Concurenţa în Moldova: cine a intrat în topul cu probleme?

Foto: businesspress.md

Anghelina Taran

Banca Mondială, în cadrul proiectului „Sporirea competitivităţii”, ajută Moldova să stabilească cele mai nefavorabile ramuri ale economiei naţionale din punct de vedere al mediului concurenţial şi soluţiile de depăşire a principalelor piedici în valea deyvoltării concurenţei în ţara noastră.

Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei din RM, Viorica Cărare, deoarece BM nu poate acorda asistenţă tuturor ramurilor, a fost luată decizia de a determina trei ramuri principale, ce se confruntă cu cele mai mari probleme.

Experţii companiei Human ToolKit (din România şi Moldova), sub conducerea consultantului principal Ciprian Pilan (inspector la Consiliul de Concurenţă din România) a realizat prima etapă. În special, ei au stimat toate ramurile economiei (în baza unei metodologii standard, testate în mai multe ţări) şi le-au aranjat după punctele primite.

Drept punct de pornire au fost luate 26 de puncte. În topul listei se află ramurile cu cele mai multe probleme din punct de vedere concurenţial.

Ramura	Puncte
1. Asigurări + bănci	39
2. Producerea şi distribuirea energiei electrice şi termice, a gazelor şi apei calde	34
3. Poşta şi telecomunicaţiile	32
4. Industria extractivă	31
5. Transportul aerian	31
6. Transportul naval	30
7. Cercetare şi dezvoltare	30
8. Producţia articolelor de tutungerie	30
9. Producţia alor articole din minerale,ce nu conţin metale (sticlă, ceramică, beton etc.)	29
10. Evacuarea deşeurilor şi apelor reziduale; curăţirea, salubritate şi activităţi similare.	29
11. Cărbune de cocs, prelucrarea petrolului şi a combustibilului nuclear.	28
12. Industria chimică	28
13. Producţia de maşini şi utilaje	28
14. Producţia tehnici de calcul şi a biroticii	28
15. Producţia utilajului şi aparaturii pentru audiovizual şi telecomunicaţii.	28
16. Producţia altor mijloace de transmisiune.	28
17. Transport auxiliar, activitatea agenţiilor de turism.	28
18. Transport	28
19. Activitate financiară	28
20. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială	28
21. Agricultura, vînatul şi silvicultura.	27
22. Agricultura, vînatul şi servicii conexe.	27
23. Silvicultura, utilizarea pădurilor şi servicii conexe.	27
24. Producerea textilelor.	27
25. Producerea aparaturii şi utilajului medical, de măsurare şi optice, a ceasurilor.	27
26. Construcţii	27
27. Transportul terestru	27
28. Fabricarea pieilor, a articolelor din piele şi încălţămintei.	26
29. Edituri, poligrafie şi tipărirea materialelor informative.	26
30. Fabricarea producţiei finite din metal, cu excepţia maşinilor şi utilajelor	26
31. Producţia maşinilor şi aparatelor electrice.	26
32. Colectare, epurarea şi distribuirea apei.	26
33. Comerţul cu ridicata şi amănuntul; reparaţia mijloacelor de transport, a motocicletelor, a electrocasnicelor şi a lucrurilor personale.	11

Top 3 anti-lideri

Deoarece pentru analiză au fost utilizate date statistice din perioada 2012-2013 (studiile au fost efectuate în perioada 1 iulie-30 septembrie), nu au fost luate în calcul schimbările din ramură. Spre exemplu, dacă în acest timp a fost adoptată o lege, ce corespunde normelor europene și aceasta este implementată corect, atunci mediul concurențial în acest domeniu ar trebui să se îmbunătățească, deoarece prima barieră (legislativă) deja a fost înlăturată. Totodată, au fost distribuite chestionare printre întreprinzători, care au răspuns la întrebările privind mediul concurențial și au menționat piedicile în dezvoltarea lor.

De aceea, în cadrul cercetării au fost luate în considerare trei sectoare: bănci+asigurări (întreprinzătorii au menționat drept problemă accesul la finanțare); cercetare și dezvoltare (aici intră învățămîntul și pregătire cadrelor înaintea cercetărilor științifice); industria prelucrătoare (domeniul este dificil de reglementat, în ramură există multe întreprinderi mici, fapt ce înseamnă că intrarea pe această piață a noilor jucători este dificilă).
Pe lîngă aceste probleme, un rol important l-a jucat și faptul că aceste ramuri sunt vitale pentru activitatea celorlalte ramuri ale economiei. În baza unei analize aprofundate vor fi elaborate recomandări privind ameliorarea mediului concurențial într-o anumită ramură.

