Cum Moldova ”toarnă” Nistrul

Cum Moldova ”toarnă” Nistrul

Xenia Florea

Potrivit datelor ecologiștilor ucraineni, Societatea pe Acțiuni Privată „Ukrghidroenergo”, care exploatează toate centralele hidroelectrice mari amplasate pe sectoarele ucrainene ale Niprului și Nistrului, nu mai este foarte interesată în construirea a șase CHE noi în cursul de sus al Nistrului.

Cascada din șase centrale hidroelectrice cu capacitatea sumară de 390 mW urma să fie edificată pe bani împrumutați, în cea mai mare parte, de la BERD. Costul orientativ al proiectului era de 1 miliard 100 milioane de euro. Dar, după cum scria pe o rețea de socializare Victor Melniciuc, expert al Centrului Național Ecologic al Ucrainei, “încă nicio bancă internațională de dezvoltare nu le-a promis vreun cent, iar în bugetul ucrainean bani pentru aceste scopuri cu siguranță nu există”, iar „Ukrghidroenergo”, din spusele ecologistului, nu dispune de mijloace suficiente nici măcar pentru a-și hrăni propria structură.

„Ei vor investiții, credite pentru a plăti salariile angajaților. De aceea trebuie să demonstreze, barem în baza unor elemente ale programului hidroenergetic ucrainean – 2026, că au început să construiască măcar ceva-ceva, pentru ca să li se ofere ceva bani”, menționează Victor Meliniciuc.

La etapa actuală, pentru „Ukrghidroenergo” mult mai de perspectivă ar fi proiectele de modernizare ale centralelor existente (în viitorul apropiat compania hidroenergetică ucraineană va primi, în aceste scopuri, de la BEI un credit de 200 mil. euro), finalizarea construcției Hidrocentralei reversibile (CHR) de pe Nistru (Igor Sirota, directorul „Ukrghidroenergo” nu o dată a subliniat că, pentru edificarea celor 5-7 agregate hidraulice ale stației urmează, să fie atrași investitori), construirea CHE-2 de la Kahovka pe Nipru (BERD și BEI sînt gata să finanțeze proiectul), precum și amplasarea pe teritoriul CHE și CHR a centralelor electrice solare cu capacitatea totală de 80 mW.

Problema ”teritorială”

Moldova are motive de neliniște chiar și fără cele șase hidrocentrale de pe Nistru. Negocierile dintre Kiev și Chișinău privind complexul hidroenergetic de pe Nistru (compus din trei stații – Hidrocentrala reversibilă de pe Nistru, precum și CHE-1 и CHE-2) au ajuns pe linia de sosire și se pot încheia în detrimentul intereselor Republicii Moldova.

Energeticienii ucraineni au ajuns la stadiul cînd edificarea ulterioară a stației de acumulare hidraulică de pe Nistru, - cea mai mare în Europa, - necesită implicarea malului moldovenesc. Pentru a duce la bun sfîrșit edificarea Hidrocentralei reversibile de la Novodnestrovsk, Ucraina trebuie să ridice nivelul rezervorului-tampon (bazinul inferior al complexului hidroenergetic de pe Nistru, amplasat în s. Nagoreanî, regiunea Vinnița), fapt care va duce la inundarea unei părți a teritoriului moldovenesc.

În pofida faptului că problemele teritoriale și de proprietate în regiune încă nu au fost soluționate, partea ucraineană lucrează activ pentru a extinde bazinul-tampon pînă la parametrii de proiectare. Portalul ucrainean mind.ua scrie: „Pe porțiunea rîului dintre CHE-1 și CHE-2, nivelul apei trebuie ridicat de la 71 la 79 de metri, de aceea, pe ambele maluri urmează a fi construit un rambleu cu înălțimea de 8 metri și lungimea de 23 km, întărit malul stîncos și construit un drum de inspecție. În anul curent, sectorul ucrainean va fi finalizat în întregime, însă apar probleme pe sectorul moldovenesc de 3 km. În prezent, de asta este preocupată comisia interguvernamentală a celor două țări.”

