De ce fel de armată are nevoie Moldova, dacă în genere are nevoie de ea

De ce fel de armată are nevoie Moldova, dacă în genere are nevoie de ea

Xenia Florea

Marți, 29 august, trebuia să aibă loc ședința Consiliului Suprem de Securitate, dar, din lipsa cvorumului, aceasta a fost amînată. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, și premierul Pavel Filip au decis să boicoteze CSS din cauza subiectului privind declararea drept persona non grata în Republica Moldova a vicepremierului Federației Ruse Dmitri Rogozin.

Între timp, la ședința Consiliului Suprem de Securitate se preconiza examinarea și altor „probleme extrem de importante” (precum le-a numit președintele Igor Dodon) – reforma cardinală a sistemului de apărare și revenirea la pachetul social garantat pentru militari.

„Consider că trebuie reformat cardinal Ministerul Apărării, în special, serviciul militar trebuie să aibă loc în mod prioritar prin contract, armata trebuie să fie profesionistă, bine motivată de stat, pentru a putea reacționa în situații excepționale”, a declarat președintele acum două săptămîni după inspectarea bazei aeriene „Decebal” de la Mărculești și bazei de păstrare a tehnicii, armamentului și patrimoniului militar de la Florești  

Perioada „romantismului militar”

Discuțiile despre ce fel de armată are nevoie Moldova – profesionistă sau regulată, au loc timp de peste 20 de ani. Încă în anul 2000, viitorul ministru al apărării, iar pe atunci deputatul Valeriu Pleșca a introdus în parlament un proiect de lege privind anularea serviciului militar obligatoriu și trecerea la sistemul de contracte.

„Noi suntem o țară săracă și nu putem hrăni o asemenea armată. Anual, ea solicită 150 de milioane de lei, iar noi avem în bugetul de stat doar 70 de milioane de lei”, spune Valeriu Pleșca. Anularea serviciului militar obligatoriu, în opinia lui, ar fi permis reducerea numărului de militari (la acel moment – 8,5 mii de ostași și ofițeri), reducerea cheltuielilor bugetare pentru întreținerea armatei și redirecționarea mijloacelor economisite pentru retehnologizarea, modernizarea și susținerea materială a militarilor prin contract.

Însă în primăvara anului 2001, parlamentul a respins proiectul de lege privind „profesionalizarea forțelor armate, deoarece „în toată lumea armata profesionistă costă cu mult mai scump decît armata regulată”. Dar deja peste un an, organul legislativ și-a schimbat opinia a și a aprobat documentul cu denumirea Concepția reformei militare.

Potrivit Concepției, reforma forțelor armate ale RM trebuia să aibă loc în trei etape și să se finalizeze în 2014, prin crearea unei armat profesioniste, moderne și echipate. Precum spunea atunci ministrul apărării Victor Gaiciuc, în 2014, „țara noastră va fi puternică din punct de vedere economic și își va putea permite să întrețină o armată profesionistă mică, mobilă și bine pregătită”.

La prima etapă a reformei militare (2002-2004) era preconizată reducerea termenului serviciului militar în termen de la 18 luni pînă la un an, completarea unităților militare în jumătate cu militari prin contract, angajați ai SIS, Departamentului Situațiilor Excepționale și altor structuri, care nu au competențe de asigurare a securității militare a statului, demilitarizarea, precum și crearea unui organ centralizat unic de aprovizionare tehnico-materială a forțelor militare.

La etapa a doua (2005-2008) se preconiza trecerea completă la sistemul prin contract, decontarea tehnicii militare vechi și lansarea procesului de retehnologizare a armatei cu armament și tehnică militară modernă. În țară se planifica lansarea producției unor tipuri de armament și muniții și crearea unui nou sistem militar de pregătire a tineretului (în unele instituții se preconiza redeschiderea catedrelor militare, însă pregătirea militară trebuia să fie facultativă).

