De unde provine numele Moldovei ?

Istoricii au elaborat numeroase teorii privitoare la constituirea Moldovei şi la etimologia acestui nume.

Însă legenda voievodului Dragoş Vodă şi a căţelei sale, Molda, s-a întipărit în mentalul colectiv şi tinde să fie considerat momentul iniţial în constituirea regiunii. Teoriile istoricilor cu privire la începuturile Moldovei sînt întemeiate în baza unor cronici din secolelor XIV-XV, scrie adevarul.ro.

Potrivit acestora, primul conducător al regiunii ar fi Dragoş, un voievod care a stăpînit actualul teritoriu al Maramureşului şi care a fost trimis de regele ungar să facă ordine peste munţi într-o zonă controlată de tătari. Istoricul Pavel Parasca susţine că bătălia cu tătarii şi întemeierea Moldovei a avut loc în 1285 în timpul regelui ungar Vladislav al IV-lea zis Cumanul (1272-1290). Atunci tătarii au fost împinşi peste Nistru, spre nordul Mării Negre şi a regiunii Crimeea. Pentru a-i ţine departe de Moldova şi de Transilvania, regele ungar l-a pus pe Dragoş, ca Marchiz, la conducerea noii mărci numite Moldova, care avea reşedinţa la Baia.

Venirea în Moldova a lui Dragoş, rămas în istorie sub numele "descălecătorul", a fost însă mult mai frumos "colorată" două secole mai tîrziu. În Cronica Anonimă a Moldovei, Dragoş apare ca un voievod care a ieşit la vînătoare şi a urmărit un zimbru din Maramureş pînă în Moldova, a găsit că regiunea este frumoasă şi a populat-o cu oameni de-ai săi. În cursul aceleiaşi partide de vînătoare, căţeaua voievodului, pe numele său Molda, s-a înecat în rîul care traversează regiunea, motiv pentru care Dragoş a botezat apa Moldova.

Istoricii Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu sînt de părere că numele de Moldova vine de la molid. O altă teorie arată că numele Moldova derivă de la cuvintele din limba dacică molta ("mult" în latină) şi dava (cetate sau apă).

Bogdan Petriceicu Haşdeu, la fel ca majoritatea filologilor şi istoricilor susţin că denumirile rîului şi principatului provin din termenul de origine germanică mulde (adică "scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere").

O minoritate a istoricilor afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni, dar ea nu apare în documente decît în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a meşterilor mineri saşi şi cu apariţia cetăţii Baia, prima capitală a voievodului Dragoş, cetate a cărui nume înseamnă în limba moldovenilor acelaşi lucru ca şi "mulde" în germana veche.