Ucraina, între asalturile separatiștilor proruși și haosul din propria armată

Foto: agerpres.ro

Conflictul militar din estul Ucrainei a găsit armata ucraineană în haos. O analiză a Reuters arată că la începutul războiului Guvernul de la Kiev avea la dispoziţie doar 5.000 de soldaţi apţi de luptă dintr-un total de 180.000. Astăzi, la mai bine de un an de confruntări armate cu forţele separatiste asistate de trupe ruseşti, 50.000 de soldaţi ucraineni sunt prezenţi în bazinul Donbas, dar problemele continuă. În timp ce ucrainenii şi teroriştii proruşi se acuză reciproc de provocări militare, localnicii din Mariupol se tem că oraşul ar putea rămâne fără apărare în faţa Rusiei.

Echipament militar învechit, pregătirea militară slabă, soldaţi care nu şi-au primit salariile vreme de mai multe luni pentru că în datele oficiale figurau ca ucişi pe front, întârzierea compensaţiilor pentru membrii de familie pierduţi în război sunt doar câteva dintre problemele care afectează nu doar desfăşurarea războiului, ci şi prestigiul armatei naţionale, sfârşind prin a submina însăşi autoritatea puterii proocidentale de la Kiev. Explicaţiile pentru deficienţele majore din sistemul de apărare ar fi numeroase, potrivit unui consilier al preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko. „Sunt 100.000 de motive: de la suprabirocratizarea armatei până la lipsa computerelor, de la furnizori subcalificaţi până la teama de a raporta problemele existente”, a scris Iuri Biriukov pe pagina sa de Facebook. Conform Reuters, acest om de afaceri s-a alăturat preşedintelui Poroşenko tocmai pentru a-l ajuta să reorganizeze forţele armate ale Ucrainei.

În această vreme, liderul de la Kiev îşi continuă campania de a obţine sprijin internaţional pentru rezolvarea problemei armamentului inferior al Ucrainei. Într-un interviu acordat „The Wall Street Journal”, Petro Poroşenko a subliniat că armata ucraineană are nevoie de 1.240 de sisteme antitanc Javelin, produse de armata americană. Preşedintele Ucrainei a amintit că ţara sa a renunţat prin Memorandumul de la Budapesta la cele 1.240 de focoase nucleare rămase pe teritoriul său la căderea Uniunii Sovietice, relatează Agerpres. Potrivit lui Poroşenko, deşi SUA și Marea Britanie „au promis” atunci că vor veghea la „suveranitatea și integritatea teritorială” a Ucrainei, Kievul nu are asemenea pretenţii din partea ţărilor occidentale, ci doar îşi doreşte să poată achiziţiona armamentul atât de necesar soldaţilor săi.

Zbaterea lui Poroşenko

Nu este prima dată când preşedintele Poroşenko solicită arme pentru a putea face faţă tehnicii militare ruseşti. Până acum, statele vestice s-au ferit să trimită echipament militar letal trupelor ucrainene. Occidentalii se tem că sprijinirea pe faţă a armatei Kievului ar putea dezlănţui o intervenţie sporită a forţelor militare ruse.

Falsul armistiţiu

La mijlocul lunii iunie, atacul separatiştilor proruşi asupra oraşului Mariinka s-a lăsat cu o retragere ruşinoasă şi zeci de morţi în rândul forţelor sprijinite de Moscova. Eşecul de a pune stăpânire pe oraş nu a semnalat începutul ofensivei de vară a Rusiei, aşa cum se temea Kievul, dar a dovedit că starea de tensiune existentă de-a lungul frontului poate oricând degenera. Asalturi similare au fost respinse în ultimele zile la Avdeevka, în Sciastie, dar şi în alte localităţi din bazinul Donbas.

De-a lungul liniei frontului, se întâmplă adesea ca separatiştii proruşi să deschidă focul asupra poziţiilor apărate de forţele ucrainene. Arareori trece o zi fără ca soldaţi ucraineni să nu fie ucişi sau răniţi în plin armistiţiu. Cu toate acestea, un reportaj al Vice News arată că ambele tabere sunt gata să pună incidentele armate strict pe seama adversarului, indiferent de rolul lor în conflict.