Și, în sfîrșit, la cea de-a treia etapă a reformei (2009-2014) se planifica finalizarea procesului de reechipare a forțelor militare cu armament militare și tehnică militară modernă. Armata națională a Republicii Moldova trebuia să fie formată, în mare parte, din subdiviziuni de reacție rapidă, deoarece țara se află într-o zonă de risc.

Implementarea reformei militare-2002 a fost încetinită la începutul etapei a doua, dar chiar și după zece ani, odată cu schimbarea puterii, Ministerul Apărării regreta posibilitățile pierdute. Precum a declarat în 2015, ministrul apărării Vitalie Marinuța, „deși acest program a fost aprobat încă pe timpul guvernării comuniștilor, în calitate de specialist militar pot să afirm că acesta este foarte bun și competent, problema este doar că el nu a fost implementat. Și iată acum, din punct de vedere militar, Moldova se află într-o stare de pericol sporit – în legătură cu situația regională. Dacă am fi implementat acest program, am fi fost pregătiți de orice evoluție a situației”.

Vitalie Marinuța, ca un militar profesionist, a fost întotdeauna adeptul „profesionalizării” forțelor militare. Fiind ministru al apărării, el a vorbit în repetate rînduri despre necesitatea renunțării la serviciul în termen și trecerea armatei pe bază de contract. Iar unul dintre autorii Concepției reformei militare din 2002, fostul angajat al Ministerului Apărării (care a solicitat anonimatul), nu mai crede așa.

„Anul 2002, eu aș spune, a fost o perioadă a romantismului. Atunci noi într-adevăr credeam că Moldova are nevoie de o armată profesionistă în bază de contract. Și astfel gîndeam nu doar noi: multe țări europene în acea perioadă au renunțat la recrutarea militară și au trecut complet la sistemul de contracte. Se considera că armata profesionistă își va îndeplini mai bine sarcinile de luptă. Însă asta era pînă la evenimentele din Ucraina, pînă la Donbass, Crimeea și Siria. Viața a arătat că nu totul e univoc. Anul 2014 a devenit unul de cotitură – un șir de țări europene au început să revină la recrutarea obligatorie. Acum pot spune că nu mai sunt adeptul profesionalizării complete a Armatei Naționale și cred că numărul militarilor prin contract trebuie să crească, iar a celor în termen – să se reducă, dar nu trebuie să renunțăm la armata regulată”, a declarat interlocutorul nostru.

De ce trebuie să păstrăm înrolarea?

Ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru nu a fost niciodată adeptul „profesionalizării” forțelor militare. Acum cinci ani, cînd ministrul apărării de atunci Vitalie Marinuța pleda pentru renunțarea definitivă la înrolare, Viorel Cibotaru (pe atunci expert al Centrului de control democratic asupra forțelor militare din Geneva) spunea că Moldova nu este pregătită de o armată profesionistă.

„Franța, Marea Britanie și SUA, avînd resurse financiare, intelectuale, de propagandă și alte resurse semnificative, au ajuns cu mare greu la o armată profesionistă. Moldova, cu posibilitățile ei limitate, nu o va putea face. Pentru Moldova varianta ideală a forțelor militare poate fi considerată cea mixtă”, a declarat el în 2012.

Astăzi, Viorel Cibotaru invocă și alte argumente în favoarea poziției sale. „Eu personal consideram că noi nu trebuie să renunțăm la sistemul de recrutare. Astăzi, multe țări europene nu sunt în stare să-și completeze armata cu militari prin contract, deși și-au declarat acest scop. În al doilea rînd, după evenimentele din Ucraina, multe țări, care pe timpuri au trecut complet la sistemul în bază de contract, au început să revină la diferite forme de recrutare, pentru asigurarea securității lor naționale.

