Diplomații occidentali vorbesc despre viitorul Republicii Moldova

Foto: ava.md

Irina Astahova

Trebuie ascultate nu cuvintele, ci sensul lor, mi-a spus în cadrul unei întîlniri neformale cu diplomații, ex-ministrul de externe al Transnistriei, Valeri Lițkai: ”Sensul are cuvinte, dar nu cuvintele au sens”. Și într-adevăr, sarcina diplomaților, în calitatea lor de promotori profesioniști ai intereselor țărilor lor, constă în faptul ca prin cuvinte să obțină realizarea intereselor. În rezultat, cîștigă cel, care primul înțelege nu doar sensul direct, dar și cel ascuns al cuvintelor și acțiunilor. ”De exemplu, dacă diplomații încep să vorbească despre moralitate, înseamnă că țările lor deja sunt gata de război. Dacă nu sunt gata, atunci vorbesc despre compromise”, precizează Valeri Lițkai.

Vinerea trecută, pe 13 iunie, a avut loc o nouă ședință a clubului de presă, organizat de către jurnalistul Artur Efremov. În calitate de oaspeți ai clubului au fost șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola și ambasadorul SUA în RM, William Moser.

Astăzi, suntem în formatul ”+2”, a glumit ambasadorul american, avînd în vedere formatul de negocieri ” 5+2”, unde ”+2” reprezintă observatorii: Uniunea Europeană și SUA. Gluma ambasadorului însă mai avea un sens – participanții clubului de presă și diplomații occidentali au încercat în cadrul întrevederii nu au încercat atît să înțeleagă pozițiile altora în interpretările destul de confuze ale integrării europene, cît să-și promoveze propriile opinii. Așa cum se întîmplă de altfel și în cadrul negocierilor în formatul transnistrean.

Diplomatul european și cel american au făcut pentru prima dată declarații în tandem, iar, potrivit lui Valeri Lițkai, acest lucru nu este întîmplător. Pe de o parte (mesajul vizibil și sincer), acesta a fost o dublă ofensivă a diplomației occidentale în ajunul semnării de către Moldova a Acordului de Asociere cu UE. Ambasadorii emanau optimism, iar prin maniera degajată de conversație în limba rusă își demonstrau încrederea în succesul apropiat.

Pe de altă parte, trebuie de menționat că această întîlnire informală (dar cu dictafoane) a avut loc în perioada dintre vizita în Moldova a ministrului adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin și preconizata vizită a ministrului Serghei Lavrov. Valeri Lițkai consideră că în acest caz a avut loc ”o provocare ușoară”, o tentativă de a-l determina pe Serghei Lavrov să ia o atitudine dură în cadrul preconizatei sale vizite la Chișinău, care le va tăia autorităților moldovene calea spre direcția opusă – cea a Uniunii Vamale. Peste două săptămîni o asemenea întrevedere ar fi fost deja inutilă, consideră diplomatul transnistrean.

Provocările geopolitice și valorile occidentale

Principalul subiect al discuțiilor a fost semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere cu UE, precum și provocările ce vor apărea în legătură cu aceasta. Ambasadorii au menționat că ei nu amenință pe nimeni. Deși, da, ”împreună noi suntem foarte periculoși”, a glumit periculos William Moser.

Potrivit lui, pentru ”a aprecia la justa valoare nivelul unei sau altei provocări, trebuie să vorbim cu cei de la care vin aceste provocări. Noi, desigur, pledăm pentru semnarea de către Chișinău a acestui Acord cu UE. Noi suntem convinși că după această semnare, Moldova își va păstra posibilitatea să facă comerț nu doar cu Uniunea Europeană, dar și cu alte state. Noi nu vedem nici un obstacol, care ar putea împiedica acest comerț”.

Pirkka Tapiola nu înțelege de ce din necesitatea de a semna un document pur tehnic, în Moldova se fac concluzii privind anumite amenințări geopolitice: ”Însă tragerea concluziilor geopolitice nu face parte din planurile noastre, noi nu amenințăm pe nimeni”.

