X 
Transnistria stiri: 1366
Eurovision stiri: 499

William Moser: „Există firme americane care vor să investească în dobîndirea resurselor din Moldova, aşa ca petrolul şi gazul” (VIDEO)

17 apr. 2014,, 12:00   Politică
15850 9
Foto: noi.md
Despre frontiera de stat, statutul de neutralitate, lupta cu corupţia, zona de interese a SUA, Rusia şi Uninea Europeană, precum şi despre vinul, ce poate fi băut pentru a susţine piaţa moldovenească, a relatat într-un interviu pentru Irina Astahova, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în RM, William Moser.

- Dle Moser, astăzi sînt preconizate vizitele a trei senatori americani, ce reprezintă comisia pentru forţe armate, relaţii externe şi buget. Unul dintre oaspeţi, senatorul McCain este cunoscut prin afirmaţiile sale radicale, potrivit cărora Ucraina trebuie înarmată, iar Moldova primită cît mai repede în NATO. Este poziţia lui personală sau aceasta este împărtăşită de cercurile oficiale ale SUA?

- Senatorul McCain este un senator foarte stimat. El şi colegii lui, care vin împreună cu el, vor exprima opinia unei anumite părţi din Senat pe această temă. Forma noastră de democraţie se deosebeşte prin faptul că în Senat este prezentat un cerc foarte larg de opinii, opiniile întregului spectru politic al SUA, inclusiv privind situaţia din Ucraina şi poziţia SUA în această problemă. Cît priveşte statutul de neutralitate al Republicii Moldova, poziţia oficială a SUA a fost întotdeauna aceeaşi: cetăţenii acestei ţări trebuie să decidă singuri această problemă, fără amestecul altei ţări.

- După ce a revenit de la Washington în luna martie curent, premierul Moldovei a comunicat că Barack Obama va vizita ţara noastră pînă la încheierea mandatului său. Se pregăteşte o asemenea vizită şi cînd?

- Este ceea ce am vrea să vedem, ar fi foarte interesant pentru Moldova. Însă preşedinţii sînt oameni ocupaţi, precum înţelegeţi şi Dvs., şi noi nu putem promite nimic.

- Decaraţia asistentului Secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland, privind alocarea Moldovei a 10 milioane de dolari „pentru fortificarea frontierelor” a generat multe interpretări. Care frontiere se au în vedere, este vorba de graniţa administrativă dintre malul drept şi malul stîng al Nistrului? Şi trebuie oare fortificată frontiera dintre Chişinău şi Tiraspol?

- Dacă e să ne amintim toate problemele ce au fost discutate public în ultimul timp, atunci anume în această chestiune a existat mai multă neînţelegere. Pe parcurtul ultimilor doi ani, noi am alocat Moldovei peste 40 de milioane de dolari pentru programul de fortificare a frontierelor. Acest program deja exista, cînd a fost făcută această declaraţie.

Noi credem că frontierele trebuie întărite. Motivul ce ne face să credem în aceasta cu atîta sfinţenie este destul de simplu: dacă în orice ţară din orice parte a lumii frontierele sînt apărate şi ea poate preveni contrabanda cu mărfuri, oameni, armament, substanţe, atunci are de cîştigat toată lumea.

În cadrul programului, Moldovei i se va oferi echipament mobil. Deoarece ofiţerii care apără graniţa trebuie să aibă posibilitatea de a se deplasa pe întreg teritoriul ţării, pentru a fi eficienţi. Totodată, va ti oferit utilaj tehnic modern, inclusiv mobil, capabil să determine prezenţa substanţelor compuse.

- SUA acuză Rusia de concentrarea forţelor armate la frontiera cu Ucraina, iar Rusia acuză SUA şi NATO de sporirea contingentului său la frontierele cu Rusia. Poate oare această situaţie să aibă un impact sau să se repete în Moldova?

