Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Judecătorii vor avea un singur mandat și imunitate limitată

10 noi. 2017,, 14:58   Politică
12709 4

Victor Surugiu

Săptămîna aceasta Guvernul a aprobat un nou proiect de lege privind modificarea Constituției în partea ce reglementează mecanismele de personal în sistemul judiciar.

Experții se tem că inovațiile preconizate vor duce la sporirea tendințelor negative în sectorul justiției, care, conform studiilor recente, rămîne în continuare cel mai corupt din Moldova. În plus, Președinția poate rămîne fără încă o pîrghie care îi permitea să elimine judecătorii cu o reputație dubioasă, neprelungindu-le mandatul.

Reguli noi pentru CSM

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Constituției și a legislației privind sistemul judiciar a fost prezentat săptămîna curentă de către Ministerul Justiției și a primit avizul pozitiv al Guvernului. Pînă a transmite amendamentele Parlamentului spre examinare, Guvernul trebuie să ceară avizul Curții Constituționale. Pentru ca proiectul să fie aprobat de parlament, el trebuie să fie susținut de majoritatea constituțională calificată – nu mai puțin de 67 de deputați.

Ministerul Justiției explică elaborarea amendamentelor prin intenția de a spori independența sistemului judiciar și a organului de autoadministrare a judecătorilor, care este Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM). Autorii proiectului de lege vorbesc despre necesitatea reducerii influenței factorilor politici asupra ordinii de numire a judecătorilor. Ei susțin că este vorba despre niște angajamente asumate de autoritățile moldovene în cadrul Acordului de asociere la UE.


Documentul specifică noile reguli de formare a CSM. Membrii Consiliului vor fi aleși sau numiți pentru un termen de șase ani fără posibilitatea de a ocupa această funcție două termene consecutive. Ministrul Justiției și procurorul general își vor pierde calitatea de membru al CSM. Potrivit unor informații deținute de NOI.md, Ministerul Justiției a făcut lobby pentru ca șeful departamentului să-și păstreze fotoliului în CSM. Dar prima variantă a proiectului, care ținea cont de acest moment, nu a avut o susținere suficientă, din cauza ”conflictului de interese” creat de aflarea ministrului în Consiliul Superior al Magistraturii.

În prezent Constituția prevede că din componența CSM fac parte judecători și profesori titulari aleși pentru un termen de patru ani, iar președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și procurorul general sînt incluși de drept în componența Consiliului. Ținînd cont de noua formulare propusă, din CSM fac parte slujitorii lui Themis aleși de adunarea generală a judecătorilor care reprezintă toate nivelurile instanțelor de judecată, precum și reprezentanții societății civile cu experiență în domeniul dreptului.

Ministerul Justiției a propus ca chestiunile finanțării CSM să fie stipulate în Constituție. Acest organ va putea prezenta Parlamentului propuneri privind bugetul sistemului judiciar al țării. Dacă azi statutul unor asemenea consultări cu CSM este lăsat la discreția organului legislativ, după introducerea amendamentelor la Constituție, coordonarea chestiunilor ce țin de alocarea mijloacelor financiare pentru instanțele de judecată va deveni obligatorie.

Proiectul de lege presupune limitarea imunității generale a reprezentanților corpului judecătoresc. Este introdus un termen nou – „imunitate funcțională”. Se presupune că judecătorii vor avea doar imunitatea ce ține de administrarea justiției, iar în cazul comiterii unor infracțiuni, ei ar putea fi urmăriți penal. Corupția pasivă, obținerea de beneficii din influență, abuzul de putere, luarea de mită și alte infracțiuni similare vor depăși limitele imunității judiciare. Anterior, în Constituție nu exista noțiunea „imunitate funcțională”, însă autorii proiectului de lege nu precizează dacă în acest context va fi nevoie de modificat și alte acte legislative.

