Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Colectări necopilărești în școli și grădinițe

15 sep. 2017,, 08:41   Societate
25348 2

Vladislav Bordeianu

Colectarea banilor în grădinițe și școli este o problemă serioasă, cu care părinții se confruntă în fiecare an. De cele mai multe ori banii sînt adunați în mod voluntar-obligatoriu.

Plîngerile nu sînt acceptate – la noi lumea preferă să tacă și să achite, căci există teama că i-ar putea face rău copilului. Părinții mai plătesc și pentru că vor ca micuțul lor să studieze în condiții bune și să nu-i fie lezat amorul propriu.

Dar oare ne cunoaștem drepturile?

Nu, nu le cunoaștem, și nici nu le studiem. Conform unor calcule, lunar, în școlile și grădinițele din Chișinău, pentru fiecare copil se achită între 100 și 1ooo de lei. Dacă ne gîndim bine, plata anuală în fiecare instituție constituie peste 1 milion de lei, iar în unele dintre acestea suma este chiar dublă. Organizațiile obștești bat alarma și susțin că în sfera educației colectarea oficială a banilor de către comitetele părintești este ilegală.

S-a autosesizat Centrul Național Anticorupție (CNA). De comun acord cu Asociația „Părinţi solidari” se va desfășura o campanie de combatere a colectărilor nelegitime de bani în grădinițele și școlile din Moldova. Părinții vor beneficia de discuții explicative și de ajutor în caz că se vor confrunta cu extorcarea banilor de către comitetele părintești și administrația instituției de învățămînt. Pentru directori va fi creat un sistem de rapoarte care îi va obliga să țină evidența cheltuielilor efectuate și să întocmească liste cu indicarea echipamentelor ce urmează a fi achiziționate.


Dar nu demult, în 2016, în Moldova a fost adoptat Codul de etică profesională pentru angajații din învățămîntul general și cel profesional, care interzice solicitarea de la elevi, părinți sau asociații părintești a banilor, cadourilor sau serviciilor, indiferent de scopul anunțat. În același timp, angajații școlilor nu pot iniția sau organiza colectări de bani sau cadouri.

În conformitate cu art. 135 al Codului educației, pedagogii nu pot presta servicii cu plată discipolilor din grădinițe și școli și le este interzis să primească de la elevi, studenți, familiile acestora, precum și de la organizațiile obștești ale părinților, bani sau alte bunuri într-o formă sau alta. În cazul abuzurilor este recomandat să fie anunțată conducerea departamentală, Ministerul Educației și organele abilitate. Se pare că nu ajută.

Realitatea e de așa natură, că, din primele zile ale anului școlar,la adunările de părinți continuă colectarea taxelor ilegale. Din spusele părinților, plus la plata lunară, există și alte forme în care părinții sînt implicați material.

„Abia am venit la grădiniță, că din prag ni s-a spus că este nevoie de jucării, un covor nou, geamuri schimbate”, ne-a spus o mămică. Alți părinți au alt punct de vedere. „De ce unii trebuie să achite, iar alții – nu, doar frecventăm aceeași grupă? Vă folosiți de cele făcute de alți părinți din banii proprii, să vă fie rușine. Dacă funcționarii sînt lacomi, administrația nu face nimic, oare noi, părinții, vom admite ca micuții noștri să crească în încăperi nereparate, să se joace cu jucării stricate?”, se revoltă un părinte.

Din spusele activiștilor, aceste taxe afectează imaginea profesorilor. Ce-i putem sfătui pe părinții care consideră că li se cere mai mult decît se cuvine? Doar un lucru – să-și formuleze neîntîrziat pretențiile și să se adreseze instanțelor de control. Legea și organele de drept sînt de partea voastră. Pentru fiecare sumă achitată părinții trebuie să primească un bon. Mai mult – costul și tipul lucrărilor trebuiesc coordonate cu părinții-sponsori. Este important să fie respectate principiile carității în bază de voluntariat. Părinții au dreptul să ceară raportul, iar dacă banii au fost cheltuiți în alte scopuri – să se plîngă. La fel și în cazul refuzului de a oferi informațiile privind utilizarea mijloacelor. Doar părinții decid: să achite contribuția caritabilă sau nu.

Stoarcere de bani sau necesitate vitală?

„Ceea ce are loc azi în majoritatea instituțiilor de învățămînt este un fenomen ilegal, care ia amploare, susține președintele Asociației „Părinți solidari”, Ala Revenco. Situația se agravează, banii ajung sau în buzunarul administrației, sau pentru alte scopuri decît cel propus. Iar linia fierbinte a Ministerului Educației nu funcționează. Ajutorul trebuie să fie benevol, dar nu forțat prin sms-uri, sunete, grupuri pe Viber cu precizarea sumelor.

