Strîngem cureaua sau de ce în Moldova se vor scumpi creditele

Foto: newsmoldova.ru

Vladislav Bordeianu

La puțin timp de la alegerile parlamentare, regulatorul pieței bancare a început să ofere societății o veste mai proastă decît alta. Ba a introdus administrație specială la două bănci dintr-odată – Banca de Economii și Banca Socială, ba a prognozat creșterea tarifelor la serviciile comunale în timpul apropiat. Leul moldovenesc este în stare febrilă, înregistrînd în fiecare zi recorduri istorice de cădere, în pofida injectărilor semnificative din partea Băncii Naționale. Joi, regulatorul pieței a mai oferit o noutate nu chiar plăcută pentru afaceri și cetățeni – majorarea ratei de refinanțare, fapt ce va conduce automat la scumpirea creditelor.

Banca Națională stinge incendiul pe care singură l-a provocat?

Joi, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului de administrație, Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat cu un punct procentual rata instrumentelor politicii monetar-creditare. Rata de bază pentru operațiunile pe termen scurt a fost majorată pînă la 4,5%, creditul overnight – pînă la 7,5%, depozitele overnight – 1,5%. A rămas neschimbată doar rata rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase – 14%. Regulatorul a apelat la acest instrument pentru a stopa ritmurile de creștere a prețurilor, care ar fi putut depăși ținta stabilită de regulator – 5% ±1,5 puncte procentuale. Adică BNM se teme că prețurile ar putea crește mai mult de 6,5%.

Pentru a explica situația cu inflația, trebuie să ne amintim de evenimentele ce au precedat actualele temeri ale Băncii Naționale. „Luptînd cu inflația”, anul trecut, Banca Națională a accelerat inflația, iar acum nu poate opri creșterea ei. Banca Națională a accelerat inflația intenționat cu ajutorul intervențiilor valutare. Cea mai mare activitate a BNM pe piața valutară a fost înregistrată în perioada iulie-septembrie curent, cînd au fost înregistrate 80% din volumul total al operațiunilor valutare. În total, în anul 2013, intervențiile au constituit $310 milioane datorită intervențiilor BNM, rezervele valutare oficiale la finele anului 2013 au atins un maxim istoric de $2,82 miliarde.

În urma acestor intervenții semnificative, a început deprecierea bruscă a leului (în 2013 cursul față de dolar s-a redus cu 8,2%, iar față de euro – cu 12,3%). De la începutul anului curent, potrivit BNM, leul moldovenesc s-a depreciat față de dolarul american cu 16,85%, iar față de euro – cu 4,85%. Deprecierea leului a contribuit la creșterea prețurilor, pe care Banca Națională încearcă să o stopeze. Nivelul mediu al inflației în 2013 în Moldova a fost cu 0,7% mai înalt decît prognozele regulatorului. În noiembrie și octombrie inflația a constituit 4,8% sau cu 0,6% mai mult decît prognoza BNM.

Toate temerile BNM privind creșterea fulminantă a prețurilor nu sînt lipsite de temei. Pînă în prezent, din cauza alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, adoptarea măsurilor nepopulare era stopată. Una dintre aceste măsuri este majorarea tarifelor la energia termică, energia electrică și gazele naturale. Coaliția de guvernămînt a amînat prin diferite metode majorarea tarifelor pentru perioada postelectorală pentru a rămîne la putere. Totodată, argumentele companiilor energetice, invocate în cererea de majorare a tarifelor, constau anume în deprecierea valutei naționale, provocate intenționat de Banca Națională. Or, pentru resursele energetice livrate acestea plătesc în valută forte, pe care o găsesc pe piața valutară locală la cotații mult mai înalte decît cele incluse în tarif.

Care vor fi consecințele majorării ratei dobînzii?

Astfel, dorind să stopeze creșterea prețurilor, care va urma după majorarea tarifelor la serviciile comunale, BNM a majorat ratele la instrumentele de bază a politicii monetare. Mulți experți califică drept „întîrziată” decizia de majorare a ratelor. Or, dacă dobînzile ar fi fost majorate măcar cu 3-4 luni în urmă, atunci noi nu am fi fost martorii acestei căderi bruște a leului.

