Rusia și-a închis piața. Guvernul pregătește un plan de reacționare

Foto: ibryansk.ru

Xenia Florea

Agenția rusă „Rosselihoznadzor” și-a pus în practică amenințarea. Vineri, 18 iulie, directorul adjunct al Serviciului Federal pentru control veterinar și fitosanitar al FR Alexei Saurin a sunat al Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din RM. Și, conform comunicatului oficial al „Rosselihoznadzor”, l-a informat pe Ion Sula despre „continuarea înregistrării cazurilor de încălcare a cerințelor internaționale și rusești la livrarea producției fitotehnice moldovenești pe piața rusă”.

Ion Sula a recunoscut că capacitățile de laborator existente nu permit controlul în deplină măsură a loturilor pentru export, destinate Rusiei. Drept răspuns, funcționarul rus i-a comunicat interlocutorului motivul pentru care a sunat: „Rosselihoznadzor” a luat decizia de a introduce interdicții temporare la importul din Moldova în Rusia a merelor, perelor, gutuilor, caiselor, vișinelor, cireșilor, persicilor, nectarinelor, prunelor și porumbelelor. Adică a celor mai valorificate poziții moldovenești la export.

Totodată, partea rusă introduce interdicția la transportarea producției și în bagajele de mînă ale pasagerilor, ce vin din Moldova. Interdicția va intra în vigoare pe 21 iulie.

Rusia a preferat „bîta”

Inițial, Moscova intenționa să meargă pe altă cale. Aproape toată săptămîna curentă a fost discutată intenția FR de a introduce unilateral noile taxe vamale la un șir de mărfuri din Republica Moldova.

Marți, Ministerul rus al Dezvoltării Economice a publicat proiectul modificat al hotărîrii guvernului FR privind introducerea taxelor vamale la importul moldovenesc.

„A introduce în mod unilateral noi taxe vamale la mărfurile, menționate în anexa la prezenta hotărîre, ce provin din Republica Moldova și sunt introduse pe teritoriul Federației Ruse, în mărimea aplicată la importul mărfurilor din țările, în relațiile comercial-economice cu care FR aplică un regim al națiunii cele mai favorizate”, se arată în document.

În anexă figurau următoarele produse: carne, fructe, legume, cereale, porumb, făină (în afara celei de grîu și de grîu și secară), zahăr – din trestie sau din sfeclă și zaharoza curată, precum și bere, vinuri, inclusiv cele tari, must din struguri, lichioruri și alte băuturi alcoolice, spirt etilic nedenaturat, mobilă. În total – 19 poziții.

La aceste mărfuri se preconiza introducerea taxelor vamale în mărimea tarifului unic vamal al Uniunii Vamale. De exemplu, tariful vamal unic al UV la vin în prezent constituie de la 17,5% pînă la 18l,1% din valoarea în vamă, la mere – 9%, piersici și nectarine – 7,5%, vișine și cireșe – 14%.

Autoritățile ruse au numit posibila introducere a taxelor vamale drept „măsuri de protecție”. Și au invocat anexa 6 a acordului privind zona de liber schimb cu CSI. Aceasta oferă dreptul participanților la Uniunea Vamală „în cazul în care participarea uneia dintre părți aduce la creșterea importului, care prejudiciază sau amenință cu prejudicierea industriei UV”, de a introduce unilateral taxe vamale în limita taxei regimului națiunii celei mai favorizate.

Proiectul respectiv al hotărîrii guvernului FR a fost pregătit pe 15 iulie, iar pe 16 iulie, la Moscova a avut loc ședința ordinară a Consiliului Comisiei economice Eurasiatice. În cadrul acesteia, printre alte chestiuni, reprezentanții ruși au pus problema „privind posibilele măsuri de protecție față de relațiile comerciale cu Moldova”, pînă la excluderea RM din acordul de liber schimb cu CSI.

Motivul: precum a anunțat la finele săptămînii trecute prim-vicepremierul FR, Igor Șuvalov, după semnarea de către Chișinău a acordului privind crearea zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană, s-a produs „o schimbare cardinală a circumstanțelor”. Iar în acest caz, art.62 al Convenției de la Viena privind dreptul acordurilor internaționale din 1969 oferă dreptul de anulare sau sistare a acordului.

