Rădăcina problemelor economice ale Moldovei - proasta gestionare a sistemului bancar

Foto: noi.md

Situaţia economică se agravează în Republica Moldova. În dorinţa de a ţine în frâu inflaţia şi cursul de schimb, autorităţile aplică politici neinspirate, care ar putea distruge businessul mic şi mijlociu.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) introduce aproape lunar restricţii din ce în ce mai draconice, sperând că va reuşi să oprească deprecierea leului moldovenesc în raport cu euro şi dolar prin diminuarea masei monetare aflate în circulaţie. În ultimele nouă luni, rata de bază a fost majorată de 8 ori, cumulativ cu 16 puncte procentuale – de la 3,5% la 19,5% (majorare record). Ultima majorare (cu 2%) a fost operată săptămâna aceasta. Majorarea ratei de bază înseamnă şi rate mai mari la creditele oferite de băncile comerciale.

BNM se comportă ciudat

Ciudat este că, în loc să încerce să atenueze panica de pe piaţa valutară, BNM o amplifică cu bună ştiinţă. Într-un comunicat în care îşi argumentează ultima decizie de majorare a ratei de bază, BNM menţionează că „în trimestrele următoare se anticipează o accelerare a inflaţiei”.

Experţii economici susţin că politica monetară promovată de BNM este în totală contradicţie cu cea economică, pentru că înăsprirea politicii monetare subminează procesul de creditare. Aceştia recomandă autorităţilor să relaxeze politica monetară, pentru a canaliza surplusul de lichidităţi din sistemul bancar în economie.

Întrebat joi de jurnalişti, după o ceremonie dedicată Zilei Independenţei, despre fenomenele grave care se întâmplă în economia naţională, preşedintele Nicolae Timofti a spus că „asta nu e tema zilei de astăzi”. Totuşi, în discursul ţinut la recepţia oficială, el a recunoscut că pe moldoveni îi aşteaptă „vremuri grele” şi a menţionat că „soluţia pentru situaţia dificilă din ţară trebuie să fie crearea unor instituţii naţionale puternice”.

Ponta, uimit de acţiunile BNM

Premierul Valeriu Streleţ, care anterior a spus că va cere Parlamentului (după vacanţă) demiterea guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, l-a acuzat joi pe acesta că acţionează ca din topor: „Înţeleg că, până nu facem lumină în sistemul bancar, nu va fi nici un fel de relaxare economică”.

Aflat la Chişinău, la festivităţile dedicate Zilei Independenţei Republicii Moldova, premierul român Victor Ponta s-a arătat uimit de decizia BNM de a creşte rata de bază până la 19,5%. El a spus că în cei mai dificili ani (1999-2000), în România, rata de bază a fost majorată până la 8% (acum acest indicator, în România, este de 1,7%).

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, speră totuşi că BNM îşi va revedea politica monetară după negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, programate pentru începutul lunii septembrie.

Plan anticriză: autogestiune şi lichidarea unor instituţii de stat

Pe de altă parte, sindicatele au atenţionat despre apariţia restanţelor la plata salariilor (fapt negat de premierul Streleţ), iar Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor au elaborat un „plan anticriză” care, între altele, prevede comasarea sau chiar lichidarea unor instituţii de stat. Se mai propune ca întreprinderile de stat, societăţile pe acţiuni cu capital integral de stat să treacă la autogestiune, va fi îngheţat domeniul angajărilor, fiind exclusă posibilitatea măririi numărului de cadre. De asemenea, autorităţile intenţionează să modifice legislaţia, astfel încât instituţiile care activează în domeniiile bănci, asigurări, piaţă de capital, leasing, microfinanţare să nu poată interacţiona cu persoane juridice care au o activitate netransparentă, inclusiv cu companiile off-shore. În plus, urmează a fi reluat procesul de privatizare, iar autorităţile promit că tranzacţiile vor fi mai transparente.

Ministerul Economiei şi Fondul Monetar Internaţional prognozează o scădere a economiei moldoveneşti cu 1 la sută în anul 2015, iar Banca Mondială - de 2 la sută.

Experţii economici locali, dar şi unii diplomaţi străini sunt de părere că problemele grave apărute în economia moldovenească sunt rezultatul neimplementării reformelor şi al corupţiei puternic înrădăcinate în Moldova, iar autorităţile, indirect, dau vina pe moldovenii care muncesc în străinătate şi care, în 2015, au trimis în Moldova cu 37% mai puţini bani decât în 2014.

Joi, cu ocazia Zilei Independenţei, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a îndemnat autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova să consolideze statalitatea prin reforme. Potrivit lui, după 24 de ani de independenţă, Moldova are nevoie de reforme cheie, iar integrarea europeană trebuie să fie realmente prioritate naţională. El a recomandat autorităţilor de la Chişinău să intensifice lupta împotriva corupţiei şi să implementeze, la modul practic, reforma justiţiei.

„Tricolorul fâlfâie deasupra unor instituţii corupte”

Unii dinte deputaţii primului Parlament al Moldovei independente (care au votat Declaraţia de Independenţă) s-au declarat dezamăgiţi de modul cum este gestionată în prezent ţara. Potrivit lor, tricolorul pe care l-au votat în 1991 „fâlfâie deasupra unor instituţii de stat corupte”, idealurile pentru care au luptat au rămas în mare parte nerealizate, iar „Republica Moldova a ajuns pe mâna unor oligarhi care şi-au subordonat instituţiile statului.” Deputaţii din primul Parlament spun că jaful (miliardului de dolari) care s-a produs în sistemul bancar este o „crimă naţională” şi cred că „salvarea Republicii Moldova este Uniunea Europeană”.

Şi premierul Valeriu Streleţ a menţionat în discursul său ţinut cu ocazia Zilei Independenţei că „Moldova trebuie să meargă pe calea europeană şi a îndemnat cetăţenii să nu se lase minţiţi de falşii iubitori de ţară”: „La 27 august 1991 ne-am proclamat independenţa, ieşind din captivitatea imperiului totalitar. Astăzi, la 24 de ani de la acele definitorii evenimente, trebuie să rupem lanţurile unei altfel de captivităţi - cea a ineficienţei instituţiilor publice, a corupţiei, a nerespectării normelor unui veritabil stat de drept. Nu avem alternativă! Trebuie să ne recăpătăm capacitatea de a crede în noi, de a crede în viitorul ţării noastre”, a conchis premierul Streleţ.