Principala consecință a modificării principalelor instrumente ale politicii monetare va fi acum majorarea dobînzilor la credite și depozite. Iar specialiștii menționează că ratele la depozite vor crește mai lent decît cele la credite. „Acestea vor crește cu 1-2%”, menționează ei. Potrivit Băncii Naționale, la finele lunii octombrie, dobînda medie la credite în lei moldovenești constituia 10,79%, iar în valută – 7,93%. Dobînzile la depozite în lei constituiau în medie 5,49%, iar în valută străină – 3,94%.

În realitate, creditele pentru persoanele fizice sau juridice sînt mai scumpe decît este indicat în datele oficiale. Dobînda nu include comisioanele suplimentare, în special, pentru deservirea creditului, achitarea înainte de termen etc. Uneori aceste comisioane ajung la 3-5% sau mai mult. În rezultat, în Moldova, creditele sînt cele mai scumpe din Europa, în pofida faptului că pe parcursul ultimilor doi ani Banca Națională raporta despre reducerea periodică a dobînzilor și atingerea nivelurilor minime istorice. În Uniunea Europeană, dobînda medie anuală la creditele pentru afaceri constituie 2,5-4%

Pe fundalul majorării tarifelor la resursele energetice, care constituie o parte indispensabilă a oricărei afaceri, și majorarea dobînzilor la credite, atractivitatea mediului de afaceri din Moldova va scădea și mai mult. Totodată, presiunea asupra afacerilor existente se va amplifica considerabil, în pofida regulilor complicate și instabile ale jocului. Statul joacă doar într-o poartă – în a sa, fără a pune în capul mesei rolul mediului de afaceri, de care, ca și de cetățeni, depinde suplinirea bugetului de stat.

Totodată, condițiile de desfășurare a afacerilor în Moldova nu sînt cele mai atractive: taxele cresc anual, politica bugetar-fiscală este modificată mereu sau în general nu este aprobată la timp, concurența neloială, numeroasele organe de control și verificări. Și toate acestea pe fondul creditelor scumpe. Iar businessul mic și mijlociu în general ajunge cel mai des în fața imposibilității obținerii unui credit ieftin și accesibil, fapt ce, la rîndul său, frînează dezvoltarea afacerilor.

Ultima verigă – frînarea dezvoltării economice

Iar frînarea dezvoltării afacerilor va aduce în lanț la încetinirea ritmului de creștere a economiei. „Noi înțelegem că în situația creată chiar și cea mai nesemnificativă scumpire a banilor pe piață va avea un impact negativ asupra economiei, însă totuși va trebui să majorăm ratele dobînzilor”, a spus unul dintre bancheri.

Mecanismul lucrează în felul următor: în urma majorării ratei de bază a Băncii Naționale, banii pentru sistemul bancar se scumpesc, iar băncile majorează ratele la depozite și credite. Majorarea dobînzilor la depozite stimulează economiile, iar scumpirea creditelor slăbește consumul finanțat de credite. Răcirea economiei permite băncilor centrale să stopeze creșterea prețurilor. Adică deja la anul viitor ne așteaptă niște ritmuri foarte joase ale creșterii economice.

Ținînd cont de faptul că Banca Națională a Moldovei pune accentul pe asigurarea stabilității prețurilor, aceasta nu este îngrijorată de dezvoltarea economiei. Deși este evident că asigurarea unei dezvoltări economice stabile este foarte importantă. Însă bancherii de la BNM de regulă își concentrează atenția asupra inflației. „Inflația redusă este chezășia afacerilor stabile și a mediului investițional. Anume aceasta este chezășia creșterii economice pe termen lung”, consideră bancherii BNM.

La noi, deocamdată, acest scenariu nu funcționează. Însă chiar și inflația stabilă din ultimi ani nu a condus la impulsionarea afacerilor. Nu au fost deschise proiecte majore, mediul de afaceri se confruntă deseori cu concurență neloială, cu legislația imperfectă, cu interpretarea neunivocă a normelor legale, cu numeroase verificări. Acum, presiunea asupra lor va crește și mai mult, deoarece Banca Națională nu a operat la timp modificările necesare. Și cine va suporta pierderile? Răspunsul este evident – cu siguranță nu organele de stat.