Însă, se pare că la ședința Comisiei sus-menționate ceva nu a mers așa cum spera partea rusă. În orice caz, la ședința precedentă a Comisiei Eurasiatice (care a avut loc pe 23 iunie, la Soci), cînd Moscova a pus problema privind măsurile economice de răspuns ale țările UV față de importul ucrainean, în contextul semnării de către Ucraina a Acordului de Asociere, Belarusul și Kazahstanul nu au susținut Rusia.

„Acordul de Asociere încă nu a intrat în vigoare și nu a început să funcționeze, iar voi vorbiți despre consecințele lui și despre posibilele prejudicii”, a declarat atunci președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko. Și a propus să aștepte măcar jumătate de an după intrarea în vigoare a acordului și să vadă ce se va întîmpla.

Probabil că aceeași situație s-a repetat la ședința comisiei și în privința Moldovei. În orice caz, precum a declarat pentru presa rusă reprezentantul comisiei economice Eurasiatice, „implementarea deciziei privind introducerea unilaterală a taxelor vamale la import ține exclusiv de guvernul rus, dar nu de comisie”.

Însă chiar dacă Federația Rusă ar fi introdus unilateral taxele la importul din Moldova, iar Belarusul, în calitate de consumator important al producției agricole moldovenești, ar fi continuat să importe fără taxe, unde e garanția că marfa nu va fi importată din Moldova în Belarus, iar apoi nu va nimeri pe piața Rusiei? În aceste condiții partea rusă ar fi fost nevoită să urmărească și livrările din Belarus, iar acest fapt ar putea complica relațiile dintre Minsk și Moscova.

Totodată, din punct de vedere juridic și economic, introducerea în mod unilateral a taxelor vamale în condițiile, în care nu există dovezi ale prejudiciului economic, adică sunt doar presupuneri, este dubioasă. De aceea, FR a preferat să meargă pe calea deja testată – să utilizeze „bîta” ”Rosselihoznadzor”-ului.

Guvernul a reacționat neoperativ

Vineri, în prima jumătate a zilei, premierul Iurie Leancă a prezidat o ședință de lucru în legătură cu decizia FR de a sista importul din Moldova. La aceasta au participat miniștrii Economiei, Agriculturii, Justiției, Finanțelor, Afacerilor Externe, precum și conducătorii Serviciului Vamal și Agenției Națională pentru Siguranța Alimentelor.

De fapt, inițial, în cadrul acestei ședințe se preconiza examinarea intenției Moscovei de a introduce unilateral taxe de import la producția din Moldova. Însă cînd s-a aflat despre decizia „Rosselihoznadzor”-ului de a sista temporar importul din RM, cei prezenți au fost nevoiți să schimbe totul din mers.

„În cadrul ședinței au fost examinate aspecte juridice ale eventualelor decizii din partea Federației Ruse privind modificarea condițiilor de comerț cu Republica Moldova, a regimului tarifar și netarifar, contrar prevederilor Acordului de liber schimb în cadrul CSI”, a comunicat serviciul de presă al guvernului.

Iurie Leancă a dispus pregătirea în regim de urgență a analizei aspectelor juridice ale relațiilor comerciale cu FR și elaborarea propunerilor concrete, „în cazul în care deciziile respective vor fi adoptate de către autoritățile Federației Ruse”. Deși după anunțul „Rosselihoznadzor”-ului ce aprobare mai poate fi?

La începutul săptămînii viitoare, acțiunile elaborate vor fi discutate cu producătorii și exportatorii.

În realitate, precum a recunoscut unul dintre funcționarii de la guvern într-o discuție privată guvernul, deocamdată, nu are un plan de acțiuni. Decizia „Rosselihoznadzor”-ului (în pofida numeroaselor avertizări ale părții ruse) și propunerea de revizuire a condițiilor de participare a Moldovei în acordul privind ZLS CSI a luat prin surprindere autoritățile moldovenești.

