Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Emoţiile politicienilor ruşi, sau despre băieţii „buni” şi băieţii „răi”

24 iul. 2014,, 06:00   Politică
10896 21
Foto: noi.md
Xenia Florea

Luni, 21 iulie, piaţa rusă s-a închis pentru merele, perele, gutuile, caisele, vişinele, cireşele, persicii, nectarinele, prunele şi porumbelele din Moldova. Responsabililor de la „Rosselihoznadzor” li s-au alăturat şi colegii de la „Rospotrebnadzor”, care de vinerea trecută au introdus interdicţia temporară a importului în FR a conservelor moldoveneşti din legume şi fructe.

Vinurile, fructele, conservele din fructe şi legume, plus unele restricţii pentru livrarea producţiei din carne din Moldova, introduse pe 5 iulie… Guvernul este agitat, în fiecare zi au loc şedinţe extraordinare, la care se caută răspunsurile la întrebările „Cine e vinovat?” şi „Ce-i de făcut?.

La întrebarea naivă: „De ce nu aţi alergat înainte, or „Rosselhoznadzor” a avertizat demult despre posibile restricţii la import, iar asociaţiile producătorilor agricoli au dat alarma toată primăvara şi au prezis introducerea de către FR a unui nou embargo după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”, unul dintre funcţionarii Ministerului Agriculturii doar a dat din mînă: „E doar politică şi în afară de aceasta, am sperat până în ultima clipă că vom scăpa...”.

Despre „băieţii răi”

Nu am scăpat. Rusia continuă planificat să preseze ţările din spaţiul post-sovietic prin diferite sancţiuni, în pofida noului Concept al politicii externe a FR, anunţată de preşedintele Vladimir Putin cu un an şi jumătate în urmă.

Prioritatea anunţată a fost cursul de apropiere de ţările CSI. Iar accentul a fost pus pe utilizarea formelor şi metodelor moderne a activităţii politice: implementarea aşa-ziselor elemente ale „puterii blînde” şi „includerea competentă în fluxurile informaţionale globale”.

Însă se creează impresia că după lovitura de stat din februarie din Ucraina şi venirea la puterea din Kiev a forţelor rusofobe, Moscova s-a distanţat de formele şi metodele moderne ale activităţii politice. Escaladarea conflictului din Sud-Estul Ucrainei creşte, milițiile pro-ruse pierd teren, punînd în pericol planurile elitei ruse în regiune.

Emoţiile prevalează şi în această situaţie, evident, funcţionarii ruşi au nevoie să-şi verse amarul. De aceea ei au convins conducerea Rusiei să organizeze o pedeapsă demonstrativă a Republicii Moldova, care deşi a anunţat cursul spre integrarea europeană, dar (din motive economice şi istorice) nu doreşte categoric să rupă relaţiile cu partenerul strategic din Est, dorind să devină „cel mai bun prieten al Rusiei în Uniunea Europeană”.

Mai mulţi experţi moldoveni consideră că, utilizînd metode mai civilizate şi mai profesioniste de „constrîngere la pace”, FR ar fi putut face din Moldova un exemplu demonstrativ pentru Ucraina cum pot fi dezvoltate relaţiile bilaterale în contextul orientării diferite a vectorilor politicii externe.

Rusia are o mulţime de posibilităţi de a influenţa asupra situaţiei cu ajutorul „puterii blînde”, astfel încît să stabilească pentru totdeauna pentru Republica Moldova statutul de stat neutru, care are atitudine prietenoasă faţă de Rusia, ajutîndu-i să reunifice ţara. Asta evident, prin extinderea relaţiilor bilaterale pe toate direcţiile, inclusiv în economie. Astăzi, însă, situaţia este total inversă.

Cu atît mai mult nu este clară poziţia categorică a Federaţiei Ruse în ajunul alegerilor parlamentare din RM. S-ar părea că Moscova trebuia să facă concluziile necesare din embargoul de vin din 2006. Atunci se presupunea că aceste măsuri vor genera nemulţumirea populaţiei europene sau locale faţă de politica incorectă, în opinia ruşilor.

Însă în schimb, în Moldova s-au amplificat atitudinile anti-ruseşti: din cauza embargoului din 2006, circa jumătate din întreprinderile vinicole din ţară au dat faliment. Au fost distruse relaţiile loiale faţă de Rusia ale companiilor şi colectivelor (inclusiv, în Găgăuzia), conducătorii cărora puteau influenţa deciziile politicienilor.