Pe malul moldovenesc urmează a fi inundate 9,4 ha. Kievul dorește să închirieze de la Moldova (de preferat pentru 99 de ani!) 19,22 ha, pe care este amplasată o parte a barajului – tampon al nodului hidrotehnic, precum și terenurile adiacente rezervorului-tampon.

Cu puțin timp în urmă, partea moldovenească era gata să transmită Ucrainei în arendă 14,4 ha: 9,4 ha – terenuri ce urmează a fi inundate, 5 ha – teritoriul pe care parțial este amplasat complexul hirdoenergetic de pe Nistru. Însă astăzi, ținînd seama de informațiile parvenite de la Guvern, Chișinăul oficial este dispus să satisfacă cererea colegilor ucraineni. Aceasta va închide definitiv accesul Moldovei la Nistru mai sus de CHE-2. În consecință, țara nu va avea dreptul să folosească, pe propriul teritoriu, apa din partea rezervorului-tampon și, ce e mai grav, RM va fi lipsită de unica posibilitate de a face presiuni asupra Ucrainei în caz că vecinii nu-și vor respecta obligațiunile ecologice și de altă natură privind exploatarea Hidrocentralei reversibile de pe Nistru.

În cadrul ultimei runde de consultări moldo-ucrainene privind reglementarea contractuală și de drept a condițiilor de exploatare a nodului hidraulic de pe Nistru (care au avut loc pe 3 noiembrie la Chișinău), părțile au convenit că, între 20 și 24 noiembrie, organele abilitate ale celor două țări vor efectua sondaje topografice și geodezice ale barajului hidrotehnic –tampon în apropierea complexului hidroenergetic de pe Nistru. După care, timp de o lună, în baza datelor sondajelor și a pașaportului tehnic prezentat de Ucraina, va fi identificat obiectul pe teren pentru stabilirea exactă a centrului barajului în vederea încheierii ulterioare a contractului de arendă.

Pînă la 1 decembrie, partea moldovenească urmează să prezinte Ucrainei proiectul contractului de arendă a terenului de pe teritoriul RM în regiunea complexului hidroenergetic de pe Nistru, precum și propria viziune asupra termenului-limită a contractului în cauză. Cel mai probabil, acesta va fi de 49 de ani.

Ordinul venit de sus: „Noi cedăm!”

La 6 octombrie, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, prim-ministrul Ucrainei, Vladimir Groisman, a declarat că Chișinăul și Kievul trebuie să urgenteze și să semneze încă în anul 2017 acordul privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic de pe Nistru.

Imediat după plecarea delegației ucrainene, la Ministerul Economiei al Republicii Moldova a avut loc o ședință a participanților la negocierile privind CHN, unde acestora li s-a spus verde în ochi: „Documentul va fi semnat în condițiile impuse de partea ucraineană în versiunea anului 2017.”

Pînă acum participanții la negocieri se conduceau de varianta de acord privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic de pe Nistru în versiunea anului 2013. Documentul în cauză reflectă poziția principială a Moldovei: dacă și vom oferi o parte din propriul teritoriu în arendă pe termen lung, o vom face cu un anumit beneficiu și cu protejare maximă într-un șir de aspecte principiale, în special – cele de mediu.

Așa, de exemplu, versiunea din 2013 presupunea monitorizarea comună, de către organele de mediu din cele două țări, a stării ecologice, inclusiv hidrologice, hidrobiologice, hidrochimice a Nistrului pe sectorul complexului hidraulic tampon de la Naslavcea. Partea ucraineană era obligată să nu admită o înrăutățire a calității apei, a regimului hidrologic și a situației ecologice a ecosistemelor Nistrului mai jos de barajul CHE-2 comparativ cu cursul superior al rîului (CHE-1), și să păstreze menirea inițială a rezervorului-tampon – asigurarea aprovizionării stabile și uniforme cu apă a cursului inferior și a celui de mijloc al Nistrului pentru funcționarea durabilă a ecosistemului fluvial și aprovizionarea stabilă cu apă a populației și economiei Moldovei și a regiunii Odessa din Ucraina.