Potrivit lui, procesul de integrare europeană a și fost conceput ca o alternativă pentru competiția geopolitică, care aduce doar la vărsare de sînge. Iar termenul ”provocări geopolitice” a fost inventat în această regiune, pentru a politiza procesul. ”Însă noi vorbim despre alte valori, despre liberul schimb și armonizarea standardelor”, a menționat ambasadorul.

El insistă asupra faptului că partenerii occidentali vor doar să ajute Moldova în realizarea reformelor și în obținerea standardelor mondiale. Drept rezultat, țara va obține acces liber pe piața europeană. Iar piața sa o va deschide pentru Uniunea Europeană mai tîrziu, după implementarea standardelor europene, care deja au devenit globale, care sunt respectate, inclusiv în Rusia, Asia, SUA, astfel că degrabă acestea vor deveni comune pentru toți. De aceea, nu există temeiuri pentru amenințări”, consideră Pirkka Tapiola.

Comparînd Uniunea Europeană cu cea Vamală, ambasadorul a pus accentul pe contrapunere: ”UE reprezintă posibilitatea comerțului liber, spre deosebire de UV, care își închide piața pentru alții. Noi pledăm pentru ca Moldova să-ți poată dezvolta liber relațiile comerciale și cu Uniunea Europeană, și cu Uniunea Vamală, dar și cu alte organizații”.

Potrivit lui, însăși discuția despre provocările geopolitice poartă un caracter artificial . Deoarece interesul UE constă în faptul ca în Moldova să existe o justiție echitabilă, mai multe locuri de muncă, principii democratice. Toate acestea luate împreună, oferă stabilitate politică și oportunități de dezvoltare.

Federalizarea ”incorectă”, ca sursă a separatismului

La întrebarea privind posibilitatea federalizării ca o soluție a problemei transnistrene, ambasadorii au răspuns destul de evaziv. Pe de o parte, ei sînt cu ambele mîini ”pentru” federalizare, ca concept, deoarece aceasta este o manifestare a democrației, o practică mondială recunoscută și posibilitatea de soluționare a problemelor stringente ale populației. Însă pe de altă parte, ei sunt împotriva unei federalizări ”incorecte”, promovate din afară și realizate nu de populație, ci de către ”separatiști”.

Ambasadorul SUA nu vede nimic rău în federalizare, deoarece în țara lui există o delimitare clară a funcțiilor și competențelor: puterea centrală răspunde pentru problemele statale, iar cea locală – de problemele asigurării funcționalității unei localități sau regiuni. Puterea locală este mai aproape de popor, de aceea ea știe mai bine nevoile cetățenilor simpli și îi este mai ușor să găsească soluții. O administrație locală puternică face puternică întregul sistem administrativ al SUA, menționează William Moser. De aceea, în cazul dat, federalismul este foarte eficient.

Ținînd cont de atitudinea dureroasă și dificilă față de federalizare în Moldova, țării i s-a propus decentralizarea sau o distribuire mai eficientă a funcțiilor și competențelor între puterea centrală și cea locală. ”Cred că prin decentralizare s-ar putea ajunge la niște forme de distribuire a competențelor puterilor centrale și locale, care vor corespunde în cea mai mare măsură intereselor cetățenilor. Statul joacă un rol foarte mare în viața omului simplu. De aceea statul trebuie să fie eficient”.

Pirkka Tapiola, de asemenea, nu are nimic împotriva federalizării. Însă doar ca concept. El spune că și în interiorul Uniunii Europene sunt țări federale. Există, de asemenea, și adepți ai federalizării care consideră că întreaga Uniune Europeană trebuie să devină o federație. Însă ambasadorul a pronunțat cuvîntul enigmatic „instrumentalizare”, cînd conceptul de federalizare este utilizat, în opinia lui, în scopuri ”separatiste și creează probleme. ”Acesta constituie un abuz de concept pentru a schimba situația politică din țară”.

