Reformele pe banii UE alimentează corupția în corpul judecătoresc

Foto: goloskarpat.info

Victor Surugiu

Legea privind integritatea profesională va intra în vigoare, promițînd multe „surprize” slujitorilor lui Themis: de la urmărirea electronică pînă la provocări de luare a mitei, organizate intenționat. Însă corpul judecătoresc întreprinde toate eforturile pentru a „torpila” amendamentele legislative, îndreptate spre lupta împotriva corupției în sistemul justiției.

După implementarea legii, regulile jocului ar putea fi schimbate doar de Curtea Constituțională. Însă recunoașterea noilor reguli anticorupție drept anticonstituționale, cu siguranță, va genera critici dure din partea sectorului neguvernamental, a populației, precum și a comunității de afaceri.

Recent, au fost făcute publice rezultatele studiului desfășura de Transparency International în septembrie-noiembrie 2014. Potrivit studiului, 41,4% din cetățeni și circa 60,6% din oameni de afaceri consideră sistemul judecătoresc drept cel mai corupt sector din Moldova.

În ultimul Raport al Competitivității Globale, prezentat de Forumul Economic Mondial, Moldova ocupă ultimul loc printre 144 de țări privind nivelul de corupție în sistemul judecătoresc. Potrivit co-raportorilor, în țara noastră înfloresc plățile informare și mita în scopul obținerii deciziilor judecătorești favorabile.

Pe acest fon, Curții Constituționale îi va fi dificil să-și susțină colegii din judecătoriile de jurisdicție comună, protejîndu-i de testele la integritate. Apropo, este vorba și de judecătorii constituționali, deoarece fiecare dintre ei ar putea, în anumite circumstanțe să fie obiectul unei testări: legea nu conține restricții în acest sens.

Pentru a pregăti societatea de anularea noilor reguli anticorupție, corpul judecătoresc a atras artileria grea în persoana Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. Curtea Constituțională a expediat o cerere cu solicitarea de a se pronunța în privința legalității noilor reguli.

Rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat: Comisia de la Veneția a declarat că Legea privind testul la integritatea profesională „admite ingerința în independența puterii judecătorești și, deseori, în viața privată a judecătorilor”. În opinia comisiei, „legea introduce competențe extinse în privința judecătorilor CC și a judecătoriilor de jurisdicție comună” și „generează îngrijorări privind independența puterii judecătorești”:

Consiliul Europei califică drept neîntemeiată constituirea organului responsabil pentru aprecierea comportamentului profesional al judecătorilor de jurisdicție comună și ai Curții Constituționale. În opinia experților europeni, astfel sunt dublate competențele colegiului disciplinar sau altor organe similare. Experții de la Strasbourg consideră drept incomensurabile măsurile prevăzute în privința potențialelor persoane corupte

Comisia de la Veneția a menționat că folosirea agenților sub acoperire și participarea lor în calitate de provocatori este privită de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului drept o posibilă încălcare a principiului unui proces echitabil și dreptul la inviolabilitatea vieții private.

„Totodată, Legea privind testul integrității profesionale prevede direct posibilitatea utilizării de către controlori în cadrul testului integrității profesionale a mijloacelor tehnice ascunse, precum și faptul că înregistrarea audio-video a testului este obligatorie. Acest fapt ar putea constitui o invazie în viața privată a judecătorului”, consideră Comisia de la Veneția a CE.

Prin încheierea sa, Comisia de la Veneția i-a oferit CC pîrghii suplimentare pentru verdictul neconstituționalității legii privind judecătorii. Totodată, formularea ar putea atît dură, cît și una suficient de flexibilă. De exemplu, CC va propune Parlamentului să formuleze mai clar prevederile legii și să creeze condiții pentru respectarea principiului independenței puterii judecătorești. De facto, aceasta înseamnă că legea nu va fi aplicată față de judecători.

„În realitate, decizia Comisiei de la Veneția nu este obligatorie pentru Curtea Constituțională, chiar dacă el însuși a cerut elaborarea recomandărilor, - menționează unul dintre experții noștri. – CC ar putea lua în considerație poziția comisiei în totalitate sau doar o parte a ei, sau chiar ar putea să o respingă. În practica acestei instituții deja au fost asemenea cazuri.

Spre exemplu, anterior, Comisia de la Veneția a condamnat interzicerea simbolurilor comuniste în Moldova, depistînd contradicții evidente cu Convenției Europene pentru Drepturile Omului în partea ce ține de libertatea expresiei și libertatea întrunirilor. Strasbourg-ul a oferit o recomandare clară: de a recunoaște drept neconstituțională decizia Parlamentului privind interzicerea simbolicii comuniste și anularea ei.

În pofida acestei poziții clare, pronunțarea verdictului a fost tergiversată. Iar din patru membri ai CC, care au emis verdictul, doar doi ș-au exprimat univoc pentru ilegalitatea interdicției, iar președintele CC, Alexandru Tănase a avut o opinia separată în acest sens. Totodată, Curtea Constituțională le-a lăsat politicienilor un spațiu larg pentru manevre și posibilitatea de introducere a noilor interdicții acestei simbolice.

Curtea Constituțională este foarte selectivă în deciziile ei, în special în ultimul timp. Dacă recomandările Comisiei de la Veneția și altor instituții europene corespund conjuncturii, atunci ele sunt luate în considerație. Dacă nu – atunci întotdeauna se găsesc alte opinii, surse și studii, care ajung să fie pentru judecătorii constituționali mai autoritare”.

Potrivit expertului nostru, unele legi, îndreptate spre lupta împotriva corupției, ajung să fie ineficiente din cauza instituțiilor europene, reprezentanții cărora participă la elaborarea și analiza proiectelor de lege. În final, soluționarea multor probleme-cheie, potrivit tradițiilor europene, rămîne la discreția judecătorilor, care deseori aplică legea, doar reieșind din interesele subiective.

Spre exemplu, ei au dreptul, la discreția lor, să impună arest asupra patrimoniului întreprinderii, să blocheze conturile bancare ale acesteia, să-i sisteze practic, activitatea. În mîinile unor judecători neonești asemenea instrumente judiciare se transformă în metode de îmbogățire și presiune asupra părților în cadrul litigiilor comerciale și dosarelor personale.

„Din cauza extinderii corupției, nu se poate conta pe bunul simț și onestitatea din partea tuturor celor care aplică legislația”, menționează interlocutorul nostru.

În final, în legislația moldovenească, ce reglementează competențele puterii judecătorești, se mențin norme „flexibile”, ce alimentează corupția printre slujitorii lui Themis. Iar decizia Comisiei de la Veneția este una dintre verigile acestui lanț.