În plus, varianta din 2013 a acordului conținea parametrii concreți ai consumului de apă în vederea asigurării debitelor ecologice de primăvară și a debitului minim necesar în restul anului: consumul mediu anual al apei Nistrului mai jos de barajul CHE-2 trebuie să fie de minimum 250 m3/sec, iar media schimbării cotelor apelor – de maximum 40-45 cm. În cazul încălcării acestor stipulări, indica versiunea din 2013, partea ucraineană trebuie să compenseze Moldovei prejudiciile cauzate, în conformitate cu metodologia aprobată.

La 23 august curent, Ambasada Ucrainei în RM a transmis MAEIE varianta ucraineană a proiectului de acord privind asigurarea funcționării CHN – o versiune simplificată a documentului, comparativ cu cea din 2013. Acum negociatorilor moldoveni li s-a ordonat să se bazeze anume pe această versiune.

Apetiturile Kievului

În varianta sa de acord, partea ucraineană s-a străduit să scape de orice fel de obligațiuni. Astfel, din document au fost excluși toți parametrii consumului de apă: Ucraina nu intenționează să-și asume nicio obligațiune privind efectuarea debitelor ecologice de primăvară, care depind în totalitate de regimul funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN).

Documentul propus spre semnare nu conține nici mecanismele de compensare a prejudiciilor cauzate Republicii Moldova, nici a pierderii serviciilor de ecosistem, suportate de țara noastră în legătură cu funcționarea Complexului hidroenergetic de pe Nistru (pierderi în sfera recreării, a rezervelor piscicole, pierderea capacității de autocurățare a Nistrului și sporirea costurilor de tratare a apei pentru alimentarea cu apă potabilă, reducerea posibilităților de irigare, etc.). Deși, spun ecologiștii, în preambulul documentului transmis de partea ucraineană se face trimitere la Convenția privind apele transfrontaliere din 1992, care conține principiul “plătește poluatorul”, dar și principiile “utilizării echitabile și bazate pe egalitate a apelor transfrontaliere ”.

În schimb, în cei patru ani care au trecut, au crescut apetiturile teritoriale ale energeticienilor ucraineni: dacă în varianta din 2013 se vorbea despre arendarea a 19,18 ha din teritoriul moldovenesc, în cea din 2017 – deja despre 19,22 ha. Cam de trei ori s-a mărit și art.5 al Acordului, care stipulează ce și cum pot face energeticienii ucraineni pe teritoriul arendat.

Astfel, conform proiectului propus, partea ucraineană are dreptul să introducă pe teritoriul arendat, fără a achita impozite și taxe, orice tip de echipamente, materiale și tehnică, poate construi orice edificii necesare exploatării, deservirii și modernizării CHN. Obiectivele construite vor fi considerate investiții ale părții ucrainene, iar Moldova va fi obligată să recunoască dreptul de proprietate al Ucrainei asupra acestor edificii.

Un alt moment interesant: conform art.2 din proiect, regimulde funcționare al CHN urmează a fi stabilit în baza unui document de acum 30 de ani – „Regulile de exploatare a rezervoarelor hidrografice ale Complexului hidrologic de pe Nistru”, aprobat de Ministerul Ameliorării și Gospodăririi Apelor din URSS la 31 iulie 1987! Din spusele lui Ilia Trombițchi, directorul Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-TIRAS, acest act normativ este depășit demult – el nu ia în calcul construirea, în anii 1990, a generatoarelor de pe barajul inferior al rezervorului-tampon (CHE-2).

Probabil, în pofida consimțămîntului deplin de a ceda în problema nistreană, acest punct din acord a provocat uimire și nemulțumire și în guvernul RM, căci în cadrul consultărilor din 3 noiembrie, prezidate de viceministrul moldovean al Economiei și Infrastructurii Vitalie Iurcu și ministrul adjunct al energeticii și industriei cărbunelui din Ucraina Natalia Boiko, s-a convenit că, pînă la 20 noiembrie, Ucraina va prezenta Chișinăului proiectul unor noi „Reguli de exploatare a bazinelor acvatice”, precum și calculele bilanțului de apă a centralei hidroenergetice de pe Nistru, datele statistice privind fluxul de apă în rezervorul Nistrului și consumului de apă mai jos de CHE-2.