Părinții pot acorda asistență de binefacere, dar aceasta trebuie documentată, chiar dacă este oferită în diverse forme. Omul trebuie să fie predispus să ofere o anumită sumă grădiniței sau instituției școlare. Nu e obligatoriu ca acolo să învețe copilul lui. Ajutorul trebuie acordat din suflet. Dar a fost transformat într-o obligație, iar dacă părinții refuză, ei sînt impuși să o facă. Se fac presiuni mari și din partea administrației, și din partea părinților, care spun: «Cum așa? Noi plătim, dar tu nu? Copilul tău folosește hîrtia noastră igienică, se joacă pe terenul reparat pe banii noștri.» Astfel apar situații psihologice complicate, părinții sînt nevoiți să schimbe grădinița sau grupa frecventată de copil.

Nu știu dacă are sens să discutăm și să lucrăm cu conducătorii școlilor și grădinițelor. Ei știu că sînt interzise orice taxe. Aceste puncte sînt prezente în Codul de etică, în Codul educației, însă toată lumea, inclusiv organele de control, preferă să nu observe aceste lucruri. Cu toții consideră că școala este finanțată slab și nu are o altă șansă de supraviețuire. Așa s-a creat situația în care mulți comit abuzuri. Și bani adună cu mult mai mulți decît are nevoie școala sau grădinița”, consideră interlocutorul.

Conducătorii Asociației susțin că părinții dau bani pentru reparații, achiziționări de echipamente și cărți, fără a cunoaște că în paralel se efectuează finanțarea de la bugetul local. Părinții nu pot verifica acest lucru. Și nimeni ne le va da un răspuns clar despre mijloacele alocate de stat, adică nu există transparență în această problemă. Probabil, aceste mijloace nu sînt suficiente pentru a acoperi toate necesitățile, dar lucrurile nu stau chiar așa de prost. Cu o bună gestionare a fondurilor, se poate supraviețui modest și în curățenie. Rapoartele grădinițelor privind gestionarea banilor în anii trecuți au demonstrat că banii prevăzuți în buget nici nu au fost cheltuiți în totalitate. Spre exemplu, la Chișinău – doar 75-90%.

„În grădinițele rurale nu se percep sumele care se cer la Chișinău, poate doar cîte 20 de lei pentru săpun. Cu cît orașul e mai mare, cu atît are mai multe probleme din cauza lipsei de locuri, și cu atît mai mulți bani sînt ceruți de la părinți. La Chișinău există grădinițe în care cotizația este de 100 de lei, dar există și dintre cele unde taxa e de 400-600 de lei. Diferența este evidentă. Dar statul le finanțează cam la fel. Dacă grupa este frecventată de 30 de copii, adunînd cîte 500 de lei, se obțin 15 mii de lei lunar de la o singură grupă. Calculați suma adunată din an în an. Cu acești bani poți face o grădiniță de aur”, se revoltă activistul.

În 2014, la inițiativa Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și cu susținerea financiară a Băncii Mondiale a fost lansat proiectul „Școala mea”. El urmează să fie finalizat în decembrie 2018. Pe site-ul scoalamea.md sînt accesibile datele privind bugetele școlilor din toată republica. Doritorii por urmări cum și cîți bani au fost cheltuiți, și nu numai.

Posturi vacante

Părinții se plîng că, din cauza salariilor mici, în grădinițe nu se ajung dădace, bucătari, și educatorii cer ajutor cu lacrimi în ochi. Nu neapărat material. Fizic este complicat să faci față cerințelor de îngrijire a micuților, dacă trebuie nu doar să le acorzi atenția cuvenită, ci și să faci curat, să speli vesela. Mulți educatori renunță la plimbările cu copiii în perioada toamnă-iarnă, deoarece fiecare copil trebuie îmbrăcat.

O altă mamă a relatat că anterior erau colectați bani pentru bunurile de uz casnic, mărfuri de birou, însă de anul trecut, după interdicții, ei dau bani doar la dorința proprie. S-a ajuns la aceea că la grădiniță n-au vrut să ia nici 10 lei pentru a cumpăra apă. A trebuit să cumpărăm de sine stătător. Iar plata lunară, pentru care primește bon, este de 450 de lei în fondul asociației și 200 de lei pentru hrană. La fel, lunar, dar la propria dorință, achită cîte 50 de lei pentru ocupațiile cu muzica și dansul, deoarece, spun educatorii, timpul planificat pentru pregătirea matineelor este insuficient.

„Principiile și echitatea sînt bune. Însă copilul frecventează grădinița acum, mai spune o mamă. Și dumneavoastră decideți: va avea el jucării interesante, creioane, apă potabilă nu de la robinet, olița dezinfectată, și nu doar clătită cu apă. Ne vom plînge, va fi pedepsit directorul sau educatorul va fi lipsit de premiu. Și gata. Nu aici trebuie să luptăm.”

