Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 4000

Noi miniștri în Guvern: de ecologie iar se va ocupa un istoric

4 mar. 2015,, 10:30   Politică
13872 2

Foto: ecology.md

Xenia Florea

Ministerul Mediului este una dintre instituţiile ce operează cu cele mai mari fluxuri financiare din ierarhia organelor publice. Acesta gestionează Fondul Ecologic Naţional (FEN), ce deţine sute de milioane de lei. Spre exemplu, în 2012, din mijloacele acestui fond au fost finanţate 367 de proiecte în valoare totală de 324 de milioane de lei.

FEN este gestionat de un consiliu de administraţie, din care fac parte şapte persoane. Iar preşedintele acestuia este ministrul Mediului.

Pe timpuri, familia ministrului Gheorghe Şalaru „s-a hrănit” binişor din contul Fondului ecologic. Astfel, în anul 2012, Asociaţia Obştească „EcoCim” din Cimişlia (fondator – fiul lui Gheorghe Şalaru – Andrei, iar fictiv a fost condusă de membrul activ al Partidului Liberal Andrei Prisăcaru) a obţinut de la FEN 1,5 milioane de lei pentru organizarea procesului de pregătire, promovare a principiilor dezvoltării durabile şi participarea la conferinţa ONU privind dezvoltarea durabilă “RIO+20”, desfăşurată în Brazilia.

În acelaşi an, potrivit publicaţiei „Moldavskie vedomosti”, Ministerul Mediului a alocat circa 258 de mii de lei pentru colectarea bateriilor şi acumulatoarelor uzate pentru altă organizaţie din Cimişlia - „Protejăm Mediul Împreună”, condusă de Alexandr Ciornîi, fratele juristului Ministerului, Veaceslav Ciornîi. Fraţii Ciornîi, notează publicaţia, sînt nepoţii fostului ministru. Iar, potrivit experţilor, rudele ex-ministrului Mediului ar fi obţinut de la structurile de mediu circa 20 de milioane de lei.

Pe lîngă faptul că este o sursă de îmbogăţire, Fondul Ecologic Naţional mai are şi o componentă „electorală”, fapt destul de actual pentru partidele de guvernămînt, în ajunul alegerilor locale.

Conform legislaţiei în vigoare, mijloacele fondurilor ecologice (atît naţionale, cît şi locale) pot fi utilizate doar pentru următoarele genuri de activitate:

1) elaborarea şi implementarea programelor locale şi republicane de protecţie a mediului şi a biodiversităţii, de îmbunătăţiri funciare, amenajări silvice a teritoriilor, de reconstrucţie ecologică a landşafturilor şi rîurilor mici, afectate prin intervenţii antropice; 2) construirea, reconstruirea şi reutilarea obiectivelor de protecţie a mediului, inclusiv a sistemelor de protecţie (diguri) împotriva inundaţiilor, a sistemelor hidrotehnice şi ameliorative; 3) procurarea de mijloace tehnice, utilaje, aparatură, reactive pentru laboratoarele Departamentului şi subdiviziunile lui; 4) efectuarea de lucrări ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului la comanda Departamentului; 5) reinstruirea şi recalificarea cadrelor în domeniul protecţiei mediului; 6) promovarea cunoştinţelor în domeniul ecologic; 7) construirea şi întreţinerea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului; 8) premierea colectivelor – indiferent de apartenenţă departamentală – pentru contribuție reală în domeniul protecţiei mediului.

Însă în realitate, majoritatea mijloacelor Fondului Ecologic Naţional acum sînt alocate nu pentru necesităţi ecologice, ce ar fi fost logic, ţinînd cont de faptul că fondurile ecologice sînt finanţate, în mare parte, din contul taxelor pentru poluarea mediului. Dar pentru asigurarea localităţilor cu apă potabilă, deşi de această problemă ar trebui să se ocupe altă instituţie – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

Dacă vom studia lista proiectelor finanţate din contul Fondului Ecologic Naţional în anul 2014 (aceasta poate fi găsită pe site-ul Ministerului), atunci peste 250 din 383 de proiecte incluse ţin de aprovizionarea localităţilor cu apă potabilă şi construcţia apeductelor. Sumele alocate variază de la 255 de mii pînă la 2-3 şi mai multe milioane de lei.

Experţii nu au dubii că selectarea „proiectelor de apă” pentru finanţare din FEN este părtinitoare: banii sînt alocaţi, de regulă, localităţilor „din subordine”, fapt ce constituie o metodă de cumpărare a electoratului în ajunul alegerilor locale.

De data aceasta, anume o astfel de gospodărie bănoasă cu perspectivă electorală după crearea coaliţiei de guvernare PLDM-PDM i-a revenit Partidului Liberal Democrat. Din 2009 pînă la alegerile parlamentare din 2014, Ministerul Mediului, cu fondurile lui a servit drept „troacă”, iniţial, pentru liberali, apoi pentru liberalii reformatori. Acum, mijloacele ecologice vor fi controlate de liberal-democraţi.

Stabilind candidatura viitorului ministru al mediului, PLDM a aplicat aceeaşi abordare faţă de cadre ca şi liberalii. Ex-ministrul Gheorghe Şalaru nu avea nicio atribuţie faţă de mediu. El a absolvit iniţial Colegiul de Zootehnie şi Medicină Veterinară, apoi facultatea de istorie a Universităţii de Stat. A fost profesor, directorul şcolii din Cimişlia, inspector şcolar. Apoi a activat în calitate de vicepreşedinte al Comitetului Executiv raional Cimişlia şi subprefect al judeţului Lăpuşna.