Pirkka Tapiola susține că ”nici un stat nu trebuie să aibă dreptul de a indica altui stat ce formă de orînduire statală să aleagă. La noi, desigur, există standardele Uniunii Europene, însă alegerea este făcută de fiecare stat în parte. Acesta trebuie să decidă singur. Este inadmisibil să se exercite presiuni asupra lui în privința alegerii. Nici UE, nici SUA niciodată nu-și vor impune nimănui opinia cum trebuie să arate statul lor. Problema privind forma orînduirii statale trebuie decisă de fiecare stat de sine stătător, în conformitate cu propriile interese și necesități”

Desigur, această afirmație a fost făcută nu atît pentru și în legătură cu Moldova, unde în ultima perioadă au început să se manifeste activ aspirațiile ”separatiste” în favoarea Uniunii Vamale, cît în legătură cu Ucraina. ”În aceasta regiune cuvîntul ”federalizare” deja a primit o conotație politică negativă. Iar acum în jurul federalizării se creează opinia că cu ajutorul ei minoritatea va obține funcția de blocare”, consideră ambasadorul UE. – Însă este foarte importantă asigurarea suveranității țării”.

El a fost susținut de ambasadorul SUA: ”Decentralizarea sau federalizarea nu înseamnă că puterea locală poate avea dreptul la promovarea politicii externe. Dacă autonomia insistă asupra acestui drept, atunci acest fapt trebuie perceput drept înțelegerea greșită a sensului adevăratului federalism”.

Separatiștii și populația

Posibilitatea soluționării prin forță a problemei geopolitice ”incorecte” din Moldova i-a adus pe participanții la reuniune la discuțiile privind situația din Ucraina, care a fost calificată drept una ”destul de interesantă”. Însă Valeri Lițkai consideră că anume problema ucraineană acum îi preocupă cel mai mult, atît pe partenerii din Vest, cît și pe vei din Vest. Iar semnarea de către Moldova a Acordului cu UE constituie doar un ”plan de acoperire”, pe care partenerii occidentali îl consideră ca și îndeplinit.

”Noi consideram și vom considera mereu că Crimeea este parte a Ucrainei, - a declarat Pirkka Tapiola. – Alipirea Crimeii la Rusia este o încălcare a principiilor dreptului internațional, stabilite după al Doilea Război Mondial. Este inacceptabil. Uniunea Europeană a tins întotdeauna să construiască cu Federația Rusă relații bune, de parteneriat. Însă cu asemenea lipsă de respect față de principiile de bază ale dreptului internațional noi nu putem să fim de acord”.

Ambasadorul european afirmă că în regiunile din Est ale Ucrainei ”armata ucraineană încearcă să întreprindă măsuri, pentru a păstra integritatea teritorială a țării” și că nimeni nu a ucis populația civilă. ”E intereant să vezi cum separatiștii înarmați apar acolo dintr-odată. Cînd cineva răspîndește în presă informații ce nu corespund realității”.

Potrivit lui Pirkka Tapiola, din partea populației ucrainene nu există o susținere a separatiștilor, sau aceasta este foarte nesemnificativă. Și el privește cu tristețe cum situația este influențată din afară, cum sînt încălcate principiile integrității teirotirale, ale independenței țării. Și ar vrea să știe cînd se vor sfîrși toate acestea: „Noi am vorbit oficial, din numele Uniunii Europene și cu Federația Rusă, am cerut stabilizarea situației în aceste regiuni”.

William Moser, de asemenea, nu înțelege de unde la Donețk au ajuns cetățeni ai Rusiei? ”De unde au apărut acolo diferite tipuri de armament greu? De unde au apărut sisteme portabile de lansare a rachetelor? Acestea nu puteau fi furate sau cumpărate în supermarket. În umră cu șase luni, în Ucraina era pace. Iar acum, brusc au apărut separatiști pro-ruși, care nu dețin cetățenie ucraineană. Acum ei sînt acolo. … Pentru ce?”

Perspectiva europeană

Destul de confuz, în cadrul discuțiilor, a fost descrisă perspectiva europeană a Moldovei după schimbarea componenței Parlamentului European în urma alegerilor din acest an, în care au ajuns mai mulți eurosceptici.
Pirkka Tapiola a amintit că integrarea europeană este de fapt un proces, dar nu un rezultat. Iar dacă să vorbim despre rezultatele alegerilor în Parlamentul European, atunci ”acestea sunt mai degrabă un răspuns, decît o problemă”. Asta deoarece după criza economică mondială, cînd s-au impulsionat procesele migraționale, în Europa oamenii au început să se gîndească ce se întîmplă. Și desigur, există temeri, deoarece UE este cea mai bogată piață, cel mai mare nivel al PIB pe cap de locuitor, iar europenii vor să mențină această situație.

