Cine controlează în Parlament comisiile de forţă?

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a încheiat prin aprobarea componenţei şi alegerea conducerii comisiilor permanente de profil. Cele mai aprinse discuţii au avut loc în jurul controlului asupra blocului militar, justiției, securității naţionale şi altor direcţii importante ale sectorului judiciar.

Liberalii şi socialiştii au fost nedreptăţiţi

Numărul comisiilor permanente, denumirea şi componenţa nominală este stabilită de către parlament, la propunerea biroului permanent. La ultima şedinţă a legislativului a fost decis că reprezentanţii fiecărei fracţiuni vor conduce cîte două comisii, iar liberalii – una, deoarece au obţinut mai puţine mandate în comparaţie cu alte partide.

Liberalii şi socialiştii au rămas nemulţumiţi de distribuirea funcţiilor-cheie în Parlament şi au declarat că li s-a încălcat drepturile de către celelalte fracţiuni. Reprezentanţii fracţiunii socialiştilor au atras atenţia asupra devierilor de la regulament: în calitate de cea mai mare fracţiune, ei trebuiau să aleagă primii care dintre cele cinci comisii, împărţite între socialişti, comunişti şi liberali, vor fi conduse de PSRM.

Discuţiile în jurul controlului asupra comisiilor parlamentare permanente sunt explicate de către experţi printr-un ser larg de oportunităţi, oferite de funcţia de conducere. Şi este vorba nu doar despre avantaje ca salariul majorat şi deplasările regulate din contul bugetului.

De preşedintele comisiei permanente depinde ordinea de zi, stabilirea obligaţiilor altor membri ai comisiei şi adoptarea hotărîrilor privind întreaga activitate, inclusiv privind crearea şi componenţa subcomisiilor. Acesta semnează toate documentele şi corespondenţa comisiei şi, în caz de necesitate, implică şi alte persoane în activitate.

De şeful comisiei depinde în mare parte iniţierea unei anchete parlamentare, legată de activitatea unui autorităţi publice. În rezultatul acesteia, poate fi solicitată demisia funcţionarului care este ales sau desemnat de către Parlament.

Ce avantaje oferă fotoliul de conducător

„Preşedinţii comisiilor permanente se folosesc adesea de prevederile legislaţiei, ce obligă toate organele publice şi persoanele cu funcţii de răspundere că acorde asistenţa necesară în problemele ce ţin de competenţa comisiei, - a relatat pentru portalul nostru, unul dintre angajaţii aparatului Parlamentului, care a solicitat anonimatul. – Ei au dreptul să ceară practic orice informaţii şi documente, necesare pentru examinarea obiectivă a problemei.

În lege este scris clar că nimeni nu are dreptul să se eschiveze de la această obligaţie. Deşi în parlament apar regulat situaţii, cînd reprezentanţii unor comisii nu acţionează în interesul public, dar la sesizarea unor întreprinderi sau cetăţeni, iar uneori, în general, în lipsa unor documente. Cel mai probabil este vorba despre soluţionarea unor probleme cu caracter personal sau politic – în aparatul parlamentului, de regulă, nu sunt discutate asemenea momente.

Totodată, de activitatea comisiei permanente este strâns legat dreptul deputatului la inițiativa legislativă. Proiectele de lege propuse deseori sunt întoarse spre reexaminare în comisia de profil. Și aici foarte multe depind de faptul cine conduce comisia: inițiativa legislativă poate fi modificată radical, sau, în general, respinsă. Motivarea acestei decizii este elaborată nu de deputat, ci de aparatul comisiei permanente.

Cît privește deplasările peste hotare, achitate din buget sau de partea-gazdă, vreau să spun că, în ultimii ani, în parlament se întîmplă ceva de nedescris. Dacă pe timpul comuniștilor era măcar o disciplină oarecare și deputaților li se interzicea să lipsească o perioadă îndelungată de la serviciu, atunci acum ei stau în rînd pentru a merge peste hotare în timpul orelor de lucru – deseori, la evenimente care au o legătură vagă cu activitatea lor. Unii reușesc să facă voiajuri de cîteva ori pe lună, aici multe depinde de funcția ocupată și de relațiile personale cu spicherul”.

Probleme juridice, numiri și imunități

În noul parlament, Partidului Democrat i-a revenit conducerea comisiei juridice, numiri și imunități, care este prima după importanță în ierarhia parlamentară. Aici sunt soluționate multe probleme-cheie, legate de activitatea de deputat, numiri și demisii în principalele instituții publice.

În debutul activității fiecărei legislaturi, această comisie, împreună cu organele fiscale, verifică declarațiile deputaților pe veniturile obținute, iar ulterior prezintă parlamentului un raport. Conform unei proceduri similare sunt verificate și declarațiile pe venit în ajunul expirării mandatului.

În această comisie sunt examinate chestiunile legate cu reținerea, arestul sau percheziția deputaților, atragerea lor la răspunderea administrativă sau penală. Demersul procurorului general în acest sens este transmis de către spicher în comisia juridică, numiri și imunități, care decide dacă există temei pentru tragerea la răspundere. Comisia este în drept să-i solicite procurorului general documentele necesare. Raportul acesteia este examinat de către parlament, iar decizia este adoptată prin vot secret.

În această comisie parvine informația despre toate cazurile de încălcare a eticii de deputat. Aici sunt examinate și sesizările deputaților privind incompatibilitatea funcțiilor – alesului poporului i se poate cere să renunțe în favoarea unei sau altei funcții.