Universitățile private sunt marginalizate

Pentru examinarea concluziilor, făcute de către experți, au fost invitați reprezentanții diferitor asociații de business, pentru a lua în calcul și opiniile lor, înainte de a stabili definitiv ce domenii trebuie aprofundate în continuare și care trebuie îmbunătățite.

Prorectorul ULIM Viorelia Moldovan-Batrînac consideră că în domeniul învățămîntului superior, statul încalcă principiile concurenței, deoarece universitățile private nu pot participa la concursurile pentru obținerea banilor din buget. Însă Constituția RM declară anularea discriminării după forma de proprietate. În Moldova activează 32 de universități, dintre care 19 sunt de stat, iar 13 private (în 2013 acestea au fost 15). Costul serviciilor în majoritatea instituțiile private vrariază între 7,5 mii și 9 mii de lei, iar statul alocă pentru pentru un student 20 de mii de lei. Totodată, învățămîntul se implică tot mai mult în schimbul internațional. Reiese că una dintre cele mai importante ramuri în sensul integrării europene lucrează într-un mediu concurențial necivilizat.
Totodată, subiecții străini nu au dreptul să acorde servicii în domeniul învățămîntului pe piața locală, dacă nu creează consorțiuri cu instituțiile moldovenești. Ciprian Pilan a promis să analizeze noul Cod al învățămîntului din punct de vedere al concurenței.

Băncile parcă nu ar avea nicio atribuție

Viceguvernatorul Băncii Naționale, Emma Tăbîrță, se pare că, fiind supărată pe sectorul bancar autohton, s-a interesat conform cărui criteriu băncile au fost plasate în topul listei?

Dl Pilan:„Deși datele Biroului Național de Statistică nu sunt foarte recente, totuși, piața nu poate fi relevantă (competitivă) doar în trei luni. Totodată sectorul bancar este unul strategic. Și toți întreprinzătorii au menționat existența dificultăților în obținerea finanțării”:

Emma Tăbîrță: „În cadrul ședințelor grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător („ghiliotina”) a fost menționat că accesul dificil la finanțare constituie nu doar o problemă a sectorului bancar, deoarece băncile cumpără și vînd bani, ei sunt intermediari. Această problemă este mult mai complexă și necesită a fi examinată cu Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor și este legată de un întreg complex de legi, ce țin de impozite, transparență, prezentarea rapoartelor etc.”

Doctorul în economie Mihail Poisik, Institutul de Studii Economice al AȘM: „Doar cîteva exemple, ce caracterizează sistemul bancar moldovenesc. Prin Moldova, timp de trei ani, prin scheme criminale au fost transferate aproape 700 mild. de ruble, sau $18,5 mild. Banii se aflau în țara noastră nu mai mult de 15 min. Totodată, la noi funcționează Legea privind prevenirea și contracararea spălării banilor și finanțarea terorismului. Potrivit acesteia, dacă este transferată o sumă mai mare de 500 mii de lei, atunci banca este obligată să anunțe organele respective. Însă nu au existat consecințe. Iar această sumă depășește de cîteva ori PIB-ul Moldovei.

În țara noastră permanent au loc scandaluri, legate de atacurile raider al băncilor de către companiile off shore. Despre acestea, pînă în prezent nu se știe nimic, precum și cine le conduce. În 2008, acțiunile Băncii de Economii erau vîndute cu 195 lei. Prin acțiuni bine determinate banca a fost devalorizată și au vîndut acțiunile lui cîte 5 lei bucata, sau de 40 de ori mai ieftin. Băncile sunt sistemul cardiovascular al economiei. Dacă tot sîngele este scurs, despre ce competitivitate poate fi vorba?”

Asigurarea în interesul cui?

Reprezentantul Comisiei Naționale pentru Piața Financiară, Alina Asoianu: „Eu sunt de acord că asigurările se află pe prima poziție. În ceea ce privește nivelul de implicare a statului pe piața asigurărilor trebuie de menționat că prestarea serviciilor de asigurare trebuie reglementată de organul de supraveghere, începînd cu prețul poliței de asigurare a răspunderii civile auto etc.

Toți vor liberalizare și acces liber pe piață, însă trebuie să reieșim din realitatea existentă. Cînd există o piață calitativă, pentru care este aplicată Legea privind protecția drepturilor consumatorilor, noi nu putem trece la liberalizare. În caz contrar, companiile de asigurare vor începe să reducă prețurile, fapt ce va conduce la insolvență și acestea nu-și vor putea onora obligațiile de plată a despăgubirilor.

Asupra concurenței pe piața asigurărilor influențează doi factori – nivelul de acces pe piață și prețul. Cu asigurarea răspunderii civile auto se ocupă 60% din companii, prețurile sunt reglementate”.

