Lupta cu propaganda sau reformatarea pieței mediatice?

Foto: gsp.ro

Xenia Florea

Desfășurînd luni audieri publice „de ochii lumii”, Parlamentul a purces la examinarea modificărilor controversate la Codul Audiovizualului.

Marți, 26 mai, două proiecte privind interzicerea propagandei rusești (unul a fost scris de liberali, iar al doilea – de deputații PDM și PLDM) au fost examinate de Comisia cultură, învățămînt, tineret, sport și mass media. Cel mai probabil, deja joi, controversatele modificări vor fi examinate de deputați în prima lectură.

Experții spun că principalul scop al proiectului de lege al democraților și liberal-democraților, cunoscut ca „proiectul Sîrbu”, nu constă atît în lupta cu propaganda străină, cît în reformatarea pieței mass-media din Moldova.

Cu convenția – împotriva propagandei

Despre interzicerea propagandei „străine” (a se citi – „rusești”) în RM politicienii moldoveni au început să vorbească încă în aprilie trecut. Atunci Chișinăul se pregătea de semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, iar canalele rusești, precum a declarat în direct la postul de radio „Europa Liberă” ministrul de Externe Natalia Gherman, „vorbesc activ despre existența în Moldova a unei alternative pentru integrarea europeană”.

„Noi am observat din vara anului 2013 o activitate sporită a presei rusești în Moldova privind promovarea integrării alternative. Și asta în timp ce noi ne mișcăm spre integrarea europeană, ca prioritate absolută a politicii noastre interne și externe”, a spus șefa diplomației moldovenești.

Iar deputatul Ana Guțu a scris atunci o scrisoare deschisă pe numele președintelui CCA Marian Pocaznoi, în care chema Consiliul Coordonator al Audiovizualului să le solicite operatorilor TV să înlocuiască noutățile rusești și programele politice cu buletine de știri europene sau moldovenești sau, de exemplu, cu programe muzicale sau de divertisment.

În anul 2014, operatorii TV au tras deja o sperietură. Și iată acum – o nouă tentativă de a interzice în Moldova știrile și programele politice rusești.

Alegerile bașcanului din Găgăuzia au fost catalizatorul acestui proces. Presa rusă a participat activ la campania electorală a autonomiei și a contribuit, în mare măsură, la victoria Irinei Vlah.

Vladimir Filat a spus atunci că programele posturilor de televiziune rusești, ce amenință securitatea informațională a Moldovei, trebuie interzise.

În final, în Parlament au apărut simultan două proiecte ale Codului Audiovizualului ce vizează lupta cu propaganda străină. Primul document a fost scris de grupul de deputați ai Partidului Liberal. Cel de-al doilea – de parlamentarii PDM și PLDM.

Proiectul liberalilor se referă exclusiv la „propaganda rusească”. În scopul protejării spațiului informațional național de manipulările și propaganda străină, acesta interzice retransmiterea programelor posturilor TV de peste hotare … cu excepția celor produse în UE și SUA și în țările care au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră.

Adică, liberalii afirmă apriori că propaganda și manipulările pot fi efectuate exclusiv de către presa rusă, iar presa occidentală e pură și imaculată.

Totodată, proiectul de lege al liberalilor obligă posturile TV, înregistrate în RM să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ și analitic în volum de 100%, 80% dintre care trebuie să fie în limba de stat. Pentru Încălcarea acestor reguli se prevăd pedepse graduale: amenzi de la 30 pînă la 50 de mii de lei, sistarea licenței pentru 30 de zile, anularea licenței.

Modificările la Codul Audiovizualului elaborate de democrați și liberal-democrați la fel introduc interdicția pentru retransmisiunea posturilor de televiziune străine, ce conțin propagandă politică. Sub noțiunea de „străine” se au în vedere, în primul rînd, posturile de televiziune rusești.

Se interzice transmisiunea și retransmisiunea programelor TV și radio informative, informativ-analitice și politice, care nu au fost produse în țările-membre ale Uniunii Europene și în alte state, care au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră”, se arată în document.

Potrivit unuia dintre autorii proiectului, democratului Serghei Sîrbu, „toți radiodifuzorii trebuie să activeze în condiții egale. Acest proiect de lege prevede limitarea propagandei politice externe și dezvoltarea producției autohtone. Aceasta nu înseamnă că posturile de radio și TV nu pot cumpăra programe străine: noi vom avea în continuare programe de divertisment, concursuri, programe culturale de peste hotare, însă cele cu propagandă politică vor fi interzise”.

Noile reguli – împotriva concurenților

Și totuși, „lupta cu propaganda rusă” – nu este scopul principal al „proiectului Sîrbu”. „Protecția spațiului național informațional”, în opinia operatorilor TV și a reprezentanților societății civile este doar un motiv de a introduce modificări la Codul Audiovizualului. În realitate, acest document are un alt scop.

Potrivit „proiectului Sîrbu”, pe parcursul a 8 ore, timp de antenă, în intervalul de la 6.00 pînă la 24.00, la posturile de radio și TV, trebuie să fie difuzate programe locale. 6 dintre acestea – în prime time, iar 4 – obligatoriu în limba de stat. Totodată, proiectul de lege al PDM și PLDM interzice utilizarea logotipurilor canalelor străine mai mult de două ore pe zi. Din cauza diferitor încălcări (emiterea fără licență, încălcarea regulilor de transmisiune sau retransmisiune, neprezentarea raportului în termen la CCA, neîndeplinirea prescripțiilor CCA etc.) emițătorii riscă amenzi de la 5 pînă la 30 de mii de lei. Sancțiunile pentru calomnie (acestea erau prevăzute în versiunea inițială a documentului) au fost omise de către autori.

