Curățarea preelectorală

Foto: gagauzinfo.md

Xenia Florea

Partidele puterii curăță în mod planificat terenul electoral. De partidele prorusești din opoziție, care ar putea să abată electoratul de la cursul planificat și să împiedice “Drang Nach Westen” („Marșul spre Vest”). Și (precum afirmă unii politologi) – împărțirea planificată a puterii după alegeri.

Cu două zile înaintea alegerilor, cu ajutorul Comisiei Electorale Centrale și a Curții de Apel Chișinău, din cursă a fost exclus Partidul „Patria” al lui Renato Usatîi. Sub un pretext destul de fals. Fals pentru că păcatele „Patriei”, anunțate în cadrul ședinței de judecată, sînt floare la ureche în comparație cu încălcările comise în cadrul cursei electorale de către alți concurenți electorali. Usatîi a intrat vertiginos în politica moldovenească și prin popularitatea lui neașteptată în rîndurile electoratului moldovenesc el constituia o piedică pentru principalii actori electorali. Atît în combinațiile preelectorale, cît și în cele postelectorale.

„Felicit colegii, ambasadorii și reprezentanții misiunilor diplomatice ale UE, SUA, OSCE și Federației Ruse cu încheierea cu succes a campaniei electorale în Republica Moldova, - a scris zilele acestea pe pagină sa de Facebook fostul ideolog al Partidului Comuniștilor Mark Tkaciuk, care nu a crezut în „îngrijorarea” Ambasadei SUA exprimată în legătură cu decizia Curții de Apel Chișinău de a exclude Partidul „Patria” a lui Usatîi. – Ați reușit”!

Secera împotriva spicului

Iar Partidul Comuniștilor nu a reușit să înlăture din cursă clona sa electorală – PCRM-2 (Partidul Comunist Reformator din Moldova). Aici opinia judecătorilor și autorităților s-au împărțit.

Perioada electorală este nu doar timpul în care se trezesc „monștrii” politici, dar și o perioadă de impulsionare a activității politice exotice. PCRM-2 este o exotică politică. În primul rînd, pentru că această formațiune politică nu are nimic comun nici cu comuniștii reali, nici cu scopurile programatice ale acestora. Partidul Comuniștilor Reformatori este condus de fostul activist al Partidului Socialiștilor și al Congresului Civic Ruslan Popa.

În al doilea rînd, pentru că PCRM-2 este o ficțiune electorală tipică, o clonă artificială, care după alegeri, ca și alte partide pitice, dacă nu se va destrăma, atunci va intra cu succes în anabioză. Pînă la următoarele alegeri.

Despre caracterul fals al partidului vorbește, în primul rînd, plagiatul total. Începînd cu acronimul și simbolica stilizată – spicul de grîu, care în combinație cu ciocanul este foarte greu de deosebit de seceră și în general de simbolica Partidului Comuniștilor. Și terminînd cu promisiunile electorale ale falsului partid comunist (așa este numit PCRM-2 în PCRM-1).

Înainte de lansarea campaniei electorale, analiștii politici preziceau poziționarea „întîmplătoare” a PCRM-1 și PCRM-2 în buletinele electorale pentru 30 noiembrie. Ei spuneam că Partidul Comunist Reformator va fi amplasat numaidecît mai sus de Partidul Comuniștilor, pentru ca prin denumirea și simbolica sa electorală să deruteze alegătorii și, astfel, să înrăutățească rezultatul comuniștilor în alegeri.

În principiu, așa și s-a întîmplat. Partidul Comuniștilor clonă este înregistrat cu numărul șase, iar comuniștii – cu 12.

PCRM a încercat în repetate rînduri să-și înlăture clona din cursa electorală. Cu atît mai mult, că sînt evidente încălcările comise atît la înregistrarea partidului, cît și a concurentului electoral.

Potrivit alin. (3) art. 66 al Codului civil, persoana juridică nu poate fi înregistrată, dacă denumirea ei coincide cu denumirea altei persoane juridice, înregistrate anterior. Iar potrivit art. 4 al Legii cu privire la partide, denumirea completă, acronimul și simbolica partidului politic trebuie să difere de denumirea și simbolica altor partide, înregistrate anterior în Republica Moldova. „Nu se permite utilizarea de către partide a acelorași simboluri grafice, indiferent de forma lor geometrică în care sînt plasate”, se arată în același articol.

