Între două zone de liber schimb: taxele vamale rusești și primele livrări în UE după noile reguli

Foto: timpul.md

(Tabel: Lista mărfurilor din RM, introduse în FR, față de care se introduc taxe vamale)

Anghelina Taran

Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb dintre Moldova și Uniunea Europeană (DCFTA), producătorii noștri nu s-au plasat în rînd la trecerile de frontieră. Nu toți dintre ei sînt pregătiți de exportul în Occident. Totuși, deoarece țara face primii pași în comerțul liber cu Uniunea Europeană, este important de știut ce ne reușește, mai ales ținînd cont de faptul că, odată cu semnarea DCFTA de către Moldova, relațiile comerciale cu Rusia s-au înrăutățit.

Pe 26 septembrie va ave loc ședința consiliului economic al CSI, pe ordinea de zi a căreia, la solicitarea Moldovei, a fost inclusă chestiunea privind aplicarea și interpretarea Anexei nr. 6 a Acordului de liber schimb cu CSI. Despre exportul produselor moldovenești spre Est și Vest a relatat într-un interviu pentru NOI.md, șeful direcției generale politică comercială din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii.

Primele livrări în UE conform noilor reguli

Producătorii noștri din complexul agroindustrial, încă mult timp nu vor fi gata de un asemenea export, deoarece producția lor trebuie să corespundă cerințelor UE și, totodată, mai trebuie să-și găsească și parteneri comerciali, interesați de aceasta.

Deocamdată nu există o statistică pentru a putea menționa suma totală a produselor moldovenești conform condițiilor DCFTA. Însă preventiv, putem spune că în septembrie, în România, Cehia, Polonia și Bulgaria, au fost livrate 57 tone de prune (primele exporturi de prune în UE), 20 t de mere (aici nu este diferență în volum între actuala și precedenta perioadă) și 160 t de struguri de masă în România (în 2013- 65 t).

Toate acestea au fost exportate fără taxe comerciale, iar alte produse, în afară de mere, struguri și prune, pot fi exportate în regimul preferințelor autonome (taxe vamale sînt anulate). Toate mărfurile industriale și ața sînt livrate liber, în regimul preferințelor comerciale autonome.

Amintim că pînă la intrarea în vigoare a DCFTA Moldova beneficia de preferințe autonome comerciale, în cadrul cărora exista posibilitatea exportului fără taxe în UE, însă la merele, prunele și strugurii noștri se aplica prețul indicativ. Iar potrivit condițiilor DCFTA, noi avem cote, pentru care nu se aplică prețul indicativ.

DCFTA deocamdată nu se aplică în Transnistria, însă pentru raioanele din Est ale Moldovei, pînă pe 1 ianuarie 2016 rămîne în vigoare regimul preferințelor autonome comerciale, adică întreprinderile transnistrene pot exporta în continuare pe piața Uniunii Europene.

Rambursarea taxelor vamale pentru importatorii europeni

În august, exportul în UE trebuia să aibă loc în condițiile rambursării taxelor vamale pentru produsele moldovenești. Deocamdată, nu sînt date privind volumul livrărilor. În ceea ce privește rambursarea sumelor achitate sub formă de taxe vamale, atunci acest lucru mai mult se referă la importatorii produselor moldovenești. Ei vor obține rambursarea la solicitare.

În acest sens a fost adoptată o decizie politică, care urmează a fi aprobată de Parlamentul European, iar concomitent va fi stabilit cînd și cum va avea loc rambursarea taxelor vamale. După aceasta, întreprinderile din zona UE, la prezentarea documentelor, ce confirmă că în august au importat din Moldova producție, pentru care există un certificat preferențiale de proveniență, vor primi sumele achitate sub forma taxelor vamale. Deoarece această decizie a fost luată în a doua jumătate a lunii august, nu putem spune că ea a influențat asupra creșterii importului.

Cotele au fost majorate, dar e puțin probabil că le vom valorifica

Imediat după semnarea Acordului, unele cote au fost majorate: pentru mere de la 20 mii pînă la 40 de mii tone, pentru prune – de la 5 mii t pînă la 10 mii t și pentru roșii – de la o mie pînă la 2 mii tone. Mărimea acestor cote ar putea fi examinate ulterior la ședințele comitetelor pentru comerț, ce se desfășoară cel puțin o dată pe an.

