Belostecinic: Agenții economici nu sînt deschiși pentru colaborarea cu mediul educațional

Foto: jc.md

Astăzi mediul educațional profesional se confruntă cu neconcordanța dintre cerințele ce vin din partea pieței muncii și cunoștințele acumulate de către studenți în timpul studiilor. Tot mai mulți dintre aceștia, după absolvirea instituțiilor, ori devin șomeri, ori se recalifică. Se afirmă în continuare că există probleme de calitate în educația formală, adică cadre necalificate, suport teoretic mai mult decît practică, notează NOI.md.

„Avem o problemă în ceea ce ține de adaptarea sistemului de învățămînt profesional la nevoile pieței muncii, nu numai în Moldova, dar și în alte state ale lumii. Cu regret, în Republica Moldova învățămîntul superior continuă să rămînă unul destul de teoretizat, un pic rupt de nevoile pieței muncii, dar să recunoaștem că și agenții economici nu sînt foarte deschiși și transparenți pentru a dori să colaboreze cu noi în domeniul racordării acestui proces de învățămînt”, a afirmat rectorul universității ASEM, Grigore Belostecinic, intervievat de NOI.md.

El afirmă că agenții economici ar putea propune anumite conținuturi ale unor planuri de învățămînt, cu conținuturi de cursuri, stagii de practică. „Trebuie să facem în așa fel, încît învățămîntul nostru superior să devină mai competitiv și mai racordat la nevoile pieței muncii. Învățămîntul nostru trebuie să devină atractiv pentru pretendenții la studii, ca să nu plece toți studenții din țară pînă la absolvirea unei universități”, a mai menționat Grigore Belostecinic.

Această problemă a studiilor profesionale, pe lîngă multe altele, a fost discutată astăzi în cadrul unei conferințe internaționale „Educația profesională și necesitățile economice ale țărilor din Bazinul Mării Negre”.

La eveniment au fost prezenți peste 100 de reprezentanți ai comunității științifice, universitare, dar și ai celei de afaceri din Republica Moldova, România, Elveția, Franța, Turcia, Italia, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina.

Participanții au discutat asupra a patru secțiuni tematice: „Problemele de calitate în educația formală”, „Rolul tehnologiilor informaționale și al comunicațiilor în domeniul educației”, „Adaptarea științei și educației la necesitățile pieței” și „Valori cheie și prioritățile educației în secolul XXI”.