”Cred că integrarea este posibilă, - a spus ambasadorul UE. – Desigur, rezultatele alegerilor în Parlamentul European vor schimba puțin raportul de forțe politice. Însă pozițiile partidelor ce pledează pentru integrare s-au păstrat și ele echilibrează pozițiile scepticilor. Cît privește integrarea europeană a Moldovei, aici este foarte important să înțelegeți ce înseamnă Uniunea Europeană”.

Potrivit ambasadorului UE, ”aceasta este un spațiu foarte integrat. Iar fiecare extindere este întotdeauna o problemă de politică internă. Noi vorbim despre libertatea circulației a oamenilor, despre libertatea migrației de muncă, despre apropierea pozițiilor sociale”.

Pirkka Tapiola a menționat că UE nu este un imperiu, de aceea nu se grăbește să-i alipească pe toți la ea. Integrarea ține de politica internă, dar nu de cea externă. Și nicio extindere a UE nu a avut loc fără acordul prealabil al tuturor cetățenilor din țările Uniunii Europene.

La calitatea de membru al UE poate pretinde orice țară europeană, care corespunde cerințelor UE, care se modernizează, a realizat anumite reforme, este un stat democratic.

”Cît privește Moldova, noi nu excludem că după semnarea Acordului de Asociere i se va deschide o asemenea oportunitate. Acesta este un pas foarte important. Totul depinde de voința politică a conducerii Moldovei. Ea trebuie să promoveze reformele. Și cînd va fi pregătită …

Dar aceasta nu înseamnă, desigur, că salariile vor fi, de exemplu, ca în Franța. Însă cînd noi vom vedea că ea merge sigur pe calea modernizării, atunci această problemă ar putea fi examinată … Cînd Moldova va corespunde cerințelor de la Copenhaga, atunci am putea spune că ea va deveni membru al UE”.

**********************

Criteriile de la Copenhaga de aderare a țărilor la Uniunea Europeană au fost adoptate în iunie 1993, în cadrul ședinței Consiliului European de la Copenhaga și aprobate în decembrie 1995, la ședința Consiliului European de la Madrid. Potrivit acestor criterii, în stat trebuie să fie respectate principiile democratice, principiile libertății și respectării drepturilor omului, precum și principiul statului de drept (art.6, art. 49 ale Acordului privind Uniunea Europeană). În țară trebuie să fie recunoscute regulile generale și standardele UE, inclusiv apartenența la scopurile uniunii politice, economice și valutare. Criteriile economice cer ca țările candidate să aibă o economice de piață funcțională și ca producătorii lor să facă față presiunilor concurențiale din cadrul Uniunii.

***************************

”Planul de alternativă în cazul unei catastrofe umanitare”: bani nu-s

Valeri Lițkai care înțelege foarte bine ce înseamnă amenințările, le-a amintit ambasadorilor occidentali că acum șase luni, Ucraina trăia liniștit, însă situația a fost ”explodată” de Acordul de Asociere cu UE. Cît privește Moldova, ea încă urmează să parcurgă această cale, ținînd cont de faptul că la Chișinău deja a fost Grigori Karasin și a lansat ”amenințări concrete”. Iar de faptul că Rusia va răspunde, Valeri Lițkai nu se îndoiește.

În legătură cu integrarea europeană mulți vorbesc despre oportunități, dar cine va compensa pierderile, întreabă Valeri Lițkai. Cînd Victor Ianukovici a aflat care vor fi pierderile pentru economia Ucrainei, el ”s-a cutremurat și a amînat” semnarea acordului cu UE. Astăzi, Moldova merge pe o cale, pe care ”nu ea a creat-o”. „Eu vă întreb, ca pe părinții fondatori ai Parteneriatului Estic: există oare un plan în cazul unei catastrofe umanitare? Dacă în Donbas separatiștii abia au apărut, atunci la noi ei există de peste 20 de ani”.