Peste 2-3 ani, Moldova va face o analiză a comerțului cu Uniunea Europeană. Și dacă va putea demonstra că capacitățile de producție și de export au crescut, atunci ea va fi în drept să discute despre majorarea cotelor la aceste și alte mărfuri. Ar fi bine să existe posibilitatea de a exporta în UE măcar în limitele cotelor stabilite. Deoarece există temeri că nici aceste cote nu vor fi valorificate. Moldova nu are atît de multă producție, care ar corespunde cerințelor europene.

Cine se scoală mai devreme, ajunge mai departe

Deși, de pe 1 septembrie, producătorii moldoveni își pot exporta producția fără taxe vamale, Guvernul a aprobat cu întîrziere hotărîrea privind mecanismul distribuirii cotelor. Însă, deși hotărîrea Guvernului a fost adoptată pe 10 septembrie, însuși mecanismul de distribuire a cotelor era deja cunoscut și aplicat, în pofida întîrzierii. Asta deoarece în cadrul preferințelor autonome comerciale la noi deja existau cote la producția agricolă. De aceea mecanismul nu este nou. Acestea constă în principiul: primul venit, primul servit.

Întreprinzătorii au posibilitatea să depună declarația electronică pentru export, la Serviciul Vamal. La rîndul lor, organele vamale, în baza solicitării primite și în limita cotelor UE, oferă acest regim. Cînd vinurile moldovenești au obținut acces liber pe piețele UE în limita cotelor, în primii ani, volumul oferit nu era suficient pentru doritorii de a beneficia de regimul fără taxe. De aceea, unii dintre ei depuneau cereri anticipat. Iar în rezultat, cotele erau valorificate, iar exportul real în cantitatea declarată nu exista. De aceea, unii întreprinzători nu sînt convinși că acum totul va fi în mod cinstit, deși proiectul a fost publicat pe site-urile ambelor instituții pentru examinare și au avut loc consultări cu asociațiile de producători

Pentru exportul în baza cotelor, nu este nevoie de autorizație

Pînă acum, agenții economici trebuiau să obțină de la Camera de Licențiere o autorizație pentru export în proporție de cel mult 10% din cotă, iar timp de un lună trebuia să o utilizeze. Dacă în această perioadă cota nu era valorificată, atunci trebuia să vină la Camera de Licențiere pentru a explica de ce nu a utilizat această autorizație și să o prelungească cu încă o lună. Astfel, întreprinderea avea o cotă nerealizată timp de două luni.

În prezent, cotele sînt distribuite de Serviciul Vamal. Agentul economic nu trebuie să obțină autorizație pentru export, e suficient să trimită documentele în formă electronică la Serviciul Vamal și dacă mai sînt cote nedistribuite, atunci el primește acces la exportul în regim preferențial (limita de 10% nu se mai aplică). Acest fapt exclude factorul uman în distribuirea cotelor, deoarece procesul are loc prin intermediul sistemului ASYCUDA.

Dar și vama din Uniunea Europeană participă în acest proces, deoarece importatorul din UE primește mărfurile în limita cotelor și le înregistrează la vama UE. La fel și la noi, cînd din țările europene este importată marfă în regimul cotei, întreprinderea noastră importator este interesată să nu achite taxa vamală în limita acestei cote.

Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb cu UE, la frontiera românească sistemul ASYCUDA funcționează în „regim manual”, perfectînd exportul preferential a mărfurilor moldovenești, deoarece cotele pentru producția noastră nu au fost introduce în acest sistem unic. Dar și la frontiera moldovenească sistemul ASYCUDA funcționează similar, deoarece este nevoie de timp pentru a efectua modificările necesare, pentru a crea module noi. Cu toate acestea, mediul de afaceri nu întîmpină dificultăți la perfectarea încărcăturilor. Alte neajunsuri în implementarea practică a DCFTA, deocamdată, nu sînt.

Taxe sînt, argumente - nu

Odată cu intrarea în vigoare au apărut probleme în comerțul cu Rusia. Exportul unui șir de produse este sistat, au fost introduse taxe vamale, însă în hotărîrea respectivă a guvernului FR nu este indicată mărimea lor. Vedeți mai jos aceste taxe.

