Chişinăul criminal: nivelul infracţionalităţii a crescut cu încă 40 la sută

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Din păcate, reforma organelor de drept în Moldova nu aduce deocamdată rezultate pozitive. Mulţi lideri al lumii interlope se află după gratii sau şi - au ales drept dislocare alte regiuni. Însă acest fapt nu se reflectă asupra situaţiei criminogene din Moldova: în fiecare an, hoţii, escrocii şi alţi infractori înregistrează noi recorduri. Infracţiunile devin mai dure şi mai îndrăzneţe, în special, cînd este vorba de sume mari de bani. Chişinăul, fără exagerare, este nu doar capitala oficială a Moldovei, dar şi capitala criminală: numai în anul curent nivelul criminalităţii a crescut cu aproape 40 la sută.

Potrivit Procuraturii Generale, în prima jumătate a anului curent, în ţară au fost înregistrate circa 20 de mii de infracţiuni de diferit gen – ceea ce este cu 8% mai mult faţă de perioada similară a anului 2013.

Totodată, creşterea s-a produs la toate categoriile de infracţiuni penale – de la infracţiuni minore (+24,3%) pînă la cele grave (+7,76%). Cea mai mare pondere a activităţii criminale le revine furturilor şi altor metode de însuşire ilegală a patrimoniului.

Potrivit datelor statistice ale organelor de drept, creşterea nivelului infracţional s-a produs în toate raionele şi oraşele republicii. Însă Chişinăul se află în top: anul curent aici au fost săvîrşite cu 40% de infraţiuni mai multe decît în aceeaşi perioadă a anului 2013. Din sectoarele capitalei, pe primul loc se află Buiucani, urmat de Rîşcani, Centru, Botanica şi Ciocana. Dacă în general pe ţară la 10 mii de locuitori revin 25 mii de infracţiuni, atunci în capitală acest indicatori este egal cu 40 de infracţiuni la 10 mii.

Cea mai mare creştere a indicatorilor a fost înregistrată la violuri, huliganism, crimele legate de droguri. Cele mai răspîndite continuă a fi dela pidările patrimoniului personal şi public – peste o treime din numărul total al infracţiunilor penale. Cei mai activi sînt hoţii specializaţi în furturile din locuinţe. Potrivit organelor de drept, în următoarele luni această tendinţă se va menţine, fapt determinat de perioada vacanţelor.

Reprezentanţii Procuraturii Generale califică înrăutăţirea situaţiei criminogene prin nivelul jos de trai în Moldova, prin vulnerabilitatea sporită a populaţiei, salariile mici, lipsa culturii juridice, şomajul înalt, migraţia în masă a oamenilor şi alţi factori. În opinia procurorilor, lipsa unui venit stabil, inclusiv pentru satisfacerea cerinţelor minime ale membrilor familiei îi împinge pe oameni să intre în conflict cu Codul penal.

Totodată, specialiştii evidenţiază şi alte cauze ale creşterii activităţii ciminogene în Moldova. Printre acestea sînt: situaţia politică încordată, tergiversarea reformei organelor procuraturii, politica de cadre ineficientă şi ineficienţa reformelor sistemului de drept. În acelaş timp, experţii menţionează că în ţara noastră o parte a activităţii criminale tradiţional, nu este reflectată în statistica oficială, iar în umbră rămîne un spectru larg de infracţiuni, săvîrşite de către structurile organizate.

„Cu zece ani în urmă, în 2004, conducerea MAI a raportat despre victoria în lupta contra crimei organizate în Moldova, - menţionează unul dintre experţii noştri, un fost angajat cu funcţii înalte în procuratură. – Această afirmaţie era însoţită de informaţii privind anihilarea a şase capi ai lumii interlope din Moldova, ce ocupau poziţii înalte în ierarhia criminală din Moldova. Astăzi, noi urmărim aproape acelaş lucru, reportaje despre reducerea numărului grupărilor criminale, despre lichidarea lor, despre atragerea la răspundere a hoţilor în lege şi a capilor lumii interlope.

În ultimul timp, s-a vorbit mult despre faptul că era criminalităţii organizate a apus. Desigur, dacă cu 15 ani în urmă, în spaţiul ex-sovietic erau circa 1,5-2 mii de hoţi în lege, atunci astăzi, potrivit unor date ale organelor specializate, sînt 500 de persoane. Poate oare acest număr considerat mic, ţinînd cont de faptul că în spatele multora dintre ei stau propriile grupări şi brigăzi? Totodată, Moldova rămîne în centrul interesului multor grupări criminale, ţinînd cont de amplasarea geopolitică avantajoasă, situaţia politică internă instabilă, prezenţa unei teritorii necontrolate de către autorităţi şi imediata vecinătate cu UE:

E puţin pobabil ca conducerea organelor de drept să nu înţeleagă că arestarea unui şir de infractori, chiar şi a celor din lumea interlopă, nu înseamnă eradicarea crimei organizate. Însă declaraţiile răsună, iar aceasta denotă dorinţa de a demonstra rezultate neexistente şi succesul reformei, care, în esenţă, demult s-a discreditat. În special, acest lucru se referă la modificarea mecanismului procesual şi reorganizarea sistemului organelor de urmărire penală: în virtutea unui şir de factori, astăzi este cu mult mai greu ca înainte să înfrunţi lumea interlopă”.

„Astăzi, hoţii în lege şi alţi interlopi, practic, nu se arată în Moldova şi rezolvă toate problemele de peste hotare, păstrîndu-şi totodată autoritatea nu doar în lumea criminală, dar şi în cercurile puterii, inclusiv în organele securităţii naţionale, - spune un agent operativ, care s-a ocupat mult timp cu filarea capilor grupărilor criminale organizate. – Eu acum nu vorbesc despre cei, care şi-au legalizat total afacerile şi au ajuns prin diferite metode în structurile de stat. Lumea interlopă s-a schimbat mult în ultimii ani: cuvintele despre tradiţii, despre viaţa fără lux şi familie au devenit deşarte.

Însă interlopii şi-au menţinut o anumită influenţă asupra situaţiei criminale. În ultmii ani, în Moldova au apărut mulţi infractori noi, statutul cărora în cercurile criminale încă nu este clar. De aici vine şi valul infracţiunilor dîrze de la Chişinău – de la atacul incasatorilor pînă la furturile masive din apartamente, care deseori, se transformă în jafuri deschise: infractorii nu sînt deranjaţi nici măcar de prezenţa locatarilor. Infractorii sînt foarte bine dotaţi şi merg la acţiuni, gata să aplice arme de foc şi alte arme din arsenalul său.

Noul „substrat” al reprezentanţilor lumii interlope, de regulă, nu au lideri bine determinaţi, iar această incertitudine ar putea avea consecinţe foarte grave, inclusiv, la reîmpărţirea domeniilor de influenţă în Moldova, fapt ce deja are loc. Contradicţiile interne ale infractorilor profesionişti şi semi-profesionişti ar putea afecta şi alte persoane: oamenilor de afaceri de diferite nivele, care vor încerca să-şi supună grupările concurente, precum şi pe cei, care se va afla la timpul şi locul nepotrivit”.