Mai mult, se creează impresia că Chișinăul în general nu înțelege sau nu vrea să înțeleagă ce se întîmplă. Vineri, după ședința parlamentului, președintele comisiei parlamentare buget și finanțe, Veaceslav Ioniță a declara presei următoarele: „Ceea ce face FR nu este pentru noi o pedeapsă prea mare. Noi toți bine cunoaștem că cea mai mare parte a producției noastre fitotehnice – undeva jumătate – sunt nucile, care sunt exportate în Uniunea Europeană. Iar în privința fructelor noi nu depindem chiar atît de mult de piața rusă. Da, vor fi pierderi, dar din punct de vedere economic, ele nu vor fi prea mari. Eu nu m-aș mira, dacă pierderile vor constitui cel mult 1-2% din volumul exportului anual”.

Reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli au reacționat dur la aceste afirmații: Ioniță este incompetent și iresponsabil. „Noi exportăm anual în Rusia numai mere în valoare de $52 mil. Iar volumul total al exportului la noi constituie circa $1,8 mild. pe an. Adică, numai merele livrate pe piața rusă constituie 3% din exportul moldovenesc. Dar mai avem și struguri, prune și alte produse agricole”, a declarat președintele Asociației producătorilor agricoli “UniAgroProtect”, Alexandru Slusari. „Poate pentru domnul Ioniță $52 mil. este o sumă nesemnificativă, însă pentru producătorii agricoli care au investit mijloace în livezi, producție, și acum vor suporta pierderi, aceștia sînt foarte mulți bani”.

„Moldova-fruct” are un plan

Potrivit informației pe care o deținem, în zilele apropiate, Asociația producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova-fruct” va expedia guvernului planul său de acțiuni urgente privind minimizarea consecințelor închiderii pieței ruse pentru producția fitotehnică din RM.

Acesta va include măsuri pe termen lung și pe termen scurt. Deja în această toamnă, consideră reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, guvernul trebuie să creeze așa-zidul Fond de stabilizare în baza mijloacelor donatorilor străini. Cum va fi gestionat acesta încă mai trebuie discutat: acordarea subvențiilor pentru fiecare hectar de livadă sau pentru fiecare kilogram vîndut de mere și prune.

A doua acțiune: este necesar în regim de urgență de modificat Legea privind comerțul intern, prin care rețelele de comerț să fie obligate să comercializeze în magazine un anumit procent de fructe autohtone. Nu producție autohtonă în general, dar anume fructe.

A treia măsură: demonopolizarea la maxim a pieței interne. Consiliul Concurenței trebuie să urmărească atent să nu existe înțelegeri de cartel printre întreprinderile prelucrătoare, care, evident, vor profita de situație pentru a cumpăra merele și alte fructe pentru suc la prețuri infime.

Concomitent, asociațiile producătorilor agricoli propun să fie dată „undă verde” fabricilor de conserve din România, care, de regulă, plătesc bine pentru producția agricolă. În anii precedenți, din cauza promovării intereselor unor grupuri, apăreau mari probleme u pătrunderea fabricilor de conserve românești pe piața materiei prime din Moldova.

A patra acțiune: promovarea, de la 1 septembrie, în instituțiile școlare și preșcolare din țară așa-zisul program patriotic „Schimbăm chiflele pe fructe”. Programe similare au fost introduse în mai multe țări din Europa de Est. Dacă fiecare elev în timpul dejunului gratuit achitat de stat, va mînca cîte un măr, aceasta va fi o susținere substanțială a producătorilor autohtoni și le va ajuta să se reorienteze spre piața internă.

Printre măsurile pe termen lung (începînd cu 2015), asociațiile producătorilor agricoli propun demararea urgentă a negocierilor cu UE privind renunțarea la cote și liberalizarea livrărilor merelor moldovenești pe piața europeană, așa cum a fost făcut cu vinul. Precum și dublarea Fondului de subvenționare a agriculturii în 2015.

O parte considerabilă din mijloacele acestuia urmează a fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare: frigidere, linii de sortare, linii de ambalaj etc. Totodată, ponderea subvențiilor acordate, consideră agricultorii, trebuie majorată de la 50% pînă la 70-80% din costul elementelor infrastructurii post-recoltare.