Ilia Trombițchi spune că, dacă partea moldovenească cu adevărat este dispusă să semneze acordul privind asigurarea funcționării CHN încă în anul curent, cum pretinde Kievul, atunci studierea textului de 200 de pagini ale Regulilor, plus datele privind bilanțul apelor va fi unul pur formal, de ochii lumii – este imposibilă studierea detaliată a unui document atît de voluminos pe parcursul unei luni, mai ales că Moldova se confruntă cu mari probleme privind specialiștii în domeniul hidroenergeticii.

„Este un document tehnic voluminos. E nevoie de timp pentru a-l studia. Mai ales că nu e clar ce anume ne vor trimite – un proiect sau un document deja aprobat. Cîțiva ani în urmă, Moldovei deja i s-a propus spre coordonare un proiect de „Reguli de exploatare a bazinelor acvatice”, însă acesta conținea un haos total și partea moldovenească l-a întors vecinilor cu numeroase obiecții. Și astăzi încă nu este clar: sau Ucraina intenționează să pună Moldova în fața faptului, expediind regulile de exploatare deja aprobate, sau dorește totuși să le perfecteze coordonîndu-le cu Moldova, ceea ce ar fi corect”, a declarat Ilia Trombițchi pentru NOI.md.

Nistrul în schimbul carierelor epuizate?

Oficial, în schimbul reglării litigiilor teritoriale și de proprietate în regiunea CHN, Ucraina recunoaște dreptul Republicii Moldova asupra a 25 de unități economice moldovenești, amplasate pe teritoriul ei. Este vorba despre 23 case de odihnă, dintre care majoritatea se află într-o stare deplorabilă, și două cariere de extracție a granitului și nisipului – ÎS „Cariera de prundiș și nisip de la Cernăuți” și „Cariera de prundiș și pietriș de la Pervomaisk”, amplasat în regiunea Nicolaev.

Într-unul dintre interviurile sale, ex-ministrul dezvoltării regionale și construcțiilor Marcel Răducan spunea că produsele acestor întreprinderi nu ajung în Moldova – carierele de la Cernăuți și Pervomaisk asigură consumatorii din Ucraina, respectă legile ei, deși sînt subordonate ministerului Construcțiilor din Moldova și acesta este în drept să-i numească sau să-i concedieze pe conducătorii lor. „Noi încă urmează să elucidăm starea reală a lucrurilor de la aceste întreprinderi și să găsim soluții pentru legiferarea proprietății”, spunea ex-ministrul în 2010.

Iar în anul 2011, președintele Comitetului pentru afaceri externe din Rada Supremă a Ucrainei, Taras Ciornovil, a comunicat că, în schimbul controlului deplin asupra barajului CHE-2 rezultat în urma semnării unor procese verbale secrete de către Iulia Timoșenco și Vlad Filat, Ucraina va oferi Moldovei niște cariere epuizate. „Este vorba despre teritorii mici, cariere practic epuizate. Adică, niște unități «pustii», mici, care pentru noi nu prezintă un interes deosebit”, a declarat parlamentarul ucrainean.

Cu alte cuvinte, tranzacția în cauză – monopolizarea Nistrului de către energeticienii ucraineni în schimbul carierelor epuizate și bazelor de odihnă învechite – era de la bun început neechitabilă. Dar în anii precedenți Chișinăul oficial măcar demonstra principialitate în chestiunile ce țin de mediu și finanțe (compensarea pagubelor), fapt care încetinea negocierile privind complexul energetic de pe Nistru. Acum însă partea moldovenească este gata să cedeze Kievului și să renunțe la formulările principiale ale art.6 ”ecologic” al Acordului și la posibilitățile reale de a pune presiune în caz că Ucraina nu-și va îndeplini obligațiunile asumate.

