Daniel Rosenblum: Progresul în Republica Moldova este posibil, iar asistenţa acordată de SUA îl face mai evident

Foto: rosenthalfellowship.org

(Interviu acordat în exclusivitate agenţiei "Infotag" de către coordonatorul asistenţei pentru Europa şi Eurasia al Departamentului de Stat al SUA, Daniel Rosenblum, aflat în vizită la Chişinău la începutul lunii aprilie).

"Infotag": Domnule Rosenblum, care este scopul vizitei Dvs. în Republica Moldova?

Daniel Rosenblum: Vizita mea are două scopuri. În primul rînd, am venit la Chişinău pentru a obţine informaţii din prima sursă despre evenimentele politice care au loc în Republica Moldova şi reformele implementate. Aceste informaţii ar trebui să ajute la luarea deciziilor la Washington. În al doilea rînd, la fiecare cinci ani SUA purcede la revizuirea programului de asistenţă în ţările în care există asemenea programe, iar acum a venit şi rîndul Republicii Moldova. Această vizită a fost planificată din timp. La Chişinău am avut discuţii cu colegii de la Ambasadă, USAID şi alte agenţii ale Guvernului SUA pentru a planifica strategia pentru următorii 3-5 ani.

"I": Cum aţi caracteriza dialogul cu autorităţile Republicii Moldova? În opinia Dvs., care sînt aşteptările Guvernului Republicii Moldova de la SUA? Sînt acestea realiste sau oarecum exagerate?

D.R.: Am avut deja întîlniri cu mai mulţi oficiali, inclusiv cu viceminiştrii de externe şi justiţie. Am avut şansa să discutăm cîteva dintre lucrurile pe care autorităţile de la Chişinău le aşteaptă de la donatori, precum şi despre priorităţile noastre, deşi cred că totul este deja bine cunoscut la acest capitol. Impresia mea este că Guvernul Republicii Moldova are planuri serioase în ceea ce priveşte reformele şi depune eforturi pentru a le implementa. Este într-adevăr o provocare, dar guvernul moldovean apreciază ajutorul pe care îl poate primi de la donatorii străini. Cred că asistenţa acordată de SUA este înalt apreciată, nu doar datorită volumului – mai există donatori mari –, dar mai ales datorită flexibilităţii.

Cît priveşte aşteptările, cred că acestea sînt realiste. Dispunem de un anumit buget acordat de Congresul SUA pe care nu îl putem depăşi. Guvernul Republicii Moldova înţelege foarte bine că asistenţa acordată de SUA nu va contribui esenţial la dezvoltarea infrastructurii mari. Unica excepţie este, desigur, Programul Compact, implementat de Corporaţia "Provocările Mileniului". Cît priveşte asistenţa tehnică şi expertiza în diferite domenii, cred că Guvernul înţelege ce poate oferi Washingtonul şi ce este capabil să facă.

"I": De la declararea independenţei Republicii Moldova în 1991, SUA au oferit Chişinăului un volum enorm de asistenţă. În viitor, volumul acestei asistenţe va creşte, se va micşora sau va rămîne la acelaşi nivel şi de ce va depinde acest lucru? Vă rugăm, de asemenea, să ne daţi mai multe detalii despre noua strategie pe care aţi menţionat că o discutaţi cu reprezentanţii guvernului.

D.R.: Nu aş dori să mă pronunţ asupra acestei strategii, deoarece este abia în faza de discuţii, dar pot spune că nu vor exista schimbări majore. Există trei domenii asupra cărora vom continua să ne fixăm atenţia: creşterea competitivităţii economice, asigurarea unei guvernări democratice şi consolidarea securităţii, în special a celei de la frontieră. Nu cred că accentele vor fi schimbate semnificativ. Cît priveşte bugetul, cred că pe parcursul anilor am învăţat să nu încerc să prezic cu exactitate ce se va întîmpla, deoarece aceste lucruri nu depind de mine. Congresul SUA are un cuvînt greu de spus la acest capitol. Evenimentele care se întîmplă în diferite regiuni ale lumii, de asemenea, influenţează aceste decizii. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu SUA au schimbat direcţia asistenţei acordate, o mare parte a acesteia mergînd către Irak şi Afganistan, ceva ce nimeni nu putea prezice acum 10-15 ani.

Nu am un glob magic pentru a prezice viitorul, dar pot spune că probabilitatea ca volumul asistenţei acordate Republicii Moldova să rămînă cel puţin la nivelul actual este foarte mare. Sper că vom avea ceva mai multe resurse decît avem în prezent, dar nu sînt sigur de acest lucru, date fiind limitările fiscale care există în prezent în SUA.

Scopul meu este de a face tot posibilul pentru a menţine actualul nivel de asistenţă. În acelaşi timp, cred că trebuie să intensificăm cooperarea cu alţi donatori străini precum UE, Banca Mondială şi BERD, astfel încît, chiar dacă nivelul asistenţei rămîne acelaşi, noi să putem să-i încurajăm pe ceilalţi să ofere asistenţă.

"I": Dvs. sînteţi responsabil de asistenţa acordată de SUA la peste 30 de state din Europa şi Eurasia, în special din Balcani şi din fosta URSS. Ce ne puteţi spune despre asistenţa acordată de SUA Republicii Moldova în comparaţie cu aceste state? Reprezintă Republica Moldova o prioritate în acest grup de state?