Mihail Poisik: „La noi se consideră că în baza polițelor Casco și de asigurare a vieții prețurile pot fi reduse. În 2007, cînd a fost adoptată Legea privind asigurarea obligatorie a răspunderii civile auto pentru pagubele cauzate de mijloacele autor de transport, spuneau că companiile noastre trebuie să mai adune ceva bani, iar peste cinci ani totul vom achita. Timp de opt ani, companiile de asigurare au adunat de la noi 2,9 mild. lei, iar despăgubiri au fost achitate în valoare de 970 mil. lei. Însă există o metodologie, care determină formarea tarifului. Adică aproape 1/3 rămîne pentru desfășurarea afacerilor asigurătorului, iar 2/3 din mijloace sunt achitate în baza cazurilor de asigurare. Reiese că CNPF din an în an greșește dublu.

Cînd proprietarii de automobile au „presat” Comisia Națională, ea a publicat pe 9 august 2013 în „Monitorul Oficial” un comunicat, potrivit căruia polița „Cartea verde” se va scumpi cu 4%. Trebuie de menționat că despăgubirile la Careta Verde sunt de doar 22-23%. Vineri, a ieșit acel număr de „MO”, iar lunea următoare a apărut decizia judecătorească privind sistarea acțiunii acestei hotărîri. De atunci au trecut 14 luni, iar problema nu a fost soluționată”.

Mîna invizibilă a lui Adam Smith

Mihail Poisik: „Cîteva fapte grăitoare, ce caracterizează mediul concurențial. Cu două luni în urmă, o tonă de benzină A95, pe piața țările din bazinul Mării Mediterane costa $ 1150, în prezent - $770-800 sau cu 23% mai ieftin, în lei. Iar o mare companie importatoare a anunțat despre intenția de a majora prețul la benzină. Energia electrică în Ucraina este cu 20% mai ieftină decît în Moldova. În România – cu 15% mai ieftină. Ce fel de competitivitate pot avea mărfurile noastre și producătorii noștri, dacă ei sunt încolțiți din toate părțile?

Există o frază îndrăgită de economiști: „Mîna invizibilă a lui Adam Smith determină unde să curgă banii”. Dacă în 2008 în țara noastră erau $711,5 mil. investiții străine directe, iar în următorii ani – circa $200 mil. în prima jumătate a anului 2014, în comparație cu perioada similară a anului 2013, a fost înregistrată o cădere aproape în jumătate. Aceasta s-a întîmplat pe fonul asocierii cu UE și „îmbunătățirea” condițiilor pentru mediul de afaceri etc. Am dori ca Banca Mondială să-și anunțe o poziție clară în aceste probleme” (auditoriul a aplaudat).

Cum să ajungem la aeroportul din Mărculești

Pe locul patru, după cele trei ramuri de pe primele trei poziții cu cele mai mare probleme din punct de vedere al concurenței, în opinia experților ar trebui să fie transportul feroviar. Reprezentantul Căii Ferate din Moldova, Valentin Toncoglaz a anunțat că la prima etapă de reformare a întreprinderii, conform ordinului Ministerului Transporturilor, tipurile de activitate au fost împărțite – transportul de pasageri, transportul de mărfuri, baza de reparații și căile ferate. Pentru comparație: în România acestea sunt întreprinderi separate.

Angajatul Ministerului Economiei a replicat: „Noi trebuie să dezvoltăm infrastructura. Se vorbește despre faptul că la Cahul și Mărculești să fie deservite companiile low cost de transport aerian al pasagerilor. Însă cum să ajungi acolo repede și comod? Pînă la Mărculești trebuie construită o cale ferată. E imposibil să deschizi în cîmp un aeroport de pasageri fără o infrastructură corespunzătoare”.


Comerțul „de succes”

Cineva din auditoriul din sală a luat apărarea comerțului, care s-a plasat pe ultimul loc, acumulînd 11 puncte, ceea ce înseamnă condiții bune pentru concurență. În opinia oratorului, acest fapt nu corespunde realității. În domeniul comerțului activează cei mai mulți agenți economici, 98% dintre care sunt întreprinderi mici. Ponderea lor în volumul comerțului constituie 41%. Însă aproximativ 50% din toți operatorii pe piață înregistrează pierderi.
Se pare că cauza rezidă în mediul concurențial. Între cei, ce activează în baza patentei și sub altă formă de organizare – în special SRL, există o concurență neloială. „Îmi voi permite să menționez că mai există și factorul schemelor gri de desfășurare a afacerilor, de aceea în rapoarte este avantajos să fie indicate pierderi”.

Activitatea asupra proiectului „Sporirea competitivității” va mai dura un an. Precum a menționat Viorica Cărare, stabilirea celor trei „lideri” nu înseamnă că Consiliul Concurenței nu va ajunge la celelalte ramuri. Pur și simplu analiza detaliată a acestora va fi făcută mai tîrziu.