Versiunea inițială a „proiectului Sîrbu”, în general, introducea cenzura pe piața media din Moldova. Aceasta obliga jurnaliștii să divulge sursele de informație, interzicea orice presupunere privind o personalitate sau alta, precum și difuzarea informației fără dovezi absolute ale veridicității ei. Potrivit unuia dintre articole, moderatorii programelor erau obligați să ceară de la invitații săi dovezi ale declarațiilor acuzatoare. Iar în lipsa lor, prezentatorul era obligat să întrerupă discuția.

Varianta inițială a PDM și PLDM, de asemenea, oferea Consiliului Coordonator al Audiovizualului dreptul de a închide orice post de radio sau TV pentru orice încălcare. Mai mult, decizia intra în vigoare imediat. Iar reluarea transmisiunii era posibilă doar în baza deciziei definitive a instanței judecătorești.

„Ceva similar a avut loc cu mulți ani în Italia – „berlusconizarea” presei. Iar la noi ar putea avea loc „plahotnizarea” mass-media”, a comentat la începutul lunii aprilie inițiativa legislativă a colegilor săi, deputatul PL Lilian Carp.

În urma unui val de critici din partea jurnaliștilor, radiodifuzorii, reprezentanții mass-media și a reprezentantului OSCE pentru libertatea presei Dunja Mijatovic, autorii, potrivit lui Sergiu Sîrbu, au acceptat 70% din observațiile critice.

Totuși, participanții la dezbaterile publice de luni au declarat că proiectul de lege al PDM și PLDM continuă să fie îndreptat spre monopolizarea pieței de televiziune și înlăturarea canalelor ce concurează cu concernul de presă General Media Group, controlat de Vladimir Plahotniuc.

Astfel, reprezentantul Asociației Naționale a Patronatelor Radiodifuzorilor Dan Lozovan a spus că în cazul adoptării acestor modificări, „multe posturi TV vor falimenta, deoarece ele nu primesc subvenții, ci există din contul publicității”, iar aceste mijloace sînt insuficiente pentru a asigura 8 ore de produs autohton de calitate.

Directorul general al postului TV RTR-Moldova Evgheni Sergheev a menționat că fiecare articol al proiectului de lege „este scris în scopul monopolizării și fiind dictat de anumite forțe”. Iar directorul postului TV7 Natalia Davidovici a numit documentul „antidemocratic” și „iezuit”.

Totuși, Serghei Sîrbu nici nu și-a ascuns scopul final al inițiativei sale legislative. La un moment dat, el pur și simplu nu a mai rezistat și a declarat că „dacă în Moldova s-ar fi produs doar produse autohtone, atunci la noi ar exista nu 30 de posturi, ci doar 6-7, dar în schimb – bune”.

Controlul total asupra finanțelor și presei

Aceasta nu este prima tentativă a conducerii PDM de a-și supune piața mass-media din Moldova. Cînd la începutul anului trecut un șir de operatori TV de cablu, fără avertizare și fără explicații, au scos din pachetul lor de bază posturile Accent TV, Jurnal TV și RTR-Moldova, analiștii politici au văzut în acest pas o încercare de monopolizare a pieței, de eliminare a canalelor indezirabile, „închiderea gurii opoziției parlamentare și extraparlamentare, fără a-i oferi posibilitatea de a participa la alegeri”, precum și un anumit interes economic.

Dacă Accent TV și Jurnal TV au fost eliminate din motive politice, atunci postul RTR-Moldova, potrivit experților, a fost scos, în primul rînd, din considerente economice.

Potrivit datelor statistice, peste 50% din piața publicității din Moldova îi revine publicității TV. În 2012, piața publicității TV din Moldova constituia 15,23 de milioane de euro. În 2012, după volumul publicității vîndute, pe primul loc (26,9%), cum era de așteptat, s-a plasat postul Prime TV, ce aparține lui Vlad Plahotniuc, urmat de TV7 (11,6%) și RTR - Moldova (11,1%).

La începutul anului 2014, RTR-Moldova a fost scos din grila de emisie a unui șir de operatori prin cablu, fapt ce a pus în pericol existența lui. Celălalt concurent economic de bază al concernului media al lui Plahotniuc – TV7, controlat de Chiril Lucinschi, a fost numit de unii analiști politici drept „următoarea victimă”. Pe atunci circulau zvonuri, potrivit cărora era pregătit un atac raider asupra TV7, iar lui Chiril Lucinschi i se propunea deschis să renunțe la această afacere.

În 2014 această operațiune (dacă ea ar fi fost lansată) nu a fost posibilă, iar acum este întreprinsă o nouă tentativă de monopolizare a pieței. Inclusiv a publicității TV. Așa consideră participanții la audierile publice.

„În modul în care ni se propune dezvoltarea pieței, ni se propune închiderea oxigenului. Voi pur și simplu vreți să vă răfuiți cu noi. Eu îmi dau seama că în țara noastră există oameni și forțe politice, care doresc foarte mult ca postul TV7 să-și înceteze existența”, a declarat în replică la declarațiile lui Sergiu Sîrbu, în cadrul audierilor publice, directorul postului TV7, Natalia Davidovici, făcînd trimitere la un șir de interviuri revelatoare și de rezonanță, puse pe post de canalul pe care în conduce.