- Eu sper foarte mult că acest lucru nu se va întîmpla. Deoarce ar fi distrugător pentru RM şi pentru planurile ei de integrare în UE, fapt susţinut activ de noi. În ultimul timp, noi acordăm susţinere şi militarilor din RM, în special pentru participarea lor în diverse operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii. Vreau să menţionez cu mîndrie că, acum două luni, Moldova a trimis primul grup al misiunii de menţinere a păcii în Kosova.

- În Moldova mulţi percep această situaţie drept o provocare. Deoarece Moldova nu a recunoscut Kosovo, care, în esenţă este Transnistria noastră. Trimiterea soldaţilor în Kosovo este în contradicţie cu statutul de neutralitate a statului.

- În această chestiune nu sînt categoric de acord cu Dvs. Faptul că militarii moldoveni participă la operaţiunile de menţinere a păcii în Kosovo nu înseamnă că Moldova neutră a recunoscut existenţa acestui stat. Moldova are obligaţii faţă de comunitatea internaţională. Şi dacă există solicitarea de a menţine pacea într-o anumită parte a lumii, atunci Moldova este în drept să-şi exprime disponibilitatea de a asigura această solicitare.

- Ce părere aveţi faţă de opinia că fostele republici sovietice, inclusiv Moldova, intră în zona de interese a Rusiei?

- Noi credem că acesta este un punct de vedere incorect. Deoarece poţi fi ţară europeană şi să faci comerţ şi cu Europa, şi cu Rusia. E o prostie că noi avem astăzi această problemă. Deoarece cînd în UE este o comunitate internaţională stabilă, atunci acst lucru este convenabil tuturor ţărilor. Un fapt foarte interesant: cel mai mare partener comercial al Rusiei este UE. Şi eu nu văd motive de ce Moldova nu poate avea o asociere cu Uniunea Europeană şi să continue să facă comerţ şi cu Rusia. Este foarte interesant să gîndeşti că poţi alege o singură cale şi să excluzi alte oportunităţi. Noi credem că atunci cînd lucrăm şi facem comerţ împreună, acest lucru este convenabil pentru toţi.

- Consideraţi că Moldova poate coopera şi cu UE, şi cu Rusia, în cadrul Zonei de Liber Schimb, şi, totodată, să nu aibă perspective de a deveni membru al UE?

- Perspectiva calităţii de membru al UE – această întrebare trebuie adresată Uniunii Europene. Eu sînt american. Şi acastă problemă, desigur, nu ne priveşte. Dar eu pot să spun că dacă Moldova va face toţi paşii necesari pentru a deveni membru al UE, atunci ea va deveni deja o ţară bogată.

- În cadrul întrevederii de la Washington la începutul lunii martie cu premierul Moldovei, Iurie Leancă, Secretarul de Stat John Kerry a declarat că SUA au acordat Moldovei un ajutor economic în valoare de aproape 0,5 miliarde de dolari. În cadrul diferitelor proiecte, această asistenţă se ridică la un miliard de dolari, a menţionat ministrul Afacerilor Externe a Moldovei, Natalia Gherman. Cît au investit SUA în total în Moldova şi aveţi calcule privind eficienţa acestei asistenţe, pentru fiecare dolar investit?

- În primul rînd, noi putem să declarăm foarte clar: pe parcursul ultimilor 20 de ani, SUA au acordat Modovei asustenţă în valoare de peste 1,1 miliarde de dolari. Această asistenţă a fost oferită sub două forme. În primul rînd, este asistenţa tehnică, în cadrul căreia noi ne-am străduit să contrbuim la funcţionarea Moldovei la un nivel mai înalt.

Drept exemplu al acestei asistenţe poate servi programul „Compact. Provocările Mileniului”. Este mai mult finanţarea marilor proiecte de infrastructură, care nu puteau fi implementate fără investiţii semnificative. Programul are două direcţii: reabilitarea sistemelor de irigare de-a lunful rîuriilor Prut şi Nistru şi drumurile pe segmentul Sărăteni-Soroca.