William Moser a căzut de acord cu faptul că după 23 de ani de independență, Moldova mai este o țară săracă, ”puțin dezvoltată”, oamenii sunt nemulțumiți de viața lor, ei emigrează în alte țări, în căutarea unui loc de muncă. Această situație nu servește intereselor poporului moldovenesc. De aceea, în opinia lui, trebuie acceptată acea oportunitate, oferită de UE, pentru a crea o economie prosperă. ”Deocamdată, eu nu văd altă cale pentru Moldova. Trebuie de analizat consecințele și oportunitățile semnării de către Moldova a Acordului de Asociere”.

Pirkka Tapiola nu consideră că Acordul cu UE ”a explodat” situația din Ucraina. Potrivit lui, ”situația a fost explodată” de refuzul de a semna acordul, ”față de care exista un consens în societate”, fapt ce a condus la ”căderea regimului, care nu și-a respectat cetățenii”.

”Cît privește amenințările, noi nu amenințăm pe nimeni. Aceste reforme, realizarea cărora noi o sprijinim, sunt îndreptate spre modernizarea tuturor laturilor vieții în Moldova, în conformitate cu standardele și principiile UE. Același lucru se referă și la Parteneriatul Estiv. Nu noi l-am inventat. A fost o presiune enormă din parte tuturor țărilor noastre vecine, care doreau să se integreze în UE. Trebuia să căutăm un răspuns la această solicitare. Politica europeană de bună vecinătate, de asemenea, a fost un răspuns la această solicitare”.

Pirkka Tapiola a evitat să răspundă la întrebarea privind ”planul de urgență” și mărimile concrete ale compensației, adîncindu-se pe tema moralității. El consideră că este rău cînd ”oamenii din alt stat amenință, cînd ei spun că dacă voi veți face așa, atunci noi vă vom pedepsi. Eu nu înțeleg acest stil al relațiilor internaționale, bazat pe lipsa de respect față de alții, pe amenințări. Noi suntem pentru respect. Pentru deciziile suverane ale unui stat. Este rău cînd deciziile sunt luate sub amenințare. Chiar și aici eu aud cuvîntul ”amenințare”. Ce se subînțelege sub această amenințare? Eu sunt mai mare, mai puternic și de aceea trebuie să mă respectați? Eu nu accept asta!”.

”La ce bun vă trebuie referendum, dacă geopolitica nu depinde de el?”

Problemele privind referendumul și pedepsirea pentru aspirații separatiste au devenit actuale în Moldova. ”Noi cu toții respectăm libertatea cuvîntului. Și trebuie să existe dreptul cetățenilor de a-și expune opinia despre faptul încotro trebuie să meargă țara”, - spune Pirkka Tapiola. Însă, în opinia lui, toate au o limită: ”Nicio țară suverană nu poate accepta violența, atunci cînd i se impune ceva cu forța, sau contravine Constituției. Toate problemele trebuie soluționate prin metode democratice. Și ”separatismul trebuie pedepsit”.

Cît privește chestiunea privind referendumul, atunci referendumul în privința semnării Acordului de Asociere cu UE ”ar fi unul istoric, - afirmă ambasadorul UE. – Acesta ar fi singurul referendum, despre care au auzit. Privind comerțul liber, care nu schimbă nimic în plan politic. Acordul doar stabilește standarde comune în comerț … Însă cineva, probabil, vrea să facă din acest acord o mare combinație politică. Iar acum noi vorbim despre niște combinații foarte stranii”.

William Moser consideră că referendumul nu este necesar, deoarece cetățenii moldoveni își vor face alegerea la alegerile parlamentare din toamna acestui an. Aceasta va fi ”alegerea democratică a moldovenilor”.

Însă Valeri Lițkai a precizat că alegerile parlamentare vor avea deja după semnarea acordului, cînd alegerea cea mai importantă, cea geopolitică, s-ar fi produs deja.

Locuri de muncă pentru gastarbeiteri

Una dintre principalele provocări – posibile consecințe ale semnării Acordului cu EU – este pierderea locurilor de muncă de către moldovenii ce lucrează în prezent în Rusia. Ce pot oferi partenerii occidentali pentru a evita această amenințare? Din păcate, răspunsul ambasadorilor a fost destul de confuz, ei preferînd să se eschiveze.