În plus, conform propunerii Ministerului Justiției, „promovarea și transferul judecătorilor poate avea loc numai cu acordul acestora”. Experții au pus la îndoială inițiativa dată, făcînd trimitere la existența numeroaselor posturi vacante, în special în tribunalele de primă instanță. Majoritatea judecătorilor , indiferent de locul lor de trai, tind să lucreze în capitală sau în orașele mari, fapt care creează un deficit de cadre în unele instanțe.

Un singur mandat pentru fiecare judecător

Inițiativa Ministerului Justiției de schimbare a modului de numire a judecătorilor și de prelungire a mandatului acestora a ridicat cele mai multe întrebări. În prezent, la prima etapă judecătorii sînt numiți pentru cinci ani. Mandatul lor se extinde pînă la vîrsta maximă (de pensionare) numai în cazurile cînd aceștia nu comit încălcări și fapte compromițătoare. Și în primul caz, și în al doilea, decizia privind personalul este legalizată prin decretul președintelui, la propunerea CSM. Iar șeful statului este în drept să pună problema competenței și a integrității judecătorului, prezentîndu-și argumentele și returnînd CSM dosarul acestuia pentru o examinare repetată.

Proiectul de lege prevede că judecătorii vor obține de la bun început un mandat unic, valabil pînă la atingerea vîrstei maxime de ocupare a funcției, care în prezent este de 65 de ani. Cu alte cuvinte, judecătorii vor avea un singur mandat – de la prima numire în funcție pînă la pensionare. Președinția va fi exclusă din procesul decizional privind cariera judecătorilor. Destituirea lor din funcție în cazul activității incompetente sau al săvîrșirii unor acțiuni compromițătoare va rămîne în zona de responsabilitate a CSM.

Se propune includerea în Constituție a prevederii despre faptul că „președintele poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSM”. Anterior, Legea supremă nu conținea această restricție. Mai mult, este examinată varianta conform căreia dreptul de a aproba numirea în funcție a președinților de instanțe va aparține în exclusivitate Consiliului Suprem al Magistraturii. Astăzi, conform Constituției, președinții și vicepreședinții instanțelor de judecată sînt numiți, pentru un termen de patru ani, de către președintele țării, la propunerea CSM.

Ministerul Justiției mai propune o procedură nouă pentru deciziile de personal în cadrul Curții Supreme de Justiție. Proiectul de lege exclude din Constituție stipularea privind numirea de către Parlament a membrilor acestei instanțe și punctul privind mandatul lor de patru ani. Procedura de numire a lor va fi aceeași ca și în alte instanțe judecătorești din țară.

Anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că de anul viitor un rol deosebit în selectarea judecătorilor va aparține Institutului Național al Justiției. Din spusele lui, în sistemul judiciar vor nimeri doar absolvenții de succes ai acestei instituții, care au demonstrat rezultate înalte în timpul studiilor. Cei cu rezultatele optime vor putea alege de sine stătător funcția și locul unde doresc să muncească. Însă proiectul de lege privind decentralizarea dreptului decizional privind numirea judecătorilor încă nu a fost publicat și supus dezbaterilor.

”Întîietatea” la corupție

Experții consideră că în condițiile actuale consolidarea rolului CSM și modificarea abordării deciziilor de personal nu este îndreptățită și poate duce la creșterea acțiunilor de corupție din partea justițiarilor. Ei consideră că azi CSM nu este suficient de independent de influența politicului și a alor factori, pentru a fi garantul independenței judecătorilor.

Dacă amendamentele la Constituție vor fi adoptate, sub incidența lor va intra noua componență a CSM din rîndul judecătorilor aleși pe 20 octombrie. Concursul organizat pentru pretendenți a fost însoțit de scandaluri chiar de la început. Lista candidaților în CSM a fost publicată la 5 octombrie, la circa o lună după expirarea termenului de depunere a cererilor, iar CV-urile și programele concurenților nu au fost publicate. Alegerea noii componențe a CSM a fost însoțită de critici dure din partea unor judecători, precum și de discutarea ideii de a organiza un protest public .

