X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

De ce TENSIONEAZĂ România situaţia în Transnistria?

23 apr. 2014,, 10:36   Politică
8908 23
Foto: noi.md
Preşedintele ţării, Traian Băsescu, l-a atacat verbal pe preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru declaraţiile sale că locuitorilor Transnistriei „trebuie să li se permită să-şi decidă soarta”, iar premierul român, Victor Ponta, a promis asistenţă autorităţilor Moldovei în vederea soluţionării problemei nistrene.

Înăsprirea retoricii liderilor români s-a produs pe fundalul unui scandal intern. Premierul Ponta a declarat că i se ascultă telefoanele în cabinetul lui şi a făcut aluzie că poate fi implicat preşedintele Băsescu.

În noiembrie, în România urmează să aibă loc alegeri prezidenţiale, iar spiritele se încing, mai ales pe fundalul crizei economice, a declarat expertul Pavel Kandel.

„Situaţia socio-economică din România s-a înrăutăţit în ultimul timp. În plus, în ţară se înregistrează o criză politică acută între întreaga clasă politică, pe de o parte, inclusiv puterea, şi opoziţie şi majoritatea populaţiei, pe de altă parte. Cei mai mulţi români nu au încredere în actuala clasă politică”.

În situaţia dată tocmai înăsprirea poziţiei în problema nistreană poate reprezenta pentru politicienii români acea carte naţională pe care se străduiesc s-o joace pentru a atrage voturi şi „a muşamaliza” scandalurile interne.

Indiciile acestui scenariu sunt evidente. Şeful Executivului român s-a adresat autorităţilor moldovene, oferindu-le de fapt undă verde pentru toate acţiunile întreprinse împotriva Tiraspolului. „Noi sprijinim fără ezitare poziţia Guvernului legitim din Republica Moldova”, a promis el.

Şi adversarul lui, Traian Băsescu, toarnă mereu gaz pe foc în conflictul nistrean. Potrivit lui Băsescu, poziţia Rusiei şi a preşedintelui Putin faţă de Transnistria încalcă „principiile dreptului internaţional şi bazele fundamentale ale sistemului de securitate european”. Însă el trece sub tăcere faptul că statalitatea moldovenească actuală se bazează pe acţiunile unilaterale ale Chişinăului, inclusiv pe adoptarea în iunie 1990 a Declaraţiei de Suveranitate, iar în august 1991 a documentului de independenţă statală.

Oamenii de stat ar trebui în politica lor să nu se ghideze după emoţii, ci să analizeze în mod real situaţia. Iar o astfel de analiză demonstrează că problema nistreană trebuie să fie soluţionată, în primul rînd pe baza respectării voinţei locuitorilor din regiunea respectivă, a intereselor şi securităţii lor.

Piotr Iskenderov

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?