Or, ce înseamnă înrolare? În primul rînd, crearea unei rezerve de mobilizare, care în caz de război ar putea lua armele în mîini. În cazul sistemului prin contract, această resursă nu se recuperează și permanent se epuizează. Totodată, înrolarea constituie și temelia pentru recrutarea militarilor prin contract: în cazul renunțării la ea, am fi nevoiți să construim centre de pregătire. Și al treilea moment: serviciul de recrutare este și o formă de educare a tineretului. În timpul serviciului militar, soldații în termen obțin o anumită profesie, anumite abilități și, odată demobilizați, pot trece la serviciul prin contract, pot activa în poliție, poliția de frontieră sau se pot aranja conform profesiei”:

Acum cîțiv ani, era în vogă să fie considerat că principiul serviciului militar obligatoriu este unul impus, încalcă principiile fundamental ale democrației și de aceea trebuie anulat. Militarii trebuie să vină în armată conștient, din proprie dorință, iar munca lor militară trebuie remunerată corespunzător. Însă după 2014, cîteva țări concomitent și-au schimbat părerea și au anunțat despre restabilirea înrolării militare.

Lituania a renunțat la sistemul de înrolare în 2008, însă deja foarte curînd nu a fost în stare să-și completeze armata cu militari prin contract. Confruntîndu-se cu faptul că, din cauza salariilor mici, din armată au început să plece militari profesioniști (398 de persoane în 2011, circa 300 în 2012), în 2012, autoritățile lituaniene au întreprins măsuri fără precedent. Guvernul țării a adoptat o hotărîre, ce le permitea militarilor să aibă un al doilea serviciu, dacă acest lucru nu contravine îndeplinirii obligațiilor lor de bază. Această decizie a fost copiată din experiența Poloniei. În legislația poloneză demult există o prevedere ce le permite militarilor să lucreze suplimentar.

Însă această măsură nu a fost suficientă – rîndurile armatei lituaniene continuau să scadă, iar în 2015, Lituania, invocînd „situația geopolitică complicată”, a revenit la înrolarea obligatorie, promițîndu-le ostașilor în termen o slujbă de 9 luni, studii și aranjarea în cîmpul muncii, garantate de stat.

În luna martie curent, după șapte ani de la anulare, și Suedia a revenit la recrutarea obligatorie. Funcționarii suedezi la fel au explicat revenirea la vechiul sistem prin „agresiunea Rusiei asupra Ucrainei”, precum și prin cazurile de spionaj și „alte situații de criză, inclusiv în Orientul Apropiat”. Însă, precum scria publicația „The Local”, motivul principal al acestei decizii a devenit nedorința locuitorilor țării de a activa în armata profesionistă. În cele din urmă, armata, care nu a luptat mai mult de 200 de ani, ducea lipsă de voluntari.

În 2017, serviciul militar obligatoriu, sistat în vara anului 2016, a fost reluată și de Georgia. De cîțiva ani la rînd, această temă se discută activ în culoarele din Franța și Germania.

În Franța, revenirea la ]nrolarea obligatorie este examinată drept un posibil răspuns la terorism: unii politicienri francezi propun introducerea serviciului militar obligatoriu de șase luni. Iar în Germania (Bundestagul a sistat înrolarea în 2011, dar nu a anulat-o)

politicienii spun că reluarea recrutării va permite crearea “batalioanele de apărare teritorială“ pentru apărarea infrastructurii de importanță critică în cazul unor situații extraordinare. Ministrul apărării al Germaniei (economist și medic de profesie) Ursula von der Leyen, deocamdată, este împotriva. În opinia ei, “aceasta nu va aduce niciun folos”.

Cît primesc militarii angajați prin contract?

În Republica Moldova de asemenea, potențialii militari prin contract nu vor forma cozi, dacă autoritățile vor decide că RM are nevoie de o armată profesionistă.

Salariul unui militar de rang mediu al Armatei Naționale constituie în prezent 3,5-4,2 mii de lei. Maiorii primesc circa 5 mii de lei, coloneii - 6 mii de lei. Adică, militarii angajați prin vontract în RM cîștigă circa 195-500 de dolari pe lună. Este mizer fațî de lefurile pe care le primesc militarii contractori din alte țări.

