Un test de creativitate realizat de oamenii de știință de la NASA și rezolvat de un eșantion de 1.600 de copii cu vîrste cuprinse între 4 și 5 ani arată un lucru surprinzător: ne naștem genii creative, dar sistemul de educație ne pune obstacole.
Cercetătorul George Land a dezvăluit, la o conferință TEDxTucson, că a fost contactat de NASA, care i-a cerut să conceapă un test specializat, care să le permită să măsoare în mod eficient potențialul de creativitate al angajaților NASA. Testul a fost un succes, însă a deschis calea și spre alte întrebări: de unde vine creativitatea, ne naștem cu ea sau o învățăm?
Pentru a găsi cîteva răspunsuri, oamenii de știință au dat testul și unor copii de 4 și 5 ani, iar ce au descoperit este neașteptat. În primul rînd, trebuie spus că testul analizează abilitatea subiecților de a veni cu idei noi, diferite sau inovatoare la problemele expuse. Dintre copiii participanți la test, 98% au obținut un punctaj care i-ar încadra în categoria unor genii ale imaginației.
Cercetătorii au mers mai departe, încercînd să afle dacă această creativitate remarcabilă se păstrează și în cazul copiilor de vîrste mai mari. Studiul repetat pe copiii cu vîrste de 10 ani a avut însă rezultate dezamăgitoare: doar 30% dintre aceștia au obținut puncteje de geniu. Iar în cazul adolescenților de 15 ani, procentul scade la 12. În cazul adulților, doar 2% sînt capabili să obțină rezultate de genii.
Testele au fost replicate de peste un milion de ori, așa că nu se poate pune la îndoială veridicitatea rezultatelor, afirmă Gavin Nascimento, care a scris despre acest studiu.
„Școala este o instituție care a apărut pentru a servi clasa aflată la putere, nu oamenii de rînd. Pentru ca elitele să își mențină stilul luxos de viață, au contribuit la acest sistem, în care imaginația și creativitatea copiilor sînt reprimate încă din primii ani de viață”, scria Nascimento.
Așadar, studiile spun că am avea capacitatea de a fi genii ale creativității. Însă se poate recupera imaginația pierdută? Autorii studiului au mai remarcat un lucru foarte interesant: există două tipuri de gîndiri care au loc la nivelul creierului și folosesc diferite părți ale acestuia.
Prima este gîndirea „divergentă” - imaginația, pe care o folosim pentru a găsi soluții, pentru a genera un număr infinit de posibilități și probabilități. A doua este gîndirea convergentă - cea pe care o folosim cînd analizăm pe toate părțile o situație, un lucru, o decizie. Gîndirea convergentă este și cea care pune frînă imaginației, spune cercetătorul George Land.
„Am descoperit că educația le arată copiilor cum să își folosească ambele tipuri de gîndire. Așa, cînd cineva vine și îți cere să îi dai o idee nouă, pe măsură ce aceste idei îți vin în cap, le reprimi: aia e o idee proasta, pe asta am mai încercat-o și nu a mers, asta nu va funcționa și tot așa”, spune Land.
„Cînd ne uităm la ce se întîmplă în creier, observăm că neuronii se „luptă” unii cu alții și scad capacitatea de concentrare a creierului, întrucît noi constant judecăm, criticăm, analizăm, cenzurăm. Cînd gîndim conduși de frică, folosim o parte mai mică a creierului, dar exploziile de creativitate arată că tot creierul începe să se pună în mișcare”, adaugă Land.
Cum reînvățăm creativitatea? „Mîine, ia o furculiță și încearcă să găsești 25 sau 30 de idei despre cum ai putea îmbunătăți acea furculiță”, sugerează Land, care spune că primul pas spre recăpătarea imaginației este exercițiul.
Adăuga comentariu