Lista mărfurilor din Republica Moldova și importate în Federația Rusă, față de care sînt aplicate taxele vamale

Specialiștii de la Ministerul Economiei din Moldova speră că vor reuși să ajungă la un acord cu colegii lor ruși privind anularea taxelor vamale, deoarece „considerăm că aplicarea de către Rusia asupra mărfurilor noastre este neîntemeiată și incorectă. Conforma Anexei nr.6 la Acordul de liber schimb în cadrul CSI, la care face trimitere Federația Rusă, țara are dreptul să introducă în mod unilateral măsuri de protecție (taxe vamale), dacă importul din altă țară amenință cu prejudicii sau prejudiciază producătorii locali. Această prevedere trebuie aplicată în urma unor consultări biletarale.

Noi ne-am întîlnit de trei ori cu colegii noștri, le-au prezentat statistica, care demonstrează că, la etapa actuală, nu există nici un pericol și prejudicii pentru economia rusă în urma importului produselor moldovenești. Pentru introducerea taxelor vamale, este nevoie de argumente solide. Noi nu le-am auzit din partea lor, în afară de faptul că ei au temeri, ei văd riscuri. Frazele despre faptul că mărfurile din Uniunea Europeană vor invada piața rusă prin intermediul Moldovei sînt cuvinte vorbe goale, deoarece certificatele privind proveniența mărfurilor sînt eliberate de către organele vamale, care sînt structuri de stat. Nu există motive pentru a avea neîncredere în ele.

Spre exemplu, cînd prin Moldova în Rusia au fost importate mere din Polonia sau altă producție din Grecia sau Turcia, producătorii acestora au beneficiat de serviciile de logistică ale companiilor moldovenești de transport. Însă aceste produse erau importate în FR cu certificate de origine, eliberate în țările lor, iar la import erau achitate taxe vamale. Or, reexportul nu este interzis. Colegii ruși nu ascund faptul că decizia privind introducerea taxelor pentru mărfurile moldovenești a fost una politică, deoarece Moldova a adoptat vectorul integrării europene”, spune Inga Ionesii.

Pe 26 septembrie va ave loc ședința consiliului economic al CSI, pe ordinea de zi a căreia, la solicitarea Moldovei, a fost inclusă chestiunea privind aplicarea și interpretarea Anexei nr. 6 a Acordului de liber schimb cu CSI, deoarece acesta se referă nu doar la FR, dar și la Uniunea Vamală. În soluționarea acestei probleme Moldova contează pe susținerea altor țări din CSI. Totodată, Belarusul și Kazahstanul (membre ale UV) au refuzat să aplice taxe vamale față de produsele moldovenești.

Dacă în primele șapte luni ale anului curent a avut loc o scădere a exportului moldovenesc în Rusia cu 22,7%, atunci în aceeași perioadă se atestă o creștere cu 36,8% a exportului în Belarus. A crescut semnificativ exportul în Italia – cu 67%, Germania – cu 40% (datorită livrărilor de porumb și cereale).

Poate cote la exportul fără taxe?

- Această variantă nici nu o discutăm – explică Inga Ionesii, - deoarece dacă vorbim despre cote, trebuie să modificăm Acordul privind zona de liber schimb cu CSI, semnat în anul 2011. Toate țările CSI au convenit ca, treptat să fie anulate toate limitele existente în acest document. Acestea erau prevăzute de acordurile bilaterale dinte țările CSI.

Dacă vom cere cote, atunci ne vom întoarce de unde am pornit. Reieșind din baza juridică în vigoare, nicio cotă nu trebuie să existe între părțile semnatare a Acordului privind zona de liber schimb în cadrul CSI.

Belarusul, dimpotrivă, vede doar avantaje în faptul că Moldova a semnat Acordul privind comerțul liber cu UE, deoarece această țară este interesată să dezvolte producția mixtă pe teritoriul Moldovei. Belarușii ar dori să utilizeze regimul nostru de liber schimb cu UE pentru a promova mărfurile produse în comun.

Jumătate din exportul moldovenesc revine pieței din Uniunea Europeană Acordul privind comerțul liber cu UE și cel de Asociere cu UE ne oferă posibilitatea extinderii exporturilor, precum și obținerii asistenței financiare și tehnice, fără de care Moldovei îi va fi foarte greu să realizeze un salt economici. Însă, dezvoltînd comerțul cu Uniunea Europeană, noi ne vom strădui să restabilim relațiile și cu Federația Rusă. Totodată, le vom ajuta exportatorilor să se reorienteze spre alte piețe, prin semnarea diferitor acordul cu țările terțe.