La începutul acestui an, pe portalul românesc cugetliber.ro a apărut un articol, cu titlul “Militarii români vor obține de 10 ori mai puțin decît în Olanda”.

”Pe site-ul NATO a fost publicată o listă a salariilor, achitate în armatele Alianței, unde se vede clar prăpastia între suma primită de militarii români și colegii lor din alte țări“, se arată în materialul în care este inserat un tabel.

Belgia - 2448 euro (minimum)- 10 500 (maximum)

Germania – 2 420 euro (minimum ) – 11 160 (maximum)

Spania – 1 859 euro (minimum ) – 10 360 (maximum)

Marea Britanie – 1 965 lire sterline (minimum ) – 9 366 (maximum )

Grecia – 1 254 euro (minimum) – 9 550 (maximum)

Italia – 2 275 euro (minimum) – 11 144 (maximum)

Olanda – 2 300 euro (minimum) – 11 248 (maximum)

Polonia – 720 euro (minimum) – 7 500 (maximum)

Portugalia – 1 275 euro (minimum) – 8 900 (maximum)

Turcia – 611 euro (minimum) – 3 314 (maximum)

“Iar la polul opus, potrivit statisticii NATO se află Bulgaria și România. În armata românească, cel mai mare salariu este de 3 mii de euro, în timp ce acel mic - 300 de euro”, se arată în articolul publicației române. Totuși, totul se află în comparație: pentru militarii prin contract din Moldova chiar și această “limită a sărăciei” este una de neatins.  

Salariul militarilor americani depinde direct de rang și termenul slujbei. astfel, salariul minim în Forțele armate ale SUA constituie (un militar de rînd, termenul slujbei de pînă la 2 ani) - 19198 dolari pe an, sau 1500 de dolari pe lună. Al ofițerilor - de la 4 mii de dolari. pentru colonei (termenul slujbei 10 ani) - 7348 de dolari. Venitul mediu al generalilor și amiralilor americani (sînt 900 de persoane) constituie (cu toate adausurile) - 16-20 mii dolari.

Bugetul ucrainean pentru anul 2017 prevede următoarele salarii pentru militarii forțelor armate: pentru cei de rînd - 7 mii de hrivne (274 dolari), pentru comandantul brigăzii - 14 mii hrivne (548 dolari), comandantul batalionului - 12 mii hrivne (470 dolari), de companie - 10 mii (392 dolari), de pluton - 9 mii (352 dolari).

}n armata rusă în 2017, un ostaș de rînd, care s-a aflat în serviciu 1-2 ani, primește 19 000 -23 000 ruble (325-400 dolari), sergenții (în funcție de ani) - de la 33 000 pînă la 48 000 ruble (565-820 dolari), plutonierii - de la 55 000 pînă la 60 000 (940-1020 dolari). Salariul maxim al general - locotenenților și coloneilor din armata rusă, împreună cu adausurile, potrivit presei ruse, depășește 200 de mii de ruble pe lună (3,4 mii dolari).

Mică și puțin asigurată

În prezent, finanțarea Armatei Naționale nu depășește 0,3-0,4% din PIB. Concepția reformei militare din 2002 prevedea că la sfîrșitul reformei, adică în 2014, bugetul instituției militare va ajunge pînă la 2,5% din PIB, însă chiar și în cei mai buni ani acest indice nu depășea 0,6-0,65%.

În 2014, ex-ministrul apărării Vitalie Marinuța a constatat: “Faptul că statul anual alocă pentru necesitățile Armatei Naționale acoperă doar necesitățille vitale ale Armatei Naționale. Pentru existența ei din buget trebuie alocate cel puțin 1% din PIB.

În prezent, numărul militarilor din Armata Națională nu depășește 5,5 mii de oameni, deși, potrivit hotărîrea parlamentului din 2007 trebuia să constituie 6,5 mii și 2,3 mii de cetățeni civili. Potrivit lui Viorel Cibotaru, banii alocați de guvern timp de cîțiva ani la rînd sînt suficienți doar pentru 5,5 mii de militari - de aici și diferența în cifre. La întrebarea care aeste în prezent situația în Armata Națională, ex-ministrul apărării a răspuns laconic: “Puțin mai bună ca în armata ucraineană pînă la evenimentele din Crimeea, dar mai rău decît ar putea fi”.

