Expertul: producătorii de conserve s-au ținut de cuvînt. Va respecta oare Guvernul promisiunile?!

Foto: logos-press.md

”Noi ne-am ținut de cuvîntul dat Guvernului și producătorilor de produse agricole să primim și să prelucrăm tot ce ei vor cultiva și vor livra la fabricile de conserve. Astăzi esterîndul cabinetului de miniștri să se implice în problemele noastre și să dea o mîină de ajutor producătorilor de conserve”, a declarat pentru NOI.md președintele Asociației Producătorilor de Conserve ”Speranța-Con”, Ivan Sandic.

Interlocutorul a reamintit că conducătorii fabricilor de prelucrare intenționează să muncească serios și îndelungat pe piața moldovenească. Acest fapt îl denotă tendința lor continuă de a moderniza procesele tehnologice, de a dota fabricile cu cel mai performant utilaj, de a majora producerea proprie de fructe și legume.

”Anume acest fapt ne-a permis să prelucrăm în acest sezon de două ori mai multe produse, decît în 2013, ceea ce la rîndul său a salvat de faliment mulți fermieri în urma introducerii embargoului rus și a lipsei altor piețe de desfacere pentru produsele lor. Ne-am condus atunci după un principiu simplu: mai bine să prelucrăm cît mai mare volum și să păstrăm astfel recolta în conserve pînă la vremuri mai bune, decît să o pierdem.

Astăzi a venit timpul să salvăm ramura noastră. În depozitele noastre s-a adunat un volum enorm de conserve, comercializarea concentratului de suc de mere moldovenesc în Europa a încetinit din cauza excedentului de produse europene și a sancțiunilor ruse. Sigur că noi nu stăm cu mîinile în sîn, dar promovarea conservelor noastre pe piețele europene noi este anevoioasă”, a precizat expertul.

El a specificat că ”acordarea de către Banca Națională a unui credit preferențial cu o dobîndăcît se poate de mică ar fi o salvare pentru producătorii de conserve. Totodată, ea ar trebui să oblige băncile comerciale, care vor deservi creditul, să nu ridice propria dobîndă. În acest caz ele fără nici un risc vor cîștiga bani pe loc gol. Noi avem nevoie de 450-500 de milioane de lei, iar la depozite sînt produse în valoare de două ori mai mare”.

”Noi oricum, mai devreme sau mai tîrziu, vom vinde conservele, iar deja astăzi noi avem nevoie de mijloace necesare pentru pregătirea către următorul sezon de prelucrare, care se începe deja în februarie: trebuie să procurăm semințe de mazăre verde, castraveți, tomate, să livrăm cutiile metalice și borcanele de sticlă. Apoi urmează aratul, semănatul și … Dacă nu vom face aceste pregătiri, prelucrarea noii recolte va fi periclitată. Și ce va fi atunci cu viitoarea recoltă? Țăranii oricum vor continua să cultive produse agricole”, a continuat specialistul.

El a reamintit, de asemenea, că ”în anul 2009 a mai avut loc un precedent similar: Banca Națională a Moldovei a acordat atunci complexului industrial un credit preferențial. De să nu repete experiența, mai ales că recent guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu a declarat despre disponibilitatea de a discuta cu reprezentanții ramurii prelucrătoare a țării ideea acordării acestora a creditelor cu destinație specială, cu dobîndă preferențială, pentru compensarea pierderilor în urma introducerii interdicțiilor asupra livrărilor de conserve din fructe și legume pe piața rusă. A venit timpul ca Guvernul să revină la această chestiune și să soluționeze problema. N-ar strica? ca și președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, să-și amintească despre promisiunile electorale și să-i susțină pe producătorii de conserve cu orice preț”. În finalul discuției șeful Asociației ne-a bucurat cu vestea că ”în pofida unei concurențe severe și ”diverselor categorii de greutate” ale producătorilor de conserve moldoveni și europeni, cu aceeași subvenționare a ramurii de către state, produsele noastre treptat sînt însușite pe rafturile lor. Îl cîștigăm pe consumator prin gustul conservelor”, a mărturisit expertul.

”Nu avem profit, dar nici pierderi nu avem. Totodată, iarăși urmăm un principiu simplu: mai bine să vindem fără profit, dar totuși să vindem, decît să păstrăm produsele la depozit și să achităm dobînzile la creditele bancare. În afară de aceasta, sperăm că europenii vor aprecia calitatea castraveților, tomatelor, mazării, porumbului dulce conservate, că statul va putea pe viitor să subvenționeze cheltuielile noastre, atunci vom putea să ne gîndim și la un comerț profitabil. Deocamdată avem un singur obiectiv – să supraviețuim”, a concluzionat Sandic.