Într-un final, în componența CSM au intrat Petru Moraru (Curtea Supremă de Justiție), Victor Micu (Curtea Supremă de Justiție), Nina Cernat (Curtea de Apel Chișinău ), Alexandru Gheorghieș (Curtea de Apel Bălți), Anatol Galben și Dorel Mustață (Judecătoria Chișinău). În calitate de membri supleanți CSM au fost aleși Luiza Gafton (Curtea Supremă de Justiție) și Anatol Pahapol (Curtea de Apel Chișinău).

Aproape fiecare dintre ei a figurat în repetate rînduri în istorii scandaloase, ceea ce, consideră experții, pune la îndoială onestitatea, imparțialitatea și profesionalismul lor. Printre obiecțiile exprimate anterior membrilor CSM figurează nedeclararea bunurilor mobiliare și imobiliare, a conturilor bancare și a veniturilor, participarea la proiecte comerciale dubioase, pronunțarea unor decizii controversate în interesul unor anumite persoane și a unui șir de verdicte în urma cărora Guvernul Moldovei a fost condamnat de Curtea Europeană a drepturilor omului.

„Componența precedentă a CSM se răfuia cu colegii indezirabili, iar acum dorește să se răfuiască cu întregul sistem. Indiferent de rezultatele votării, eu voi încerca să inițiez un protest public împotriva presiunilor. Trebuie să convingem societatea și partenerii de dezvoltare în ce măsură este controlat sistemul. Politicienii tac, mass-media tace. Doar noi, dacă o vom dori, putem schimba situația”, a declarat unul dintre candidații la funcția de membru al CSM, judecător în sectorul Centru al capitalei Gheorghe Balan în alocuțiunea sa la Adunarea generală a judecătorilor din 20 octombrie.

Fosta judecătoare la Curtea Supremă de Justiție Tatiana Răducanu nu crede că după formarea noii componențe a CSM se va schimba ceva în instituția dată. Din spusele ei, procedura de organizare și desfășurare a concursului, dar și lipsa unei transparențe suficiente, vorbesc despre probabilitatea sporită că ceva se dorește a fi ascuns. „Pentru ca să nu existe suspiciuni, totul trebuie să fie transparent”, consideră ex-judecătoarea.

Vlad Gribincea, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, menționează că astăzi rămîn necunoscute motivele pentru care are loc numirea sau promovarea unui sau a altui judecător. „Prin urmare, dacă în CSM cineva te agreează, vei avansa în carieră. În caz contrar – nu. Dacă există reguli de "joc">Joc, ele trebuie să fie cunoscute din start”, susține el.

Iulian Rusu, expert în combaterea corupției, amintește că numai în dosarul spălării a peste $20 mld. scoși din Rusia, conform deciziilor judecătoriilor din Moldova, au fost trași la răspundere penală mai bine de 15 judecători. „Mai există și fenomenul justiției selective, în care cele mai influente partide «presează» instanțele pentru a obține decizii împotriva adversarilor sau a persoanelor care le stau în cale”, menționează el.

Din spusele lui, dacă în anul 2015, potrivit sondajelor, în Moldova exista o ușoară creștere a încrederii cetățenilor în instanțele de judecată, tendința ultimilor doi ani demonstrează reducerea încrederii față de justiție.

În noiembrie, Curtea Supremă de Justiție a publicat rezultatele unui studiu bazat pe datele statistice privind dosarele de corupție. Rezultă că, pe tot parcursul ultimului an, justiția și organele afacerilor interne rămîn a fi sferele cele mai corupte. Din numărul total de dosare penale majoritatea se referă la fapte de extragere a beneficiilor din influență, corupție pasivă și activă, abuzuri de putere sau în serviciu. Autorii studiului menționează că judecătoriile de primă instanță și cele de apel pronunță sentințe prea blînde pentru caracterul și amploarea prejudiciilor cauzate de infracțiunile de corupție.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?