Anul trecut, Centrul analitic independent “Expert-Grup”, în cadrul proiectului “Monitorizarea transparenței bugetului” a analizat cheltuielile bugetare, alocate pentru apărare în anii 2000-2014. Concluzia experților: RM nu utilizează eficient mijloacele, destinate necesităților de apărare, din 2009, sumele alocate pentru apărare s-au redus brusc, după acest indice Republica Moldova se află pe ultimu lor în Europa și CSI.

“Bugetul Ministerului Apărării este de 400 milioane de lei, dintre care 50% sînt cheltuite pentru achitarea salariilor, în timp ce pentru finanțarea forțelor militare aeriene anual sînt alocate mai puțin de 30 de milioane (14%), pentru cheltuielile capitale ale armatei -2-3%. Totodată, pentru garda de onoare se alocă mai mulți bani decît pentru două brigăzi de infanterie motorizată“, a declarat la prezentarea raporului reprezentantul “Expert-Grup” Iurii Morcotîlo. Iar expertul militar Iurie Pîntea a menționat că în prezent armata moldovenească este capabilă să asigure apărarea a doar 10% din spațiul aerian, controlînd 70%. în ultimii 10-15 ani, nu a fost procurată tehnică nouă, doar au fost primite în dar cîteva automobile americane vechi. “Armata Națională a Republicii Moldova nu este capabilă să asigure apărarea statului și populației”, a concluzionat Iurie Pîntea.

Concluziile, la care au ajuns “Expert-Grup” - Armata Națională a Republicii Moldova trebuie reformată și modernizată, bugetul pentru apărare trebuie revizuit și să devină transparent, trebuie elaborat un plan de acțiuni și un șir de alte documente strategice pentru armată și domeniul militar. Despre aceasta vorbește acum și președintele, insistînd asupra unei reforme cardinale a sistemului de apărare al țării și prioritatea serviciului militar prin contract pentru sporirea profesionalismului militarilor moldoveni.

Cînd în 2002, guvernul și parlamentul au lansat reforma militară, deja atunci 40-45% din forțele militare ale RM constituiau militarii prin contract. în prezent, acest indice nu depășește 50-55%. Experții militari spun că armara moldovenească trebuie să devină profesionistă la nivelul de cel puțin 70%.

Totuși, există și alte opinii. Precum a declarat la un post de televiziune politologul Boris șapovalov, Republica Moldova nu are nevoie de armată. în starea sa actuală, Armata Națională nu este în stare să facă față unui potențial adversar. Totodată, RM este un stat neutru - de ce atunci un stat atît de sărac ca Moldova trebuie să cheltuiască anual milioane pentru întreținerea armatei?

Drept răspuns, militarii spun: statul neutru trebuie să-și asigure singuri securitatea, iar instrumentul de bază, capabil să facă acest lucru, este armata. Și invocă exemplul Elveției, care are o armată mobilă, bine echipată și un sistem excelent de pregătire a rezerviștilor. Elveția tot e un stat neutru, însă nu e deloc un stat lipsit de apărare - armata ei este recunoscută drept una dintre cele mai capabile nu doar în Europa, dar și în întreaga lume. Totuși, dacă RM era membru al vreunul bloc militar, atunci ea ar trebui să cheltuiască aceleași milioane pentru necesitățile militare, ba chiar mai mult - de exemplu, standardul bugetar pentru țările-membre ale NATO constituie 2% din PIB.