Un alt părinte consideră că problema nu constă în sumele colectate ilegal, ci în transparența cheltuielilor efectuate din aceste mijloace! Dacă administrația grădinițelor nu ar fi cointeresată, nu ar exista niciun fel de estorcări.

„Dacă părinții de azi i-ar întreba pe părinții lor cum în anii deficitului total ei obțineau cele necesare școlii sau grădiniței! Părinții veneau în număr mare să facă reparație, în zilele libere instalau lăzi cu nisip, făceau curat în curte, pentru ca micuții să se simtă bine ... Azi auzim doar: «Sînteți obligați!». Deși grădinița este o instituție cu buget redus, anume aici se pun bazele orientării viitoare a copilului în societate”, subliniază un educator, care a solicitat anonimatul.

Pe site-ul Direcției educație, tineret și sport Chișinău sînt publicate locurile vacante. Școlile duc lipsă de profesori de geografie, matematică, fizică, chimie, informatică, biologie, limbile franceză, engleză și rusă, învățători de clasele primare. Grădinițele duc lipsă de educatori, dădace, bucătari, lucrători muzicali, personal medical etc. De menționat că este mai mare cererea pentru specialiști vorbitori ai limbii de stat.

Educator

Ajutor de educator

Bucătar

Lucrător muzical

Lucrător medical

Botanica

27

1

1

Buiucani

18

18

12

3

7

Centru

16

5

5

2

Ciocani

16

15

4

5

7

Rîșcani

27

1

7

4

Total

104

38

22

16

21

Cei de la Direcția educație recunosc că multă lume refuză și nu se angajează la grădinițe din cauza salariilor mici. Însă nu este un secret că o parte dintre banii de la părinți merg pentru achitarea salariilor educatorilor, bucătarilor, paznicilor și altor angajați.

„Salariile bucătarilor, dădacelor întotdeauna au fost mici. Dar problema poate fi rezolvată cu ajutorul părinților, se arată convinsă Ala Revenco. Deoarece aceștia achită anumite sume, autoritățile nu soluționează problema majorării salariilor în sfera educației preșcolare. Dar colectarea banilor de la părinți nu este o ieșire din situație. Legea interzice asemenea taxe și plăți. Unu – noi o încălcăm, doi – îi obligăm pe ei să o încalce. Părinții, împreună cu pedagogii, trebuie să ceară salarii decente, mai ales pentru personalul inferior, adică – ajutorii de educatori (dădacele), bucătari, șefi de depozit, spălătorese ș.a. Salariile lor trebuie să fie cel puțin la nivelul salariului minim în sectorul real al economiei (2380 de lei).

Din păcate, părinții se tem că, dacă nu vor da bani, aceasta se va solda cu o influență proastă, o atenție insuficientă sau presiuni asupra copilului – este gîndirea noastră perversă. Obligația directă a profesorului este să instruiască copiii, fără a-i diviza în cei care au plătit și cei care nu au plătit. Cine a dorit, a mulțumit. Dar asta nu trebuie să devină o obligație. Totuși, nu există niciun caz de eliberare din funcție pentru estorcare de bani, deși, în repetate rînduri, directorii de grădinițe și școli au fost prinși că iau bani de la părinți. În cel mai bun caz, aceștia pleacă din proprie inițiativă și se angajează bine-mersi în altă parte. Spre exemplu, anul trecut, la Liceul «Mihai Viteazul» s-a declanșat un scandal cu un învățător care a cerut 700 lei pentru grupul cu zi prelungită. În consecință, el pur și simplu a plecat din acest liceu și s-a angajat în altul”, a relatat președintele Asociației ”Părinți solidari”.

Avem și exemple de experiență pozitivă, cînd școlile decid de sine stătător cum să repartizeze mijloacele alocate. Spre exemplu, au economisit la plata energiei electrice, iar suma rămasă a fost redirecționată pentru premierea angajaților sau la reparații. Este posibilă utilizarea mijloacelor în alte scopuri. Grădinițele, în fond, depind de Direcția educație, tineret și sport. Instituțiile care au trecut deja la această metodă de gestionare a finanțelor au demonstrat că ea este mai eficientă. În plus, ea reduce necesitatea de a colecta bani de la părinți.

Revenco a menționat că multe școli din republică primesc bani pornind de la normele stabilite atît pentru instituție, cît și pentru fiecare elev. Cunoaștemcare sînt cheltuielile pentru un elev. Pentru grădinițe încă nu este stabilită o sumă anumită, de aceea este imposibilă trecerea la această formă. Ministerul vorbește despre ea de doi ani, dar noi încă nu am văzut-o.

Putem discuta mult despre necesitatea colectării banilor suplimentari pentru diverse fonduri ale grădiniței, școlii, ce sume trebuie colectate etc. Legea spune că este ilegal să dai bani cu excepția sumei lunare stabilite. Însă în realitate grădinițele de stat nu pot asigura copiilor nivelul de confort dorit de părinți.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?