Se caută un premier

Foto: noi.md

Xenia Florea

Acum, cînd a fost creată coaliţia minoritară, a fost ales preşedintele Parlamentului şi pericolul alegerilor parlamentare anticipate parcă a trecut, principala chestiune de pe ordinea de zi este candidatura viitorului premier.

Săptămîna aceasta, preşedintele Nicolae Timofti a reluat consultările cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului la postul de prim-ministru. Consultările vor fi desfăşurate cu fracţiunile PLDM, PCRM, PDM şi PL (cu socialiştii Nicolae Timofti s-a întîlnit pe 13 ianuarie).

E clar că de şeful statului nu depinde nimic: cine va fi numit de tandemul PDM-PLDM, acela şi va fi desemnat în calitate de candidat la postul de premier. Iar aici, precum presupun experţii, ar putea apărea o anumită intrigă.

PDM şi PLDM şi-au dezvăluit cadrele

La începutul săptămînii curente, Partidul Democrat și PLDM au publicat Acordul privind crearea Alianței Politice pentru Moldova Europeană (APME), semnat vineri, 23 ianuarie. Inclusiv anexa privind partajarea funcțiilor.

Potrivit acestui document, PLDM deține funcția de vicepreședinte al Parlamentului și conducerea comisiilor pentru economie, buget și finanțe și cultură. Iar în Guvern – posturile de premier, precum și conducerea ministerelor Afacerilor Externe și Integrării Europene, al Finanțelor, al Justiției, de Interne, al Apărării, al Agriculturii, al Mediului, al Educației și cel al Sănătății.

În afara funcțiilor de președinte al Parlamentului și conducerea comisiilor parlamentare juridice, numiri și imunități și politică externă, democrații au obținut ministerele Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, al Culturii, al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, al Tineretului și Sportului, precum și postul de vicepremier pentru Reintegrare.

Astfel, în pofida zvonurilor din jurul negocierilor (se afirma că MAI ar putea trece la PDM), fiecare dintre partidele de guvernămînt a rămas cu ministerele sale. În plus, Partidul Democrat și PLDM au împărțit frățește între ei ministerele, ce s-au aflat anterior în subordinea liberalilor reformatori. O noutate a devenit doar transmiterea funcției de vicepremier pentru Reintegrare de la liberal-democrați la Partidul Democrat.

„La o examinare mai atentă a Acordului privind crearea Alianței Politice pentru Moldova Europeană se vede clar că Partidul Democrat și-a păstrat controlul asupra celor mai importante fluxuri financiare. Din cinci instituții, ce generează fluxuri financiare, patru – Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și (neoficial) Banca Națională – se află sub controlul democraților. Iar PLDM-ului i-a revenit doar Ministerul Finanțelor cu Serviciul Fiscal și cel Vamal.

Aceștia tot sînt bani, însă bani ce trebuie scoși din business, fapt ce poate avea consecințe. Iar în majoritatea instituțiilor deținute de democrați, fluxurile bănești vin de peste hotare”, a declarat într-un interviu pentru NOI.md politologul Bogdan Țîrdea.

Acum, cînd funcțiile au fost deja împărțite, trebuie numite persoanele potrivite. În opinia experților, majoritatea miniștrilor vechi de la PDM – Pavel Filip (ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor), Monica Babuc (ministrul Culturii), Valentina Buliga (ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei), posibil, Vasile Botnari (ministrul Transporturilor) – cel mai probabil vor rămîne în funcțiile lor.

Experții au dubii în privința ministrului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Marcel Răducan – persoana din echipa lui Dumitru Diacov. În funcția de ministru al Tineretului și Sportului ar putea rămîne Octavian Bodișteanu, care a părăsit la timp Partidul Liberal Reformator și a aderat la PDM. Sau actualul deputat, luptătorul K1 Constantin Țuțu. Ce-i drept numirea lui s-ar putea încheia cu scandal pentru PDM, deoarece Țuțu figurează în dosarul privind asasinarea la Orhei în 2012 a presupusului interlop Alexei Veretca.

PLDM stă mai prost la capitolul cadre. „Veriga de șoc” a lui Vladimir Filat este fostul ministru al Justiției Oleg Efrim și ministrul de interne, Dorin Recean, au anunțat în ajunul alegerilor că pleacă din politică și că nu au de gînd să facă parte din noul guvern, chiar dacă li se va propune acest lucru. Activitatea lui Andrei Usatîi în funcția de ministru al Sănătății ridică de mult timp semne de întrebare. Conducătorul Ministerului Agriculturii, Vasile Bumacov, este numit drept un ministru „destul de bun”, însă în cadrul negocierilor pe marginea creării coaliției au circulat zvonuri că acest post a fost promis drept compensație fostului președinte al fracțiuni PLDM Valeriu Streleț.

Așa că, deocamdată, putem afirma cu certitudinea de 90% că în noul guvern își vor păstra funcțiile ministrul Educației, Maia Sandu, și ministrul Finanțelor, Anatolie Arapu.