Totodată, în apelul adresat CEC de către Coaliția „Controlul Civic – Alegeri -2014”, „organizațiile raionale ale Partidului Comunist Reformator au fost aprobate cu încălcarea legii; pe listele partidului sînt „suflete moarte”; se dublează numele membrilor de partid pentru obținerea numărului lor necesar pentru a fi înregistrat de Ministerul Justiției etc.”

Cu toate acestea, nici Ministerul Justiției, nici CEC nu au depistat în documentele de înregistrare a PCRM-2 nicio încălcare și nicio acțiune ce ar contraveni legislației în vigoare.

Pe 23 septembrie, Curtea de Apel le-a interzis altor partide, cu excepția Partidului Comuniștilor, să utilizeze simbolica comunistă, al cărei deținător de drept în Republica Moldova este PCRM. Iar pe 4 noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a satisfăcut cererea Partidului Comuniștilor ce vizează sistarea deciziei Ministerului Justiției privind înregistrarea PCRM-2.

„Astfel, pînă la emiterea unei decizii definitive, activitatea partidului condus de Ruslan Popa este ilegală. Totodată, așa-zișii „reformatori” nu au dreptul să utilizeze simbolica înregistrată de către Ministerul Justiției. În acest context, Comisia Electorală Centrală este obligată să excludă acest partid clonă din cursa electorală, iar neexecutarea deciziei judecătorești va constitui o încălcare gravă a legislației în vigoare”, se arăta în declarația comuniștilor pe urme fierbinți.

Însă comuniștii reformatori continuă să figureze în buletinele electorale. Ca și logotipul lor electoral: ciocanul și spicul. Ținînd cont de dimensiunile simbolicii electorale care apare pe buletinul de vot, va fi foarte greu de deosebit secera și ciocanul comuniștilor de secera și spicul comuniștilor reformatori, iar pentru unii alegători – practic, imposibil. Dar se pare că totul a fost calculat.

Operațiunea „falsificarea”?

Recent, reprezentantul Mișcării „Antimafie” la Comisia Electorală Centrală, Nicolae Răileanu, a declarat că actualele alegeri parlamentare, în principiu, deja au fost falsificate. Iar Comisia Electorală Centrală a contribuit activ la acest lucru.

În primul rînd, despre falsificarea alegerilor, potrivit lui, vorbește numărul extrem de mare al alegătorilor incluși în listele pentru votare. „Dacă în alegerile din 2005 în liste erau incluși 2,27 milioane de alegători, în actualele alegeri – cu 1 milion mai mulți. De unde a apărut această cifră dacă în ultimii ani natalitatea scade? Acest fapt stîrnește multe întrebări și bănuieli că rezultatele alegerilor vor fi falsificate”, susține Răileanu.

La alegerile parlamentare din 2010 au fost tipărite 2 milioane 811 mii buletine de vot, iar la scrutin, potrivit rezultatelor finale ale CEC, au participat 1 milion 732 mii de alegători. Pentru actualele alegeri, CEC a decis să tipărească 3 milioane 112 mii de buletine. De unde această creștere semnificativă?

Explicația oficială a președintelui CEC, Iurie Ciocan, precum că „numărul buletinelor a crescut, deoarece sînt foarte mulți tineri ce locuiesc în regiunea transnistreană și care nu au participat niciodată la alegeri în Moldova”, este sub orice critică.

Deși, potrivit datelor oficiale, 252 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene dețin cetățenia Republicii Moldova, precum arată statistica, la alegerile parlamentare din dreapta Nistrului participă cel mult 10-12 mii de locuitori din stînga Nistrului.

Al doilea moment al falsificării, potrivit experților, este ignorarea totală a direcției electorale rusești, aceasta fiind catalogată drept una ostilă cursului european al Chișinăului. În Federația Rusă, unde trăiesc și lucrează cei mai mulți migranți moldoveni, Comisia Electorală Centrală a decis să trimită doar 15 mii de buletine de vot din cele 260 de mii tipărite pentru secțiile de peste hotare.