Comunitatea ecologică din Moldova consideră că, în spatele acestor cedări, cel mai probabil, stau înțelegeri oligarhice de clan, fapt devenit evident încă la începutul anului curent, cînd prim-ministrul Pavel Filip a mers la Kiev cu propunerile proprii privind Nistrul, însă le-a semnat pe cele ucrainene.

1 miliard de dolari pentru surse de apă alternative

Ecologiștii din Moldova și Ucraina cer impunerea unui moratoriu asupra negocierilor privind exploatarea Complexului hidroenergetic de pe Nistru pînă nu va fi efectuată o expertiză internațională a textului acordului și a viitoarelor planuri hidraulice ale Kievului în regiunea Novodnestrovsk prin prisma eficienței lor sociale și economice, dar și a impactului de mediu.

„Nu este o demonstrare a extremismului de mediu, nici o exagerare a pericolului iminent, ci constatarea consecințelor reale ale politicii unilaterale în interesul unui număr foarte limitat de persoane din ambele țări, care nu au nimic comun cu interesele popoarelor și cele ale naturii”, se spune în declarația comună a 38 de ONG-uri din Moldova și Ucraina, care, la finele lui octombrie, au participat la lucrările celui de-al V-lea for al ONG-urilor din bazinul Nistrului.

Săptămîna trecută, reprezentanții societății civile din Moldova au expediat pe adresa Comisiei Europene, Secretariatului Comunității Energetice din Europa, Băncii Mondiale, FMI, BERD, BEI, rezidentului-coordonator al ONU în Republica Moldova, delegației Comisiei Europene în RM și unui șir de ambasade occidentale o scrisoare deschisă în care a fost expusă poziția lor în problema finalizării negocierilor privind funcționarea complexului hidroenergetic de pe Nistru și impactul lui asupra bazinului rîului Nistru.

„Societatea civilă a reușit să intre în posesia acestui acord. Dacă textul lui nu va fi îmbunătățit radical, implementarea acordului va duce la degradarea și distrugerea ecosistemelor Nistrului inferior și va crea costuri economice uriașe pentru stabilirea unor surse alternative de apă potabilă – de la sute de milioane la 1 miliard de dolari SUA”, se arată în adresarea semnată de directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, președintele Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor Rîului Nistru, „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițchi, ex-directorul general ANRE Victor Parlicov, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova Alecu Reniță, conducătorul întreprinderii „Ecospectru”, Ivan Ignatiev, și alții (în total 20 de semnatari).

Reprezentanții societății civile menționează că proiectul acordului privind asigurarea funcționării CHN “ignoră în mod deliberat” patru directive de mediu ale Uniunii Europene și, astfel, încalcă prevederile de mediu ale acordurilor de asociere RM-UE și Ucraina-UE. Negociatorii ignoră și directivele de mediu menționate în Acordul privind energia al Comunității europene, din care fac parte Moldova și Ucraina. Pornind de la acest considerent, reprezentanții ONG-urilor de mediu din RM cer efectuarea unei expertize a acordului privind CHN, publicarea textului acestuia și a tuturor anexelor la el, dezbateri publice pe marginea proiectului de contract , precum și renunțarea la principiul negocierilor ”la pachet” cu partea ucraineană.

Ex-directorul ANRE Victor Parlicov a declarat că negocierile privind Complexul hidroenergetic de pe Nistru, efectuate ”la pachet” cu alte probleme ale agendei bilaterale moldo-ucrainene, inclusiv recunoașterea dreptului de proprietate a Moldovei asupra unui șir de unități economice din Ucraina, demarcarea frontierei de stat, crearea posturilor vamale comune, problema transnistreană, – nu reprezintă soluția cea mai fericită și pot duce la compromisuri nedorite.

Asupra unui asemenea ”pachet” au convenit încă în februarie prim-miniștrii celor două țări. Reprezentanții societății civile consideră că Moldova se poate aștepta la încheierea unei tranzacții extrem de dezavantajoase pentru poporul ei și că gradul acestui dezavantaj indică indirect faptul că, pe lîngă partea oficială a acordului, poate avea loc și una neoficială – încheiată în favoarea unui cerc foarte restrîns de persoane drept ”recompensă pentru atitudinea conciliantă”.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load