D.R.: Aş spune că Moldova reprezintă o prioritate. Bugetul pe care îl avem pentru Moldova nu este cel mai mare, dar Moldova este una dintre puţinele ţări din regiune unde volumul asistenţei acordate a fost menţinut la acelaşi nivel pe parcursul ultimilor cinci ani, în timp ce în alte state acesta a fost redus. În termeni relativi, am făcut din Moldova o prioritate, iar explicaţia constă în faptul că Guvernul Republicii Moldova utilizează eficient asistenţa acordată. Nu putem spune acelaşi lucru şi despre unele state în care volumul asistenţei a fost redus.

O altă dovadă a faptului că Moldova reprezintă o prioritate pentru SUA este Proiectului Compact în valoare de $260 milioane şi cu un termen de implementare de 5 ani. Există doar cîteva ţări din regiune unde au fost implementate programele Compact. Moldova s-a calificat pentru acest program, lucru datorat în mare parte nivelului venitului pe cap de locuitor, dar şi indicatorilor de performanţă obţinute în domeniul economic şi a guvernării democratice.

Moldova este una dintre primele ţări la care mă gîndesc atunci cînd sînt întrebat despre priorităţile SUA în această regiune. Moldova nu este principala noastră prioritate în regiune, dar este în topul priorităţilor, deoarece considerăm că progresul este posibil în Moldova, iar asistenţa noastră poate face diferenţă.

"I": În opinia Dvs., pe ce reforme de ordin economic ar trebui Republica Moldova să se concentreze în primul rînd?

D.R.: Un aspect cheie al reformelor economice este îmbunătăţirea climatului investiţional prin implementarea unor politici regulatorii clare, crearea ghişeului unic pentru înregistrarea companiilor şi simplificarea Codului fiscal. Un alt aspect important este lupta cu corupţia prin eliminarea oportunităţilor pentru comiterea actelor de corupţie. Acest lucru poate fi realizat prin eliminarea factorului uman din proces, prin proiectul guvernare electronică şi instruirea pentru schimbarea atitudinii oamenilor faţă de ceea ce înseamnă servicii publice.

"I": Ce paşi ar trebui Moldova să întreprindă pentru a atrage mai multe investiţii din SUA, nu doar granturi şi credite?

D.R.: Nu pot spune cu exactitate cînd acest lucru se va întîmpla, deşi investiţiile americane deja sînt prezente în Moldova şi sînt sigur că volumul acestora va creşte în viitor. Cred că cea mai bună cale pentru Republica Moldova de a-şi îmbunătăţi reputaţia unei ţări cu condiţii bune pentru investiţii este apropierea de UE şi ajustarea standardelor locale la cele europene. Integrarea într-o piaţă cu circa 400 de milioane de consumatori şi îmbunătăţirea climatului investiţional ar putea fi o combinaţie foarte bună care la sigur va atrage mai mulţi investitori străini.

"I": Moldova urmează să semneze Acordul de asociere şi cel de liber schimb cu UE (DCFTA) în scurt timp. Credeţi că produsele moldoveneşti vor putea concura cu cele din UE după implementarea acordului de liber schimb? Opoziţia şi unii experţi susţin că piaţa din Moldova va fi "invadată" de produse ieftine din UE.

D.R.: Posibilitatea invadării pieţei din Republica Moldova cu produse ieftine din UE nu mi se pare una realistă, deoarece produsele din UE nu sînt deloc ieftine. Poate cele din China sau Turcia sînt mai ieftine decît cele din Moldova, dar cu siguranţă acesta nu este cazul produselor europene. Aceste temeri sînt alimentate de cei care nu doresc ca Republica Moldova să se orienteze către UE şi nu sînt bazate pe experienţa altor state. Consider că Moldova are mai multe sectoare cu potenţial, inclusiv sectorul agricol, IT sau cel al modei. Poate ar fi cazul ca UE să fie îngrijorată că Moldova va exporta în comunitatea europeană un şir de produse ieftine. (zîmbeşte)

"I": Sectorul vitivinicol este unul de o importanţă majoră pentru economia Moldovei şi a fost grav afectat de embargoul impus de Rusia în septembrie anul trecut. În timpul vizitei din luna decembrie la Chişinău, secretarul de stat al SUA, John Kerry, a lăudat calitatea vinurilor moldoveneşti şi a promis să depună eforturi pentru a le promova pe piaţa din SUA. Care sînt şansele ca vinificatorii moldoveni să majoreze semnificativ volumul exporturilor pe piaţa din SUA?

D.R.: Cred că există posibilităţi pentru a majora acest volum. Nu sînt expert în piaţa vinurilor din SUA, dar din cîte ştiu, vinurile din mai multe state ale lumii au reuşit să-şi facă loc pe piaţa SUA şi să-şi extindă cota. Există mai multe posibilităţi de a face acest lucru, una dintre ele fiind identificarea unuia sau mai multor distribuitori de vinuri. Vom continua să ajutăm Moldova în procesul de îmbunătăţire a calităţii vinurilor.

Un alt proiect asupra căruia lucrăm este să ajutăm Moldova să elaboreze un registru al vinurilor împreună cu Cehia. Aceasta este o cerinţă a UE, iar Cehia are mare experienţă la acest capitol. Credem să este posibil ca vinurile moldoveneşti să îşi extindă cota de piaţă în SUA, iar noi vom face tot posibilul pentru a ajuta Republica Moldova să realizeze acest obiectiv.