Inițial, era planificat că pentru desfășurarea alegerilor parlamentare peste hotare Republica Moldova va deschide 105 secții de votare. 25 – în Italia, 15 – în Federația Rusă, 11 – în România, 6 – în SUA, 5 – în Portugalia, 3 – în Marea Britanie, cîte 2 – în Grecia, Ucraina, Germania, Cehia și Turcia etc.

Însă în cadrul ședinței din 20 octombrie, Guvernul a redus brusc numărul secțiilor de votare în Rusia. În locul celor 15 secții prevăzute, cabinetul de miniștri a decis că pentru Federația Rusă vor fi suficiente și 5 secții: trei la Moscova și două la Sankt-Petersburg.

Numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia este estimat la aproximativ 600-700 de mii de persoane. Adică, capacitatea unei secții de votare în Rusia va trebui să constituie 140 de mii de alegători pe zi. Pentru comparație, în Italia, unde trăiesc și lucrează 200-250 de mii de moldoveni, pe 30 noiembrie vor fi deschise 25 de secții de votare.

În interviul acordat săptămîna aceasta pentru NOI.md, premierul Iurie Leancă a declarat că numărul cetățenilor moldoveni în Rusia „a devenit un subiect pentru speculații” și că majoritatea muncitorilor din Moldova aflați în Rusia sînt lucrători sezonieri și în perioada rece se întorc acasă.

Însă această replică a premierului, în pofida logicii sale, nu explică de ce în Rusia sînt deschide doar 5 secții de votare, iar în Italia – 25. Acest fapt nu este logic nici ținînd cont de datele oficiale. Potrivit informațiilor oficiale, prezentate de MAEIE (în cadrul ședinței CEC), în Italia se află circa 150 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, iar în Rusia – 146 de mii (!), în România – 11 mii. Adică, respectiv, în Italia și Rusia trebuie deschise cel puțin același număr de secții de votare.

Liderul Socialiștilor, Igor Dodon, susține că acest decalaj geografic privind secțiile de votare și numărul mare de buletine de vot va fi utilizat anume pentru falsificarea alegerilor. „Noi deja cunoaștem unele instrumente ce au fost implicate. Acum, în Italia sînt transportate buletinele cu microbuzele. În timpul apropiat noi vom prezenta poze că acestea deja au aplicată ștampila „VOTAT” în dreptul partidelor de guvernămînt”, a declarat Dodon marți, 25 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă.

Liderul socialist a menționat drept al treilea element al „falsificărilor în masă” a alegerilor parlamentare „restricția ilegală de a organiza exit-polluri pe 30 noiembrie”.

„Vă rog să vă întrebați, de ce? Pentru că se tem, pentru că știu că exit-pollurile nu le vor permite ulterior să justifice falsificările în masă, pe care le pregătesc”, afirmă Igor Dodon.

Drept al patrulea element al falsificării alegerilor parlamentare experții menționează un număr semnificativ de „suflete moarte” care apar în listele electorale. Practic, tot Facebook-ul este plin de mesaje ale cetățenilor indignați, care își găsesc în listele electorale rudele decedate cu zeci de ani în urmă.

Iată unul dintre aceste mesaje: „M-a sunat mătușa. Feciorul ei, care a murit în anul 2006, a apărut în listele pentru vot! Pînă acum nu a fost așa ceva! Mătușa e activă, a început să sune și să clarifice în ce mod fiul ei a înviat! Ei i-au explicat că listele au venit de la Chișinău și că nu au dreptul să le modifice. Mai departe – mai multe. Fiica și ginerele ei, care sînt deja cetățeni ai Rusiei, de asemenea sînt în liste. Eu tot aș vrea să mă întîlnesc cu verișorul. Aș vrea să aflu timpul exact al apariției celor morți la secțiile de votare!”.

Oare nu pentru asemenea cazuri CEC a decis să tipărească aproape cu 400 de mii de buletine mai mult ca acum patru ani?

Totodată, reprezentanții statelor democratice din Occident (ambasadori, observatori, multipli vizitatori) nu spun nimic. Stranie situație, or, democrația, libertatea alegerii și corectitudinea totală în timpul desfășurării alegerilor reprezintă principalele principii ale democrației occidentale. Dar se pare că în cazul Republicii Moldova este importantă nu democrația, ci direcția de mișcare.