O problemă importantă este cît de eficiente au fost aceste investiţii. Eu vreau să spun că mă mîndresc cu rezultatele majorităţii proiectelor noastre. Unul dintre cele mai îndelungate programe este colaborarea Trezoreriei SUA cu Banca centrală a Moldovei. Eu ştiu că în ultimul timp, din punct de vedere politic, Banca Naţională a fost supusă criticilor, dar în general, Moldova a cîştigat de pe urma unei valute naţionale stabile şi din activitatea Băncii Naţionale. Din punctul nostru de vedere, programul nostru de asistenţă tehnică a ajutat.

Dacă vă uitaţi la volumul de asistenţă pe care noi l-am acordat sistemului de drept, atunci veţi vedea deja rezultate. Sistemul de gestionare a dosarelor, pe care noi l-am adus în Moldova în 2009, în sfîrşit, începe a fi implementat. Şi ultimele date arată că 90 la sută din dosare deja sînt repartizate prin acest sistem.

De asemenea, eu am avut o discuţie cu Ministrul Justiţiei, care mi-a spus că foarte mulţi judecători pleacă din sistem, pentru că simt presiunea. Dar noi nu vom vedea rezultate pozitive pînă cînd oamenii de pe stradă nu vor spune că nivelul corupţiei s-a micşorat. Şi eu voi continua să vorbesc despre aceasta pînă cînd acest lucru nu se va întîmpla.

Dar eu mai am două exemple, preferatele mele. Ştiţi că, împreună cu soţia mea, noi am participat la organzarea defilărilor de modă, începînd cu 2012. Astăzi, designerii moldoveni îşi vînd produsele pe pieţele internaţionale şi acesta este inclusiv rezultatul campaniei de promovare a brandurilor Moldovei.

Embargoul, introdus de Rusia împotriva vinurilor moldoveneşti în septembrie trecut nu este corect, el nu are nicio justificare. Dar un moment pozitiv este faptul că după primul embargo al vinurilor din 2006, noi am început să lucrăm cu producătorii moldoveni, pentru ca ei să-şi poată promova producţia pe alte pieţe.

- Vorbiţi despre succesele în lupta cu corupţia, dar la noi pînă acum nu există exemple de decizii pe marginea unor cazuri răsunătoare de corupţie.

- Săptămîna trecută, pentru prima dată în peste 20 de ani din istoria Modovei, un judecător a fost condamnat la închisoare pentru luare de mită.

- Pentru o mită de 300 de dolari?

- Eu ştiu, acesta e doar începutul. Dar precum am zis, lupta nu va fi încheiată pînă cînd cetăţeanul simplu nu va spune că situaţia s-a îmbunătăţit. Dar eu mai am un exemplu din domeniul justiţiei, şi acesta este un exemplu viu, care poate demonstra multe.

Aţi observat că după ce au fost instalate camere de supraveghere video pe străzi, oamenii au început să respecte mai mult regulile de circulaţie rutieră? Acesta nu e programul nostru, noi am acordat asistenţă poliţiei la asigurarea echipajelor mobile cu camere video. Dar eu vreau să confirm cu bucurie, că programele de acest fel, într-adevăr, schimbă situaţia.

Oamenii din Moldova trebuie să ceară mai multă responsabilitat de la funcţionarii din această ţară. În fiecare zi, fiecare cetăţean trebuie să se întrebe: sînt mulţumit de activitatea funcţionarilor sau nu? Şi cînd vom ajunge la acel moment, acesta va fi deja un succes.

- Oamenii deja sînt nemulţumiţi de situaţie. Deoarece corupţia afectează nu doar funcţionarii mici, dar este vorba şi despre reprezentanţi mai importanţi ai puterii. Nu vă temeţi, în calitate de parteneri ai puterii, că, în final, veţi fi acuzaţi că finanţaţi persoane corupte?