Moldovenii vor obține dreptul la muncă în UE doar prin calitatea de membru a RM al UE sau prin autorizații, așa cum se întîmplă astăzi în Rusia, a menționat Pirkka Tapiola. ”Însă chiar și acum mulți moldoveni lucrează legal în UE”. Ambasadorul UE vede în discuțiile despre gastarbeiteri ”aceeași frică față de semnarea Acordului cu UE”. Potrivit lui, ”acest acord nu conține nimic ce ar trebui să-i fie frică cuiva. Aceste temeri sunt nefondate”.

Pirkka Tapiola a amintit despre termenul de acțiune a acordului privind liberul schimb, despre faptul că piața moldovenească nu se va deschide imediat pentru produsele europene, dar după ce va fi majorat nivelul de competitivitate al mărfurilor moldovenești. Însă el deja astăzi vede în supermarketurile locale ”prea puține fructe și legume moldovenești”. Și William Moser, de asemenea, se miră de ce în supermarketuri sunt multe produse importate: ”Acolo eu chiar am văzut stafide din Iran! Înțelegeți, stafide din Iran!”.

Ambasadorul SUA consideră că standardele europene vor contribui la vînzarea produselor autohtone pe piața internă. ”Moldova trebuie să recunoască singură că trebuie să înceapă un proces serios de reforme. Nu să se gîndească, dar să facă. Iar astăzi, cel mei frecvent cuvînt pentru moldoveni este: ”davai-davai”. Trebuie nu să vorbiți, dar să faceți”.

În general, ambasadorii recomandă să depășim frica și să ne reformăm, dar să nu vorbim despre faptul ce se facem cu gastarbeierii.

Paralele

La finalul întrevederii a răsunat o întrebare destul de dură și concretă din partea reprezenantului Transnistriei, Alexandr Stukalov, care consideră că politicienii singuri alimentează divizarea în societate și apariția ”separatiștilor”.

El a menționat o paralelă evidentă dintre situația de astăzi din Ucraina, ”unde se desfășoară operațiunea militară împotriva separatiștilor, cu utilizarea tehnicii militare” și o operațiune similară care a avut loc în anul 1992, în Bender.

”În oraș a fost introdusă tehnica blindată, orașul se afla sub asediul artileriei și aruncătoarelor de mine. O mulțime de refugiați, o grămadă de cadavre ale civililor, magazine vandalizate, tehnică distrusă, case arse. Situația a rămas incertă. Adică, au fost scoase trupele moldovenești, a rămas armata rusă, iar în Transnistria a apărut societatea, pe care astăzi eu o reprezint.

Însă nimeni nu a fost tras la răspundere pentru cele întîmplate. Noi nu am învățat lecțiile istoriei. Cred că dacă astăzi cineva de la Chișinău măcar ar fi recunoscut că ceea ce a fost a fost rău, și că nu trebuia să acționeze așa și să-și ceară scuze, atunci situația la negocierile în formatul ”5+2” ar fi fost cu mult mai bună”.

Ambasadorii au căzut de acord cu faptul că ”unele acuzații, lansate de unii politicieni din Moldova” nu ajută la elucidarea trecutului. Însă ei nu au văzut similitudini cu evenimentele din Ucraina și s-au limitat la niște generalizări privind atitudinea față de trecut și respectul față de opiniile părților.

”Adevărul îl știe doar Dumnezeu, de aceea oamenii trebuie să respecte opiniile altora, - a spus William Moser. – Și cei din Moldova, de la Bălți, din Găgăuzia, și alții din această regiune trebuie să învețe să se audă și să se înțeleagă între ei, să respecte opinia altora, să țină cont de drepturile și interesele altora”.

”Trecutul nu trebuie să-i împiedice viitorului, - a menționat Pirkka Tapiola. – Eu studiez societatea moldovenească, societatea ucraineană, alte societăți și înțeleg, că istoria este o chestiune foarte sensibilă pentru fiecare dintre ei, pentru fiecare familie. Ceea ce pentru unii este adevăr, pentru alții poate fi minciună … Trebuie să ne învățăm să avem o atitudine respectoasă față de fiecare punct de vedere, să respectăm părerea altei părți. Poate atunci cînd se va stabili un dialog, va apărea și viziunea despre faptul cum trebuie construit viitorul”.