Zeci de mii de oameni, inclusiv fermierii, ce cultivă struguri, au rămas fără loc de muncă. Mulţi au fost nevoiţi să plece peste hotare. Iar de necazurile lor ei au acuzat (conform rezultatelor alegerilor din 2009) nu autorităţile moldovene. Sporirea dispoziţiilor anti-ruseşti şi radicalizarea societăţii au devenit una dintre cauzele venirii la putere în Moldova în 2009 a alianţei proeuropene, care are o atitudine cu mult mai neprietenoasă faţă de Federaţia Rusă, decît comuniştii „incorecţi”.

Acum, se pare, Moscova încearcă să calce pe aceeaşi greblă. Mulţi producători de fructe din Moldova, care au investit mijloace substanţiale (inclusiv, sub forma creditelor bancare) în livezi şi infrastructura post-recoltare (frigidere, instalaţii de sortare şi ambalaj), după sistarea livrărilor în FR vor suporta pierderi enorme.

Potrivit datelor "UN Comtrade", în 2013, Moldova a exportat în Rusia 180 mii tone de mere din volumul total al exportului de 194 de mii tone (93% din întregul export de mere). Dacă ţinem cont de faptul că merele importate din RM pe pieţele angro din Rusia erau vîndute cu 0,31-0,58 eur/kg, atunci venitul ratat ar putea depăşi 100 mil. euro.

Agricultorii vor acuza de cauzarea pierderilor, cel mai probabil, Guvernul Moldovei, care nu a atras atenţia asupra numeroaselor avertizări ale „Rosselihoznadzor” şi nu au elaborat la timp un plan de reacţionare. Dar şi politica mioapă a partidelor rusofobe (pro-româneşti) şi Chişinăul, care a provocat Moscova. Şi Federaţia Rusă, care i-a ofensat.

Adică, în ajunul alegerilor parlamentare este asigurat un nou val de atitudini anti-ruseşti în RM. La fel ca şi „retragerea” în continuare a Moldovei din zona de influenţă a Rusiei după scrutin.

Pe acest fundal, politicienii şi partidele, care promovează cursul spre parteneriatul trategic cu Rusia, dar nu doresc radicalizarea situaţiei din ţară, de teama repetării scenarilui ucrainean în Moldova, se vor simţi la alegeri, cel puţin, incomod.

Despre „băieţii buni”

Politologul ucrainean, directorul Centrului de studii eurasiatice Vladimir Kornilov a declarat: „În opinia mea, poziţiile Rusiei sînt slăbite de abordarea „economico-centristă” faţă de soluţoinarea oricăror probleme din spaţiul post-sovietic.

Funcţionarii ruşi continuă să creadă că reducerea la gaz sau creditul de miliarde pot soluţiona problema ruperii relaţiilor umanitare şi istorice ditre ţări şi popoare. Mesajul „ei nu au încotro”, se aude mereu din partea oamenilor publici din Rusia după un nou acord sau tranzacţie economică.

Iar între timp, Lituania, economia căreia se află în prag de faliment, sau România, care investesc bănuţi în dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale sau a publicaţiilor de buzunar din Ucraina sau Moldova, obţin un efect mai mare”.

Actuala situaţie cu interdicţia importului pe piaţa rusă a fructelor şi conservelor din fructe şi legume din RM, confirmă o dată în plus concluziile expertului ucrainean. Federaţia Rusă, ca de obicei, ameninţă cu bîta comercial-economică, iar România vine imediat, toată în alb, în rolul de salvatoare a economiei moldoveneşti.

Marţi, în cadrul întrevedereii cu exportatorii şi producătorii de fructe şi legume, premierul Iurie Leancă a declarat că Acordul Comprehensiv şi Atotcuprinzător de Liber Schimb cu Uniunea Europeană va fi implementat din 1 septembrie, dar nu din 1 octombrie, cum era prevăzut anterior: pentru ca producătorii moldoveni să poată începe mai devreme exportul producţiei pomi-legumicole în UE în baza cotelor alocate.