O biografie similară are şi noul ministru al Mediului, candidatul liberal-democraţilor, Sergiu Palihovici. El tot este istoric de profesie, dar şi economist şi doctor în ştiinţe politice. Şi la fel a reuşit să lucreze în şcoli şi organele locale: a activat în Departamentul publicitate al Direcţiei arhitectură şi urbanism din cadrul primăriei capitalei, în calitate de şef al grupului de control a supravegheat amplasarea publicităţii stradale, a condus cabinetul primarului general.

În 2009 a condus un oficiu teritorial al Cancelariei de Stat, iar în 2011 a devenit şi consilier din partea PLDM în Consiliul Municipal Chişinău, fapt care a stîrnit nemulţumirea fracţiunii municipale a PCRM, care declarat despre o „incompatibilitate de funcţii”. Precum afirmau comuniştii, în legătură cu Palihovici s-a creat o situaţie absurdă: în calitate de consilier municipal el adoptă decizii, iar în calitate de reprezentant al Cancelariei de Stat verifică legalitatea lor.

În lista activităţilor anterioare ale ministrului Mediului mai figurează funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al SA „Termocom” (2010-2012). Iar în februarie, anul trecut, după fuziunea CET-1 şi CET-2, în cadrul Adunării generale repetate a SA „Termocom”, Serghei Palihovici a fost inclus în consiliul noii întreprinderi energetice.

Consilierul municipal PCRM Victor Gurău a declarat atunci că „Chirtoacă şi Palihovici au furat „Termocom”-ul”. Şi a expediat un demers către Procuratura Generală, în care a cerut iniţierea urmăririi penale pe numele primarului general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, şi al adjunctului secretarului general al Cancelariei de Stat, Serghei Palihovici, „în legătură cu acţiunile ilegale de înstrăinare a patrimoniului municipal, abuz de serviciu, neglijenţă, exces de putere şi depăşire a atribuţiilor de serviciu”.

Serghei Palihovici a ocupat funcţia de adjunct al secretarului general al Guvernului din ianuarie 2014 pînă la numirea în postul de ministru al Mediului. În această funcţie el a contribuit activ la reîmpărţirea administrativă a ţării.

În februarie 2014, Serghei Palihovici a declarat la un post de televiziune că proiectul integrării europene va impune lichidarea raioanelor şi trecerea la unităţi administrative mai mari – judeţe. Deoarece „actualele raioane nu corespund cu numărul populaţiei în indicatori comparabili”, iar „în Uniunea Europeană există o anumită clasificare a unităţilor teritorial-administrative”. Palihovici a dat de înţeles că după semnarea Acordului de asociere cu UE, noua reformă administrativă va intra în planurile de acţiuni ale puterii centrale a ţării.

Serghei Palihovici este soţul vicepreşedintelui Parlamentului Liliana Palihovici, care este, de asemenea, istoric de profesie. În 2012, s-a creat o situaţie confuză privind declaraţiile pe venit obţinut în 2011 de către familia Palihovici, precum şi de către un şir de miniştri din guvernul Filat. S-a dovedit că aceştia nu au loc de trai.

Ținînd cont de declaraţiile depuse, ministrul de externe de atunci, Iurie Leancă, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, şi vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici, pur şi simplu nu aveau unde locui – niciunul dintre ei nu a declarat că deţine proprietăţi imobiliare. Istoria despre miniştrii fără adăpost l-a amuzat pe premier. Vladimir Filat i-a ordonat în glumă şefului MAI-ului, Alexei Roibu, să caute un adăpost pentru cei nevoiaşi – totuşi, afară sînt geruri mari. Iar ministrul Muncii, Valentina Buliga, să le ofere funcţionarilor nevoiaşi un ajutor social.

În anul următor, 2012, potrivit declaraţiei depuse, familia Palihovici, totuşi, s-a pricopsit cu un imobil. Valoarea cadastrală a casei cu suprafaţa de 300 m.p., amplasată la Durleşti, constituia 968 540 de lei. Serghei Palihovici, care era şeful oficiului teritorial al Cancelariei de Stat şi consilier municipal, a cîştigat în 2012 puţin peste 90 de mii de lei, în timp ce veniturile soţiei sale au constituit 150 de mii de lei.

În 2013, Serghei Palihovici a cîştigat 123 mii 725,7 lei, a primit o indemnizaţie de la SA „Termocom” în mărime de 21 mii 600 de lei, precum şi a obţinut 50 de mii de lei din vînzarea automobilului de marca Mercedes.

Din declaraţia pe venit reiese că familia Palihovici deţine un teren cu suprafaţa de 0,0586 ha, cu valoarea cadastrală de 128 de mii 350 de lei. Aceştia mai au o casă cu suprafaţa de 300 m.p., în valoare de 968 mii 540 de lei şi un automobil Peugeot, anul fabricării 2012, procurat în 2013.

În noua sa funcţie Sergiu Palihovici va trebui să-și orienteze toate eforturile pentru realizarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Pînă la finele anului 2016, Ministerul Mediului va trebui să racordeze legislaţia naţională în domeniul ecologic la cele 32 de directive şi 9 regulamente ale UE.

Printre planurile prioritare ale Ministerului în 2015 figurează şi desfăşurarea unui şir de reforme (în special, reforma Inspectoratului Ecologic de Stat), precum şi lansarea Strategiei de aprovizionare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova pentru 2014-2028. Pentru implementarea acestui document, care nu prea corespunde funcţiilor de bază ale principalei instituţii ecologice a ţării, dar care este unul „bănos”, potrivit publicaţiei „Panorama”, vor fi necesari 700 de milioane de euro.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?