Un soldat ucrainean a declarat jurnaliştilor străini că luptele nu au încetat nici un moment, în ciuda declaraţiilor de bune intenţii. „Au fost chiar cazuri când declararea unui armistiţiu a dus la intensificarea atacurilor din partea RPD” (Republica Populară Doneţk, o entitate statală teroristă recunoscută numai de Moscova), s-a mai plâns acesta. Militarul a adăugat că, deşi Ucraina respectă condiţiile din armistiţiul semnat în Belarus, la Minsk, separatiştii proruşi se comportă ca şi cum acesta nici nu ar exista. În aceste condiţii, ucrainenilor nu le rămâne decât să răspundă atacurilor inamice, este de părere soldatul ucrainean. De cealaltă parte a baricadei, un membru al batalionului separatist „Oplot” susţine că forţele ucrainene, şi nu cele proruse, se fac responsabile de provocările de pe front. „Nu au înţeles că acesta este pământul nostru şi va rămâne al nostru până la sfârşit. Copiii noştri ne vor duce mai departe lupta”, a explicat acesta reporterilor de la Vice News.

Obiectiv: Mariupol

Luptele dintre ucraineni şi teroriştii proruşi susţinuţi de Moscova au transformat în ruine satul Shirokine, un important centru strategic pe drumul spre portul Mariupol. Cele două batalioane de voluntari care au apărat localitatea, „Azov” şi „Donbas”, au respectat ordinul de a se retrage din localitate, deşi au considerat decizia lipsită de realism. Controversatul Andrei Bileţki, comandantul „Azov”, a solicitat autorităţilor naţionale să nu cedeze presiunilor internaţionale, explicând că forţele ucrainene nu îşi pot permite să renunţe cu atâta uşurinţă la un punct strategic aflat la mică distanţă de cel mai important port la Marea Azov. „Dacă Ucraina este gata să cedeze Shirokine, atunci trebuie să se pregătească şi de pierderea Mariupol”, a avertizat liderul „Azov”. Un punct de vedere asemănător a fost exprimat şi de Maria Podibailo, coordonator al Organizaţiei „Noul Mariupol”. Aceasta a atras atenţia că extinderea spre sud a zonei-tampon prevăzută în tratatul de la Minsk va atrage cu sine demilitarizarea oraşului Mariupol. „Distanţa de la Shirokine până la al 14-lea punct de control este de 10 kilometri. Dacă zona-tampon este de 25 de kilometri, întregul Mariupol va fi inclus în ea”, susţine Podibailo.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a încercat să îi liniştească pe localnici, dezminţind includerea oraşului în zona-tampon prevăzută de acordul de la Minsk, informează „Kyiv Post”. „Vreau să transmit locuitorilor din Mariupol – preşedintele este alături de voi, forţele armate sunt alături de voi, cei mai buni din forţele terestre, navale şi de artilerie sunt alături de voi”, a afirmat liderul de la Kiev. Andrei Lîşenko, un consilier al lui Poroşenko a adăugat că forţele ucrainene nu vor ceda localităţile din sudul ţării şi vor fi pregătite să intervină în cazul unei reizbucniri a luptelor. Potrivit Mediafax, un alt reprezentant al armatei, Dmitro Huţuliak, a mai precizat că „artileria grea va fi retrasă la o distanţă stabilită, dar va putea fi reintrodusă în situaţia unei ofensive inamice” reluate asupra Mariupol.

Credibilitatea Kremlinului

Acordul de la Minsk obligă partea ucraineană şi separatiştii proruşi la instituirea unei zone demilitarizate în Doneţk şi Lugansk. Cu toate acestea, Oleksi Melnik, expert militar la Centrul Razumkov din Kiev, a pus însă la îndoială viabilitatea înţelegerii, relatează acelaşi „Kyiv Post”. El este de părere că temerile locuitorilor din Mariupol sunt cât se poate de întemeiate, dat fiiind comportamentul Moscovei. Melnik a atras atenţia că puterea de la Kremlin s-a folosit de precedentele înţelegeri semnate cu Kievul pentru a întări capacităţile militare ale teroriştilor care operează în estul Ucrainei, nicidecum pentru a lua măsuri care să reducă tensiunile existente în Doneţk şi Lungask.