Tradiționala brînză de oaie ar putea deveni exotică în Moldova

Foto: vedomosti.md

„Bineînțeles, tradiționala pentru ținutul nostru creșterea oilor și caprelor nu vor dispărea din Moldova, însă este inadmisibil și rușinos de lăsat această ramura la etapa de dezvoltare de acum”, a menționat pentru NOI.md președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine din Moldova, Pintilie Bulgaru.

Interlocutorul a precizat că după seceta puternică din anul 2012, cînd fermierii au rămas fără nutrețuri pentru iarnă, un număr mare de animale au fost sacrificate. Cu toate acestea, animalele de prăsilă au fost păstrate, iar ulterior a început să fie restabilit și șeptelul de oi și capre. Chiar dacă nu s-a ajuns la un milion de capete de oi, ca în anii favorabili, cele 800 de mii de oi care se înregistrează acum au generat noi probleme. La fel e situația și cu cele 200 de mii de capete de capre, al căror număr s-a dublat.

„De ce e rușinos? Pentru că în România și Bulgaria, de exemplu, nu mai există ferme unde animalele sînt mulse manual. În schimb la noi, instalațiile pentru muls sînt un lux, pe care nu toți și-l pot permite. La ei subvențiile pentru fiecare animal constituie 10 euro și mai mult, ei sînt stimulați să construiască încăperi noi moderne și utilate. Noi avem încăperi vechi din stuf și lut, probleme cu realizarea producției finite. Ne confruntăm cu o lipsă totală de atenție din partea ministerului de profil și a Guvernului în general”, a continuat specialistul.

„Dar nu stăm cu mîinile în sîn. De exemplu, am organizat procesarea laptelui în Cahul și zilnic putem procesa două tone, ceea ce reprezintă un salt important. Acum ne ocupăm de utilarea fabricilor mici din Comrat, Cimișlia, Taraclia și Hîncești. În acest caz ne-ar fi de mare folos ajutorul statului, care ar putea obliga spitalele, grădinițele de copii și școlile să cumpere de la noi lapte de capră, care este foarte folositor”, a spus expertul.

Pintilie Bulgaru s-a plîns și de problemele cu care se confruntă crescătorii de oi și capre la procurarea și introducerea în Moldova a animalelor de prăsilă. „Chiar dacă statul stimulează acest proces cu 100 de lei pentru fiecare kilogram de berbec de prăsilă, ulterior, jumătate din această sumă se cheltuie pentru TVA, impozite. În plus, noi din cont propriu trebuie să aducem medicul veterinar la ferma de la care intenționăm să cumpărăm animalele, pentru ca specialistul să elibereze permisiunile necesare. Deja demult s-a închis fabrica din orașul ucrainean Cernigov, care producea mantale soldățești și pentru care crescătorii de oi din Moldova abia de reușeau să livreze lînă. După parametri lîna noastră nu corespunde fabricilor noastre de covoare și acum lîna pur și simplu este aruncată la gunoi, la fel ca și pieile de oi și capre.

Înainte veneau precupeți din țările arabe și nouă ne era destul de convenabil să le vindem lor carne. Însă, din cauza crizei din Siria și din regiune în general, aceștia au dispărut, iar procesatorii locali propun prețuri derizorii pentru un animal viu. De aceea, noi solicităm Guvernului să se clarifice în sfîrșit cu programul de dezvoltare a acestei ramuri, în care tineretul nu dorește să vină să muncească, dar care oferă un loc de muncă și de alimentație unui număr mare de persoane de vîrstă medie și înaintată”, a conchis Bulgaru.