X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

În Moldova vor apărea noi produse cu indicație geografică

21 noi. 2017,, 16:51   Societate
3575 0

Plăcinta de Năpădeni, sarmalele pitice din satul Lalova sau brînza de capră de la Nord sînt doar cîteva din produsele care ar putea fi înregistrate în calitate de Indicații Geografice (IG), Denumiri de Origine (DO) sau Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) în Republica Moldova.

Acestea au fost identificate în cadrul unui Studiu național realizat în cadrul proiectului finanțat de UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”.

Concluziile studiului au fost prezentate de expertul Anatolie Fală, pe 16 noiembrie, la Conferința Inovațională Internațională „Proprietate Intelectuală – Inovații – Calitatea Vieții”.

Astfel, cele mai mici sarmale din țară le întîlnim în raionul Rezina și anume în satul Lalova. Pregătite în frunze de varză acră sau în cele mai mici frunze de vie, sarmalele au umplutură din orez şi crupe de grîu făcute la rîşniţă, după cum e tradiţia locală.

„Ceapa mărunţită şi morcovul dat pe răzătoare se călesc puţin în ulei, împreună cu pastă de gogoşari. Dacă varza murată e prea acră, o ţinem un timp în apă rece. Frunzele de vie le alegem cele mai fragede, mărunte, le spălăm, le uscăm bine pe pînză, le aşezăm strat în borcane de sticlă uscate, ca să le păstrăm ca proaspete. Facem sarmalele şi cu carne, cel mai des de porc”, povestește Emilia Hanganu pentru ziarul regional „Cuvîntul”.


Iar brînza de capră de la nordul Moldovei, numită și „Brînză de Măgura” este un produs natural obținut din lapte de capră la ferma din satul Slobozia Măgura (raionul Sîngerei), situat lîngă movila Măgura, de unde și provine denumirea produsului. Brînza este obținută dintr-o rețetă tradițională de sute de ani.

Sarmalele pitice și brînza de Măgura sînt doar cîteva din cele 61 de produse şi obiecte de meșteșugărit cu potențial de înregistrat sub IG, DO și STG identificate în cadrul studiului. Printre acestea putem menționa: Plăcinta rece de Șerpeni, Plăcinta miresei din satul Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), Salamul de Domulgeni, Castraveții murați de Colibași, Măceșul de Țaul, Căpșunele de la Sadova, Covorul găgăuz din satul Gaidar, Ceramică de Iurceni și lista poate continua.

„Patrimoniul agroalimentar al Moldovei nu este din păcate utilizat și valorificat pe deplin. Însă, produsele locale care ar putea fi promovate sub IGP, DOP sau recunoscute în calitate de STG ar permite ca prin unicitatea și savoarea lor să creeze o valoare adăugată înaltă în sectorul agroalimentar național și ar spori de asemenea, capacitățile de producere, dar și de export pe piețele externe”, consideră Anatolie Fală.

Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să respecte următoarele reguli prevăzute de legislație: să fie originar dintr-o regiune sau localitate; să posede o calitate specifică, reputație și alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice și, producția să se desfășoare în aria geografică delimitată.

Potrivit lui Anatolie Fală, un produs promovat sub simbolurile IGP, DOP sau STG garantează că denumirea înregistrată este protejată împotriva utilizării neautorizate pe teritoriul UE și sporește veniturile producătorilor. Iar pentru consumatori, aceste titluri oferă garanții despre originea, unicitatea, calitatea şi tradiţia de producere.

În Moldova sînt înregistrate următoarele Indicații Geografice Protejate și Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin; IGP Ștefan Vodă, Valul lui Traian și Codru pentru vinuri; IGP Zăbriceni pentru plantele și fructele uscate și amestecurile din ele; IGP Dulceață din petale de trandafiri Călărași; IGP Rachiu de caise de Nimoreni; DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roșu și natural sec roșu; DOP Romînești pentru vin roșu și DOP Brînză de Popeasca.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?