Raioanele Moldovei vor avea propriile drapele, steme și imnuri

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Portalul NOI.md continuă să-și familiarizeze cititorii cu noutățile publicate în ultimele ediții ale „Monitorului oficial”.

Tot mai multe raioane ale Moldovei, de rînd cu orașele și satele, adoptă decizii privind utilizarea simbolurilor publice. Administrațiile locale consideră că propriile drapele, steme și imnuri vor sublinia identitatea unităților administrativ-teritoriale, vor deveni „cartea lor de vizită” și vor cultiva sentimentul de patriotism.

Noi simboluri heraldice

Președintele Nicolae Timofti a semnat decretele privind introducerea în circulație și înregistrarea stemelor și drapelelor pentru cîteva raioane ale Moldovei. Propriile simboluri publice au raioanele Basarabeasca, Dondușeni, Cimișlia și Telenești. În toate cazurile simbolica a fost aprobată prin hotărîrile consiliilor raionale, adoptate pe parcursul ultimilor ani.

Totodată, raionul Telenești mai are și propriul simbol muzical – imnul „Meleag străbun” (muzica Gheorghe Mustea, versuri Galina Furdui).

Președintele a dispus ca noile simboluri să fie introduse în registrul de stat al Republicii Moldova, în care sînt înregistrate simbolurile publice. Etaloanele descrierilor oficiale și ale desenelor simbolurilor vizuale, versurile și partitura muzicală ale imnului vor fi păstrate în Cabinetul de heraldică.

Surse din cadrul Aparatului Președintelui au precizat pentru NOI.md că simbolurile publice sînt aprobate conform unei proceduri speciale. Proiectele adoptate prin hotărîrile consiliilor locale sînt examinate de Comisia Națională de Heraldică. Aici este efectuată expertiza științifică, examinîndu-se calitatea simbolurilor teritoriale. Doar după aceasta ele pot fi înregistrate.

Moldova salută orice simbol

„Legislația moldovenească permite crearea simbolurilor de către toate unitățile administrativ-teritoriale, indiferent de nivelul lor, menționează unul dintre experții noștri. Fiecare dintre acestea are dreptul să-și introducă propriul steag, propria stemă și, la dorință, imnul și alte atribute.

Chiar și satele mici acum au dreptul la simboluri publice, care pot fi utilizate, spre exemplu, la competițiile sportive sau la alte evenimente de amploare. În esență, cadrul normativ este valabil aproape pentru orice simbol nou.

La noi se consideră că toate unitățile administrativ-teritoriale au statut de autonomie și sînt independente din punct de vedere istoric, cultural și din alte privințe. În multe țări europene asemenea practică este interzisă. În România, să zicem, localitățile cu statut mai jos de comună nu au dreptul la stemă.

În Moldova nu există un sistem unic, deoarece, pe timpuri, pentru crearea lui nu erau bani. Nu există o abordare uniformă față de ornamentele externe, majoritatea raioanelor nu au nici simboluri istorice. În perioada sovietică doar un raion din RSS Moldovenească avea propria simbolică – Comrat. Dacă nu va vi creat un sistem unic, ar putea apărea probleme în domeniul heraldicii.”

Republica Moldova a aderat la Convenția de la Cape Town

Parlamentul a adoptat Legea privind aderarea Moldovei la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile, adoptată la Cape Town, pe 16 noiembrie 2001. Acest lucru va permite apărarea mai eficientă pe teritoriul Republicii Moldova a intereselor proprietarilor și garantarea drepturilor lor.

Spre deosebire de alte convenții ce reglementează tranzacțiile internaționale, convenția de la Cape Town se aplică și față de acordurile interne. Ea se referă la finanțarea procurării echipamentului prin creditare contra gaj, vînzarea în credit cu rezervarea dreptului de proprietate vînzătorului – leasing.

În practică, convenția de la Cape Town cel mai frecvent este utilizată ținînd cont de necesitățile comerțului internațional al țării respective. Obiectele și echipamentele cu valoare redusă, de regulă, nu prezintă interes pentru reglementarea internațională. De aceea, convenția se încheie în cazul echipamentelor mobile ca corpuri de aeronave, motoare pentru avioane și elicoptere, materialul feroviar rulant etc.

Regulamentul Parlamentului și Constituția

Modificările la Regulamentul Parlamentului introduc schimbări în procedura de verificare a cvorumului ce precedă procedura de vot. Președintele ședinței verifică prezența deputaților cu ajutorul echipamentelor electronice sau prin numărarea propriu-zisă a deputaților. Aceasta se întîmplă în caz de necesitate sau la solicitarea unei fracțiuni parlamentare.

Anterior, solicitarea de verificare a cvorumului din partea unei fracțiuni parlamentare era aprobată doar în cazul în care majoritatea deputaților acestei fracțiuni erau prezenți în sala de ședințe. Însă Curtea Constituțională a calificat această regulă drept ilegală, deoarece „contravine esenței statului de drept”.

În opinia judecătorilor, dacă deputatul observă că la ședința parlamentului nu există cvorum, atunci el, în numele lui sau al numele fracțiunii, indiferent de alți factori, are dreptul să solicite numărarea deputaților. Din acest motiv, parlamentarii au redactat Regulamentul Parlamentului, ajustîndu-l la Constituție.

Pe scurt

Președintele Nicolae Timofti a semnat decretele privind numirea unui șir de președinți ai instanțelor judecătorești pe termen de 4 ani. Judecătoria Bălți este condusă de Dumitru Gherasim, judecătoria Fălești – de către Ion Goncearuc. Președintele Judecătoriei Anenii Noi a devenit Igor Brai, iar adjunctul lui – Maria Chiperi.

Pînă la sfîrșitul lunii mai 2015, vor trebui prezentate noile candidaturi la funcția de avocat al poporului pentru protecția drepturilor copilului. Acestea vor fi selectate de o comisie specială creată de Parlament. Din aceasta vor face parte șase deputați ce reprezintă 5 fracțiuni parlamentare.

Prin decretul său, Nicolae Timofti a creat o comisie pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova. Aceasta este condusă de consilierul șefului statului în domeniul apărării și securității naționale, Alexei Barbăneagră, iar adjunctul lui a devenit președintele comisiei parlamentare de profil, Veaceslav Untilă. Proiectul strategiei și planul de acțiuni pentru realizarea ei trebuie prezentate pînă pe 1 octombrie 2015.

Șeful statului a aprobat semnarea a două acorduri dintre Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, privind finanțarea suplimentară. În primul caz este vorba despre implementarea proiectului „Agricultura competitivă”, iar în al doilea – despre proiectul „Managementul calamităților naturale și riscurilor climatice în Moldova”.