În funcția de președinte al comisiei juridice, numiri și imunități a rămas Raisa Apolschi, în vîrstă de 50 de ani, deputatul Partidului Democrat. În parlamentul din legislatura precedentă ea, de asemenea, a condus această comisie – din mai 2013.

Raisa Apolschi și-a început cariera juridică în calitate de dactilograf în cancelaria instanței judiciare, apoi a devenit secretarul judecătoriei. După absolvirea facultății de drept, a obținut mantia de judecător, însă apoi a făcut alegerea în favoarea avocaturii. În 2003, candidatura ei a fost aprobată în funcția de avocat parlamentar și director al Centrului pentru dreptului omului.

La încheierea mandatului, Raisa Apolschi a revenit la practica de avocat, iar unul dintre clienții principali ai ei a devenit Vlad Plahotniuc, care pe atunci se ocupa cu activitatea antreprenorială și abia își începea activitatea politică publică. Ea a reprezentat interesele omului de afaceri în multe procese judiciare.

Ce-i drept, o mare parte din aceste procese judiciare, Apolschi nu le-a finalizat și le-a transmis colegilor săi, deoarece și-a sistat activitatea în legătură cu alegerea în parlament pe listele Partidului Democrat.

Securitatea națională, apărare și ordine publică

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică i-a revenit Partidului Liberal. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a insistat în repetate rînduri asupra deținerii controlului în această direcție. Se știe că în anul 2012, el a jucat rolul decisiv în numirea lui Mihai Balan în funcția de șef al Serviciului de Informații și Securitate a Moldovei (SIS).

În această comisie sunt concentrate cele mai importante competențe, legate de activitatea sectorului de drept și a blocului militar. În special, potrivit prevederilor legii, comisia parlamentară de profil este organul suprem de supraveghere în raport cu Serviciul de Informații și Securitate.

În componența ei activează subcomisia pentru control parlamentar asupra activității serviciilor speciale. Aceasta supraveghează respectarea de către SIS a legii și principiilor democratice, precum și asigură neadmiterea influenței politice asupra serviciilor speciale. Aici, în ultimă instanță, sunt examinate toate cazurile de încălcare a Constituției, a legilor și a drepturilor cetățenilor din partea SIS.

Este important că membrii subcomisiei au acces la informația secretă și la datele principale privind activitatea curentă a SIS. Excepție fac doar datele ce țin de activitatea operativă și a angajaților care activează sub acoperire sau îndeplinesc misiuni speciale, ce necesită nedivulgarea identității personale.

La conducerea acestei comisii permanente a fost numit Veaceslav Untilă, în vîrstă de 58 de ani – vicepreședintele PL. Acest deputat are un trecut politic vast, el a ocupat posturi de conducere în cadrul mișcării social-politice „Pentru ordine și dreptate”, Alianța „Moldova Noastră”, Mișcarea „Acțiunea Europeană”. Cu 12 ani în urmă, Veaceslav Untilă a condus Partidul Liberal.

Noua lui funcție a stîrnit nedumerire din partea unor colegi mai tineri din PL. în ultimul timp, el s-a specializat în ecologie. Fiind deputat din partea Alianței „Moldova Noastră”, el a condus comisia parlamentară administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. Mai tîrziu, în 2012-2013, Partidul Liberal l-a delegat în funcția de director al Agenției Ecologice de Stat. Însă încă în anii 1978-1995, el a activat în organele MAI, iar din 1998 pînă în 2000 a fost ministru adjunct al MAI.

De problemele securității națională Untilă a fost legat și de dosarul penal, în care el a fost declarat victimă a interceptărilor din partea organelor de drept. Convorbirile lui telefonice au fost ascultate „din considerentele securității naționale”.

Drepturile omului și relațiile interetnice

Comisia permanentă drepturile omului și relații interetnice este condusă de Vladimir Țurcan (Partidul Socialiștilor din RM). Absolvent al facultății de drept a Universității de Stat din Moscova, el a activat mult timp în procuratură, apoi s-a mutat în structurile politice, iar o perioadă de timp s-a ocupat de afaceri. În opinia publică, parlamentarul în vîrstă de 61 de ani este cunoscut drept fostul ambasador al Moldovei în Federația Rusă, ex-ministrul afacerilor interne și deputatul Partidului Comuniștilor, pe care l-a părăsit în 2009.

Ulterior, el a fost ales președinte al partidului „Edinaia Moldova”, dar în actualul parlament a acces pe listele PSRM. Presa rusă și cea moldovenească a scris în repetate rînduri că Țurcan deține afaceri cu vinuri în Rusia. Conform acestor surse, datorită trecutului său diplomatic, el cunoaște foarte multe persoane importante din Rusia, fapt ce i-a asigurat locul de trecere pe listele electorale ale PSRM.

Vladimir Țurcan a fost printre deputații, care s-au revoltat cel mai mult de partajarea inechitabilă, în opinia lor, a funcțiilor de conducere a comisiilor parlamentare. Fapt destul de explicabil: competențele comisiei conduse de el, în multe privințe sunt iluzorii și departe de „marea politică”.

Aceasta, în special, urmărește modul de respectare a angajamentelor Moldovei asumate în cadrul convențiilor și acordurilor internaționale, legate de drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și monitorizează executarea deciziilor Curții Europene pentru Drepturile Omului. Totodată, în vizorul comisiei se află respectarea drepturilor minorităților naționale, relațiile interetnice și soluționarea problemelor conexe.

Totuși, comisia poate avea o influență semnificativă asupra relațiilor autorităților moldovenești cu instituțiile europene și alți parteneri străini, ce alocă granturi și credite pentru finanțarea reformelor.