“Da, în prezent armata moldovenească nu este funcțională, ea nu este capabilă să ne apere de amenințările externe și îndeplinește mai mult o funcție demonstrativă, a declarat pentru noi.md expertul economic, doctorul în economie Mihail Poisic. Armata noastră nu dispune nici de tehnică militară, nici de armament modern, nu are nici forță reală, nici patriotism. De aceea să vorbim despre faptul cum trebuie ea să fie - regulată sau profesionistă la etapa actuală nu are sens. În lume sînt exemple de armate moderne capabile, atît regulate, cît și profesioniste. Luați aceeași Elveție. 

Cît privește întrebarea dacă face să lichidăm armata? Pe timpuri noi ami lichidat industria și ce am cîștigat? Problema nu e doar în armată - este o problemă de sistem al statului nostru. în prezent, Republica Moldova este un stat slab, neînsemnat. și cum e țara, așa e și armata. Cît timp în lume există pretenții reciproce, iar ele există și în privința RM, armatele trebuie să existe. Pentru ca cei care pretind la pămîntul nostru să știe că în caz de necesitate, cineva le-ar putea riposta”.

 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu24 comentari

между прочим 16 sep. 12:13

В каком бы виде армия не была,но она по любому должна быть!Даже в очень маленьких странах есть своя армия.Конечно она не может на 100% защитить страну,но для этого и существуют военные блоки,например НАТО,куда устремились много стран.Противление же Додона современному обучению армии своей страны военными стран НАТО-это или безумие.или......И не надо слушать всякое нытье типа "декоративная,защищать все равно не сможет",распустить и отдать деньги нищим и пр.- это все просто слюни.

владимир 15 sep. 14:08

Молдове жизненно необходимы настоящие мужчины а местом их воспитания с давних времен является армия, потому и необходима как воздух

Татьяна 11 sep. 01:56

Против кого сможет устоять армия Молдовы? Даже современная, модернизированная она всё равно будет малочисленной по сравнению с любым противником и защитить страну не сможет. Так зачем такая армия? Лучше эти деньги направить инвалидов, сирот.

fak 10 sep. 08:33

молдове нужна декоративная армия ни нападать ни защитить все равно не сможет

сергей, 5 sep. 22:15

Граничерии ноштрии пе фото

ОЛЬГА. 5 sep. 10:32

армия должна быть сильной эффективной и маневренной , поэтому господа ваши дети нужны укрепите оборону.

gog 5 sep. 08:06

для того что-бы в Молдавии была действующая эффективная армия а не макет
нужны не деньги а нужна любовь и вера к своей стране.веру мы уже потеряли любовь гаснет .кто из живущих ныне готов отдать свою жизнь без остатка за Молдову? поищите среди бегущих из страны.нас разделяли что-бы властвовать над нами а не создавать сильное государство.армия а какие задачи по силам армии нищей страны и без причины голодного народа.разве что этот народ в стоиле держать.а ещё надо поддержать НАТО бо джихадисты плохо информированны о нашей стране и ничего интересного у нас не взрывается. здесь один вопрос с кем молдоване с мерзавцами и лийемерами или всё-таки нет.

анатолий 4 sep. 19:29

Правильно было бы..принять нейтралитет..Минобороны сократить...Усилить спецназ...и урезать госапарат...Должен республикой руководить и отвечать одно лицо....Чтобы знать в случаи воровства кого к стенке поставить !

Анатолий 4 sep. 18:05

Только виорел чиботару достоин быть МИНИСТРОМ! В КАСКЕ ОН ПРОСТО ВЕЛИКОЛЕПЕН! ВСЕ ВРАГИ,ГЛЯДЯ НА НЕГО,СРАЗУ ЖЕ СДАДУТСЯ!!!

Валентин 3 sep. 22:39

пушкарь. Какие патриоты , зачем вешать лапшу на уши . Правительство , Парламент, Конституционный суд, Армия и слуги народа в основной массе имеют по 2-3 гражданства других стран. Газеты , телевидение, министры итд прямо говорят и пишут нет такой страны- Молдова, как и нет такой нации как МОЛДОВАНЕ, да здравствует Румыния МАРЕ. Может забыли Гимпу и ему похожих. Армия это кормушка для их родственников !!!!!

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

tu ești reporter

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load