Dar unde pot fi comercializate fructele şi legumele modoveneşti? În România. Mai mult, ţinînd cont de necorespunderea lor cu standardele europene de mărime şi ambalaj, precum şi concurenţa pe piaţa europeană – noi nu avem unde ne duce.

În sezonul 2013-2014, lider în producţia de mere a devenit Polonia. Din recolta de mere în UE în 2013 de 10,8 mil. tone, 3,2 mil. tone au fost produse anume în Polonia. După producţia merelor această ţară ocupă locul întîi în Europa şi locul trei în lume după China (25 mil. tone) şi SUA (5 mil. tone). 80% din exportul ei este destinat ţărilor din Europa de Est.

Producţia de mere în Italia constituie 1,9-2 mil. tone, în Franţa – 1,5 mil. tone, Germania – 800 mii tone. Un furnizor mare de mere pe piaţa europeană este şi Serbia, care nu inră în UE. Aşa că concurenţia pe piaţa Uniunii Europene este destul de dură. De aceea, piaţa reală de desfacere a producţiei producătorilor moldoveni este, în special, România. Ambasadorul ei Marius Lazurcă încă în mai a declarat că România intenţionează să majoreze cota de export a merelor moldoveneşti în cazul introducerii un nou embargo de Federaţia Rusă.

În principiu, Bucureşti-ul nu are nimic de pierdut de pe urma acestui ajutor acordat Moldovei: producţia de mere în România constituie doar 35-40% din consumAceasta cumpără mere în Polonia, Egipt şi China, aşa că poate foarte simplu să se reorienteze şi spre furnizorii moldoveni, fără a prejudicia interesele propriilor producători.

Plecînd zilele acestea la Varşovia, la summit-ul şefilor de state din Europa Centrală şi de Est, preşedintele României Traian Băsescu nu a ezitat să amintească că anume datorită solicitării Bucureşti-ului Uniunea Europeană a dublat importul legumelor şi fructelor din Moldova. Şi a promis să ridice în capitala poloneză „problema Moldovei”.

„Acum, Moldova poate exporta în UE mai mult, însă aceasta nu acoperă întregul export al RM. De aceea, în regiune, în special, în România şi Polonia trebuie identificate soluţii pentru păstrarea fructelor din Moldova în toamna aceasta”, a spus Băsescu.

În prezent, România (în ajunul alegerilor parlamentare din RM şi prezidenţiale la ea), cu siguranţă, va juca activ rolul de salvatoare a Moldovei. Şi ca consumator al fructelor refuzate de Rusia, şi ca furnizor de gaze pe piaţa moldovenească în perioada rece a anului, în condiţiile războiului ruso-ucrainean al gazelor, în urma căruia ar putea suferi pierderi şi RM.

Şi nu contează că întreaga cantitate de 160-180 mii de mere, exportate anual de Moldova în Rusia, vecina din vest nu o va „digera”: cota dublată a UE pentru mere constituie doar 40 mii tone, adică de patru ori mai puţin decît ajungea pe piaţa rusă.

La fel cum funcţionarii din ambele ţări nu vor atrage atenţia asupra faptului că gazul „ieftin” din România nu va avea niciun impact nici asupra tarifului pentru consumatorii moldoveni, nici la reducerea dependenţei Moldovei de gazul rusesc. Deoarece gazoductul Iaşi-Ungheni care degrabă va fi dat în exploatare, va pute asigura cu gaze doar raionul Ungheni şi un şir de sate din raionul Nisporeni. Celelalte regiuni ale Moldovei vor depinde în totalitate de livrările „Gazprom”-ului.

Însă la ce bun să comunici electoratului că România, care cumpără activ gaze de la „Gazprom”, va livra gaz Moldovei exclusiv din motive politice? Important este că în toată această poveste comercial-economică ea va fi „băiatul bun”, iar Rusia – „băiatul rău”, împingînd insistent, prin acţiunile sale, ţările post-sovietice din jurul său în braţele prieteneşti ale Bucureşti-ului şi Bruxelles-ului.

În consecinţă, din cauza sancţiunilor ruse permanente se distrug afacerile moldovenilor, orientate spre Rusia, iar în locul lor vin investitorii occidentali orientaţi spre România. Iar RM este dusă tot mai departe de zona influenţei ruse. Totodată, în Rusia îşi desfăşoară afacerile producătorii agricoli din ţările NATO.

Atunci cine are de cîştigat?
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?