- Eu ştiu că există un asemenea punct de vedere. Dar noi lucrăm cu cei cu care putem lucra, care sînt la putere. Ajutorul nostru este destinat nu puterii, ci oamenilor. Şi noi lucrăm cu puterea, în calitate de agenţi, reprezentanţi ai acestor oameni. Dar acele persoane, care îşi pun această întrebare trebuie să-şi mai pună o întrebare: situaţia se va îmbunătăţi sau se va înrăutăţi dacă nu va exista o asistenţă internaţională?

Eu mă măndresc cu faptul că eu personal şi alţi parteneri internaţionali purtăm un dialog cu autorităţile pe marginea problemelor importante pentru cetăţenii moldoveni. Ştiu că aceste chestiuni şi probleme sînt foarte importante, dar eu insist asupra faptului că situaţia ar fi fost mai proastă, dacă noi nu am fi purtat acest dialog, nu am fi ridicat aceste probleme, nu am fi căutat soluţii pentru problemele importante pentru oamenii din această ţară.

- Premierul Moldovei a declarat recent despre semnarea contractului cu unul dintre statele americane privind livrarea vinurilor moldoveneşti în valoare de un milion de dolari. Dar aceasta e foarte puţin şi acest contract nu va compensa piaţa rusă, unde –chiar şi în condiţiile embargoului – este livrar de sute de ori mai mult vin moldovenesc. În realitate, cel mai important lucru sînt pieţele, spun economiştii. Sînt gata oare SUA să susţină Moldova printr-un anumit Plan Marschall, sau, cu alte cuvinte, vor procura special mărfurile moldoveneşti pentru a susţine economia noastră?

- Desigur, noi continuăm să acordăm ajutor businessmenilor moldoveni şi acestui sector al economiei. Cît priveşte vinurile, noi vom începe, în curînd, realizarea unui program special de schimb. Aceasta înseamnă că vinificatorii moldoveni vor pleca în SUA pentru a prezenta acolo vinurile moldoveneşti. Credem că este o metodă bună de a spori vînzările vinurilor moldoveneşti în America.

Dar voi menţiona, este foarte important ca Moldova să semneze Acordul privind Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, pentru că, în rezultat, ea va obţine acces pe cea mai mare piaţă din lume. Volumul comerţului UE constituie 17 trilioane de dolari, aceasta e puţin mai mult decît cel al SUA. Şi cînd Moldova va avea posibilitate să vîndă pe aceasătă piaţă imensă, va fi mai bine pentru fiecare moldovean. Deoarece piaţa SUA este şi puţin departe de Moldova, în pofida faptului că noi vrem să ajutăm Moldova. De aceea, cea mai bună oportunitate este comerţul cu UE.

- Producătorii moldoveni au şi acum posibilitatea de a-şi exporta producţia pe piaţa europeană. Noi avem un acord privind comerţul asimetric cu UE, iar după semnarea Acordului privind Zona de Liber Schimb situaţia nu se va schimba foarte mult în această privinţă, Moldova şi acum valorifică cotele europene la vin şi la alte produse.

- Eu ştiu despre această problemă. Anume de aceea noi lansăm programe pentru vinificatori. Noi considerăm că UE îi oferă Moldovei o mare oportunitate. Şi eu aş dori să accentuez acest moment pentru auditoriul Dvs.

În Moldova sînt politicieni, care afirmă că asocierea cu UE va distruge economia moldovenească. Iată răspunsul meu – rog să-mi prezentaţi exemple mie şi celorlalţi: ce ţări, care au semnat acordul cu UE au avut o asemenea experienţă negativă. Pentru că experienţa arată că toate ţările, care au aderat la UE au devenit ulterior mai bogate.

Cauza principală constă în faptul că în UE există un anumit sistem de legi, standarde şi instituţii, ce contribuie la crearea condiţiilor pentru ca oamenii să dorească să facă comerţ unul cu altul, iar investitorii să investească bani.

Orice politician, care spune că poporul moldovenesc nu va fi capabil să răspundă acestor provocări, practic ofensează poporul moldovenesc. Deoarece alte state au fost capabile şi eu cred că şi poporul moldovenesc va putea obţine acelaşi lucru. În multe cazuri, oamenilor li se inspiră teama faţă de schimbări. Ca răspuns la aceasta eu vreau să spun: oare moldovenii sînt mulţumiţi astăzi de viaţă? Eu văd că există motive pentru a saluta schimbările şi consider că rezultatele vor fi pozitive.