Leancă vs Gherman

Cea mai mare intrigă este cine va deveni premier. „În prezent sînt menționate numele a doi candidați – al premierului în exercițiu, Iurie Leancă, și al ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman. Din punct de vedere politic, ambele candidaturi sînt avantajoase pentru Republica Moldova. Iurie Leancă este considerat promotorul integrării europene nr.1, el este bine cunoscut la Bruxelles, unde se bucură de o anumită susținere. Iar Natalia Gherman ar putea conferi un nou impuls puterii executive. Totodată, numirea unei femei în funcția de prim-ministru nu poate să nu fie salutată de către partenerii occidentali.

Însă, dacă privim această funcție din punct de vedere practic, atunci este rău că Guvernul va fi condus din nou de un diplomat. Moldova acum intră într-o nouă fază de dezvoltare, cînd este nevoie mai mult de o concentrare pe problemele interne decît pe unele aspecte externe. De aceea, noul guvern are nevoie, mai degrabă, de un manager bun, finanțist, dar nu de un diplomat”, consideră directorul de Institutului European de Studii Politice, Viorel Cibotaru.

Vineri, 23 ianuarie, după anunțul oficial privind crearea APME, liderul PLDM Vladimir Filat a declarat că Iurie Leancă rămîne candidatul partidului la funcția de prim-ministru. Deși pentru Filat personal, din punctul de vedere al imaginii și al autorității în partid, această numire este extrem de dezavantajoasă.

În opinia politologului Bogdan Țîrdea, în cadrul desemnării și votării candidaturii la funcția de premier ar putea fi jucată o anumită combinație.

„Leancă este ambițios. După semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, el se consideră aproape un erou național, locomotiva integrării europene. În prezent, el este susținut de o parte a PLDM. De aceea, pentru a nu provoca o sciziune în partid, cred că Filat va merge la desemnarea lui Leancă la funcția de premier. Dar dacă Parlamentul va vota sau nu pentru el – este o altă întrebare. Potrivit unor informații, Partidul Comuniștilor este gata să susțină guvernul minoritar, creat de PLDM și PDM, doar în cazul în care acesta nu va fi condus de Iurie Leancă.

În final, iată ce am putea avea: președintele, la propunerea PLDM-ului, îl desemnează pe Leancă în calitate de candidat la postul de prim-ministru. Însă în procesul de votare în Parlament, candidatura lui nu acumulează numărul necesar de voturi. Atunci este desemnat un alt candidat care ar putea fi, de exemplu, doamna Gherman. Toate formalitățile vizibile sînt respectate de către liberal-democrați. Desigur, acest lucru nu poate exclude posibilitatea divizării PLDM-ului. Însă Leancă nu este un luptător. Iar fără funcții, ratingul lui, destul de înalt la momentul actual, se va prăbuși foarte curînd”, consideră Bogdan Țîrdea.

Va fi oare jucată o asemenea combinație sau nu, dar Partidul Comuniștilor (deși oficial nu a acces la putere) va avea rolul principal în viața noii coaliții de guvernămînt. Asta deoarece fără comuniști PLDM și PDM nu vor putea nici să aprobe noul guvern sau să aleagă șeful statului, nici să voteze vreun proiect de lege. De aceea, unii experți politici îi prezic Alianței pentru Moldova Europeană o existență scurtă și spun că mai degrabă sau mai tîrziu vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.

„Nu cred că formînd o coaliție minoritară PDM și PLDM nu s-au gîndit la această problemă. Pentru orice moment, ei au un plan „B”: ieșirea unor deputați din fracțiunile lor sau crearea unor grupuri parlamentare independente, care vor vota împreună cu fracțiunile partidelor de guvernămînt.

Pe de altă parte, ușile noii alianțe nu au fost închise definitiv pentru liberali. Deși, trebuie să recunoaștem că tandemul de guvernămînt PLDM și PDM va oferi rezultate mult mai eficiente decît guvernarea lor împreună cu imprevizibilul Partid Liberal, care nu o dată a creat probleme și în Alianța pentru Integrare Europeană 1, și în AIE-2. În cazul alianței dintre PDM și PLDM, politica va fi mai previzibilă, suficient de prognozabilă și mai puțin radicală, față de guvernarea lor împreună cu liberalii”, consideră Viorel Cibotaru.

Iar Bogdan Țîrdea este convins că PCRM în actuala componență nu se va ambiționa să provoace alegeri anticipate: „Cei care au putut face acest lucru, au fost scoși din partid. În PCRM au rămas oameni de afaceri, mulți dintre care s-au aranjat deja. Vitiuc a devenit vicepreședintele Parlamentului, Ivanov – președintele fracțiunii, lui Reșetnicov i se prezice postul de președinte al PCRM, cred că și Reidman se va aranja”.

Da, recunoaște politologul, în actualul parlament, nici un proiect de lege nu va putea fi adoptat fără votul comuniștilor. Însă, în opinia lui, aceasta înseamnă că PCRM a venit, fie și neoficial, la putere pentru patru ani: „Eu nu exclud că la alegerile președintelui din primăvara anului 2016 Partidul Comuniștilor ar putea obține chiar cîteva posturi de vicepremier”.

„PCRM nu se va încăpățîna. În primul rînd, nu în zadar anume acum au fost condamnați Papuc și Botnari. Acesta este un fel de avertisment. În al doilea rînd, a fost stabilită legătura economică a alianței neoficiale PDM-PLDM-PCRM, iar ruperea acesteia nu este în interesul comuniștilor”, susține Bogdan Țîrdea.