Frauda bancară din RM a creat o presiune publică uriașă asupra sistemului bancar în general și a BNM în particular, notează NOI.md, citînd un comunicat de presă al IDIS Viitorul.
„Prima reacție a partenerilor de dezvoltare a fost să asiste RM în crearea unui cadru legal bine protejat contra abuzurilor în domeniul bancar, dar marile vulnerabilități ale sistemului legate mai ales de transparența acționariatului din bănci rămîn nerezolvate pînă în acest moment. Deși RM pare să aibă cea mai restrictivă legislație din UE în sectorul bancar, nu putem fi siguri de stabilitatea sistemului contra unor noi tentative de comitere a fraudelor bancare, similare cu cea care a dinamitat sistemul prin sustragerea miliardului”, a explicat jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Recent Guvernul a aprobat legea prin care băncile și asiguratorii urmează să fie supravegheate suplimentar. Documentul vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară, fortificînd protecţia drepturilor deponenţilor, asiguraţilor şi investitorilor.
În particular, proiectul de lege stabilește criteriile de identificare a unui conglomerat financiar și aspectele ce trebuie urmărite la nivelul acestuia, cum ar fi nivelul capitalului, concentrarea riscurilor, tranzacţiile în interiorul grupului, sistemele de control intern şi procedurile de gestionare a riscurilor, reputația și competența conducerii grupurilor financiare.
Deși sistemul bancar al Republicii Moldova este suprareglementat prin intervenția BNM, guvernatorul Sergiu Cioclea recunoștea într-un interviu că, „băncile Republicii Moldova rămîn subdezvoltate, iar activitatea de creditare este limitată la companiile mari, iar cele mici au de suferit”. Tot el spune că ”pentru BNM contează foarte mult transparenţa sectorului bancar, implementarea normelor contra spălătoriilor de bani şi o supraveghere mai bună pentru credibilitatea din societate”. Este de la sine înţeleasă transparenţa care promovează în cele din urmă o formă de “democraţie economică.
„Sectorul bancar al Republicii Moldova este punctul nevralgic al programului de asistență macroeconomică oferit în acest moment de FMI. Misiunea care urmează să vină în RM va cere de la autorități să raporteze situația - diagnostic a creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncilor, subiect care nu este pe deplin clarificat în RM, și nu este clar cum vor reacționa reprezentanții FMI la amînările fără motiv”, a precizat Victor Ursu.
Se știe că impunerea unor condiții mai dure RM din partea FMI a apărut pe fundalul fraudelor bancare din cele trei bănci aflate în proces de lichidare, după ce Republica Moldova a încheiat Memorandumul cu FMI. Pe de altă parte, constatăm o dispoziție apatică din partea organelor de control și anchetă, care sînt responsabile de recuperarea integrală a banilor furați. Asistăm la un teatru al absurdului, unde sînt lansate acuzații în stînga și în dreapta, că au fost intentate procese de judecată, dar nimeni nu a fost condamnat cu excepția ex-premierului Vlad Filat, dar și acesta se află după gratii pentru trafic de influență și corupție, și nu în mod direct pentru sustragerea banilor din băncile fraudate. „Se creează impresia că autoritățile intenționat tergiversează ancheta pe fundalul unor ample repoziționări politice, ceea ce compromite angajamentul anunțat al autorităților naționale de a face lumină în acest caz oripilant de fraudă”, a conchis Victor Ursu.
Adăuga comentariu