- Aţi declarat recent pentru un post de televiziune că SUA ar dori ca Republica Moldova să aprobe cadrul legal pentru extracţia resurselor pe teritoriul ţării. Despre ce resurse este vorba?

- Există firme americane care doresc să investească în dobăndirea resurselor din Moldova, ca, de exemplu, petrolul şi gazul. Poate aici nici nu va fi nimic. Dar, cel puţin, fiecare firmă care intenţionează să investească bani în asemenea proiecte, vrea să ştie că există legi, care garantează că aceasta este o afacere bună pentru ţară şi pentru aceste companii. Astăzi, în Moldova nu sînt asemenea legi, dar, în pofida acestui fapt, există anumite interese.

- Participaţi destul de activ la dezvoltarea proiectului de susţinere a brandurilor moldoveneşti. Despre ce rezultate concrete ale acestui proiect se poate vorbi deja?

- Cînd am venit prima dată în Moldova, cu doi ani şi jumătate în urmă, industria uşoară reprezenta un proces tehnologic primitiv: aici croiau şi coseau haine şi încălţăminte la comanda producătorilor europeni. Erau puţine banduri autohtone. Acum într-o singură prezentare de modă nu încap toate banrudile existente în Moldova.

Cu doi ani şi jumătate în urmă, în Moldova nu existau magazine, care ar fi comercializat branduri moldoveneşti. Şi eu cred că nici oamenii simpli nu ştiau despre existenţa acestei producţii, care acum o pot procura în magazine. Astăzi sînt deja cîteva magazine de acest fel. Eu personal am vizitat unele dintre ele şi am fost uimit de varietatea mărfurilor prezentate acolo.

- Atunci, poate, Dvs. ar trebui să vă ocupaţi şi de promovarea brandurilor vinurilor moldoveneşti?

- Eu deja beau suficient (rîde). Şi acasă propun aproape întotdeauna vinuri moldoveneşti.

- Putem numi drept succes personal în Moldova ajutorul în promovarea brandurilor moldoveneşti? Ce consideraţi drept succes personal aici?

- E foarte greu de spus. În primul rînd, vreau să spun despre lupta cu corupţia. Cel puţin cu 2,5 de ani în urmă, nimeni nu vorbea atît de mult despre lupta împotriva corupţiei. Vreau ca această temă să fie discutată deschis. Fundamentul a fost deja pus, este un lucru foarte important. Cît priveşte programul de asistenţă, desigur, „Milenium” – este o minune! Cînd mergeam pe drumul spre Sărăteni, mă gîndeam că sînt în Europa sau SUA, este un drum modern şi va fi în această stare şi peste 100 de ani, pentru că tehnica este minunată, calitatea – înaltă şi se lucează aici cu totul altfel, nu ca înainte. Desigur, corupţia nu poate fi eliminată în totalitate, însă ea poate fi redusă – printr-un control strict. În orice caz, aici nu vor apărea gropi după prima zăpadă, aşa ca pe alte drumuri.

- Şi ultima întrebare, pe care V-au adresat-o utilizatorii reţelei Facebook: din ce an lucraţi în CIA?

- Sînt un diplomat cu experienţă, de aproape 30 de ani lucrez în Departamentul de Stat. Şi foarte des mi se adresează această întrebare, chiar şi familia din America uneori gîndeşte aşa. Eu nu sînt spion şi pot arăta unde am lucrat, cu cine etc. Eu vreau să spun că oamenii nu înţeleg că noi obţinem mai mult succes cînd lucrăm deschis. Cînd noi vorbim deschis şi sincer cu oamenii simpli, cu funcţionarii. Aceasta înseamnă că există o convorbire adevărată şi aceasta este cu mult mai eficientă decît cea din culise.


0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?