cadrul recentei vizite peste ocean, premierul Valeriu Streleț a avut o discuție nu chiar plăcută la Washington, în oficiul central al Fondului Monetar. După care Chișinăul s-a grăbit să ocupe poziția de „drepți”.

Serviciul de presă al Guvernului, pe urme fierbinți, a comunicat că Valeriu Streleț „a confirmat angajamentul ferm al autorităților moldovene de a continua reformele necesare, ce vor contribui la stabilizarea financiară a țării și la restabilirea cooperării eficiente cu partenerii externi”.

Iar luni, în cadrul briefingului, premierul a spus: „Noi am convenit în privința unor măsuri urgente ce urmează a fi întreprinse în viitorul apropiat pentru atingerea scopului – semnarea și aprobarea de Consiliul de directori al FMI a acordului-memorandum pînă la sfîrșitul acestei toamne”.

Printre măsurile recomandate de FMI pe care Guvernul s-a angajat să le întreprindă în mod urgent figurează: desemnarea noului guvernator al Băncii Mondiale, anularea licențelor și lichidarea celor trei bănci cu probleme, încheierea auditului în sectorul energetic, introducerea tarifelor majorate la lumină, gaz și căldură pînă la începutul sezonului de încălzire, deoarece, tergiversarea scumpirii acestora, consideră experții Fondului, „creează o acumulare a pierderilor și datoriilor în întregul sistem energetic”.

Și aceasta nu este ultima majorare de tarife la resursele energetice în perspectiva apropiată. Marți, Valeriu Streleț a participat la prezentarea studiului privind tarifele la energie electrică și termică pe perioada de pînă la 2020 și studiului de fezabilitate, elaborate de Banca Mondială. Unul dintre principalii creditori ai Republicii Moldova a dat de înțeles: tarifele pentru consumatori vor mai crește „din cauza eventualelor majorări de prețuri la resursele energetice, în funcție de cîțiva parametri și factori”.

Nu trebuie să uităm și de alte condiții pe termen scurt și mediu ale creditorilor. Ele au fost formulate încă în martie curent în așa-zisele notițe informative ale partenerilor de dezvoltare” – într-o instrucțiune de 83 de pagini, ce și cum trebuie de făcut, pe pași – încă pe timpul guvernului lui Chiril Gaburici – pe termen scurt (primele 100 de zile de activitate) și mediu (12 și mai multe luni).

Atunci, partenerii externi au cerut Chișinăului, în afara desfășurării anchetei în cazul celor trei bănci cu probleme și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de criza financiară, să înceapă reforma administrativ-teritorială (să lichideze raioanele și o parte a primăriilor sătești și crearea unor unități administrative mai mari).

Deblocarea reformei de pensii: majorarea vîrstei de pensionare. Mai întîi, pentru femei – pînă la 62 de ani, apoi pentru toată populația Moldovei – pînă la 65 de ani. Armonizarea accizelor în conformitate cu directivele Uniunii Europene. Revizuirea procesului de administrare fiscală și elaborarea unui nou Cod fiscal.

Crearea unui grup de lucru pentru reforma sistemului judecătoresc și asigurarea transparenței ședințelor ei. Reforma Curții Constituționale. Promovarea participării carabinierilor din Republica Moldova, adică a structurii de poliție, în misiunile internaționale.

Revizuirea procedurii și metodologiei de stabilire a tarifelor de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Liberalizarea regimului de import al semințelor, răsadului, îngrășămintelor și pesticidelor și anularea cerințelor de înregistrare și testare obligatorie.

Actualitatea (pentru creditorii externi) acestui document nimeni nu a anulat-o. Pentru îndeplinirea tuturor acestor cerințe, Fondul Monetar Internațional și partenerii de dezvoltare, desigur, au nevoie de stabilitate în Moldova. De aceea, nu poate fi vorba de niciun fel de alegeri parlamentare sau creare a unul guvern al „salvării naționale” sau „al unității naționale”. La fel ca și despre renunțarea la majorarea tarifelor pentru resursele energetice.

Așa că guvernul lui Valeriu Streleţ și-a punctat cel puțin două planuri de acțiuni pe termen scurt și mediu, care se exclud reciproc. Nerealizarea fiecăruia dintre ele poate genera un șir de probleme. Spre exemplu, din cauza sistării finanțării externe, Republica Moldova ar putea pierde peste 1 miliard de lei de la Uniunea Europeană, bani pe care UE planifica să-i aloce Moldovei la anul viitor.

Dar mai există și planul anticriză al Ministerului Economiei, îndreptat spre atenuarea consecințelor crizei economice în perioada 2015-2017. Acest document a fost elaborat încă la finele lunii august și transmis Guvernului pentru aprobări interdepartamentale. Și, deși experții economici au calificat din start acest document dreptul unui declarativ, acesta constituie încă un ghid de acțiuni pentru Guvernul Valeriu Streleț. Astfel, cabinetul de miniștri riscă să se înglodeze în propriile „foi de parcurs”, încercînd dă stea concomitent în cîteva luntri.