X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Asanarea „spațiului lingvistic românesc” în Moldova de către CCA

25 aug. 2017,, 17:31   Societate
26719 25

Xenia Florea

Un șir de organizații obștești, printre care: Asociația Jurnaliștilor de limbă rusă, Comunitatea Rusă, Centrul pentru Protecția Drepturilor Compatrioților etc. intenționează să apeleze la Consiliul Europei și alte organizații internaționale, drept răspuns la acțiunile Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care și-a asumat practic, rolul de organ de reglementare a limbii ruse în Republica Moldova.

Pe 23 august CCA, pe valul scandalului lingvistic, a difuzat miercuri un comunicat de presă în care și-a explicat deciziile privind denumirile „corecte” ale orașelor și satelor prin norme legislative și necesitatea „asanării spațiului lingvistic românesc din Moldova” și a chemat mass-media să „nu manipuleze opinia publică în anumite probleme extrem de sensibile”.

Nunu cel atotputernic


Sandalul lingvistic, ce nu se potolește de o săptămînă, constă în aplicarea indicației cum ar trebuie să sune corect în emisiunile TV și radio în limba rusă denumirile geografice ale localităților Republicii Moldova. Acum trei ani, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a emis decizia „Cu privire la recomandarea privind utilizarea corectă a denumirilor oficiale de localităţi în programele audiovizuale”. Potrivit acesteia, denumirile corecte în limba rusă ale orașelor Chișinău, Bălți și Cahul trebuie să fie Кишинэу, Бэлць, Кахул, în loc de Кишинёв, Бельцы, Кагул.

Acum CCA a ajuns la derivate. Postul de televiziune RTR-Moldova a primit o observație din partea organului de supraveghere pentru utilizarea expresiei “кишинёвские улицы”. “Corect– “улицы Кишинэу”, se arată în avertizarea CCA. Jurnaliștii acum ghicesc: CCA a acționat din proprie inițiativă sau și aici și-a spus cuvîntul omniprezentul Nunu?

Un oarecare cetățean Constantin Nunu este, practic, angajatul netitular al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Pentru majoritatea jurnaliștilor de la posturile TV rusești acesta este un nume negativ și chiar comun. Anume datorită lui C. Nunu, care a atenționat organul de supraveghere despre faptul că în programele TV în limba rusă „în locul normelor oficiale în știrile difuzate sînt folosite denumiri anacronice ale formelor rusești de ortografiere a localităților: Бельцы, Бричаны, Кагул, Калараш, Кишинёв, Дондюшаны, Единцы, Флорешты, Джурджулешты ”, în 2014, CCA a adoptat decizia „Cu privire la recomandarea privind utilizarea corectă a denumirilor
oficiale de localităţi în programele audiovizuale”.

De atunci, Constantin Nunu urmărește atent și inundă CCA cu mesaje ce conțin liste întregi de „erori” toponimice în buletinele de știri și în alte emisiuni televizate în limba rusă. Cea mai recentă avertizare a fost emisă de CCA în privința posturilor RTR-Moldova și Ren Moldova pe 12 mai, după ce C. Nunu s-a plîns că RTR-Moldova, pe 15 martie 2017, în buletinul de știri de seară a utilizat denumirea “Кишинёв” în loc de “Кишинэу”, iar la Ren Moldova, în aceeași zi s-a pronunțat „Каушаны” în loc de “Кэушень”, “Бендеры” în loc de “Бендер”, iar pe 14 martie, într-un buletin de știri “Кахул” a fost numit “Кагул”, iar “Кишинэу” – “Кишинёв”.

În timpul apropiat, volumul de lucru al lui Constantin Nunu s-ar putea extinde: CCA a decis să-și extindă „orizonturile activității de supraveghere, precum a declarat în cadrul emisiunii „Mecanismul acțiunii” de la postul NTV Moldova, membrul CCA Dragoș Vicol, potrivit normelor legale, în limba rusă se spune nu Днестр, ci Нистру. Același lucru se referă și la alte obiecte geografice.

„Cred că nu e atît de complicat, dar dacă aveți altă opinie, putem să ne gîndim, poate doar să pronunțați după regulile noastre, dar să scrieți așa ca spectatorul vorbitor de limbă rusă să înțeleagă despre ce este vorba”, a înaintat Dragoș Vicol o propunere „originală” la finele discuției.

Telejurnaliștii spun că datorită eforturilor comune ale CCA și cele ale lui Constantin Nunu, situația a ajuns la absurd. Cum să fie numit acum conflictul transnistrean în buletinele de știri în limba rusă – принистрянский ? Iar locuitorii orașelor - кишинэуцы și кишинэуки, бэлцяне și бэлцянки, орхеевцы și орхейки, кахулчане și кахулки, тигиняне și тигинки?

Pentru a nu crea și mai multe probleme, pe 24 august – Aniversarea eliberării Moldovei de cotropitorii germano-fasciști, în buletinele de știri la unele posturi de televiziune, deja a răsunat “операция Яссы-Кишинэу” în loc de “Ясско-Кишинёвская операция”. În redacția rusă a Departamentului știri se cere pronunțarea Яшь în loc de Яссы, deși cerințele toponimice ale CCA țin doar de denumirea orașelor și satelor Republicii Moldova.

După ce Constantin Nunu, a terorizat timp de cîteva săptămîni cu apeluri și plîngeri conducerea televiziunii publice și a CCA, la Moldova 1 a fost efectuată o monitorizare internă. În rezultatele acesteia au fost emise prescripții nu doar ce țin de toponimie: potrivit concluziei comisiei interne, în buletinele de știri în limba rusă și numele persoanelor acum trebuie scrise și pronunțate în varianta moldovenească – Лудмила, Ина, Олга, Кирил. “Apare întrebarea, în ce limbă, în cele din urmă vom trebui să vorbim?”, se revoltă angajații de la Moldova 1.

Buchia legii sau bunul simț?

Formal, CCA ca și cum are dreptate – „deciziile toponimice” ale acestuia au justificare legală. De exemplu, în versiunea rusă a Constituției este scris că capitala Republicii Moldova este orașul Кишинэу. Iar versiunea rusă a legii privind organizarea administrativ-teritorială a RM denumirile de orașe și sate sînt calchiate din varianta moldovenească, poate doar cu excepția Tiraspolului.

Mai mult, potrivit articolului 24 al Legii cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenească (din 01.09.89), localitățile și alte obiecte geografice de pe teritoriul RSS Moldovenească au o singură denumire oficială în forma inițială moldovenească și, respectiv, găgăuză (fără traducere și adaptare), ținînd cont de tradițiile istorice ale acestei localități. Scrierea corectă a denumirilor de localități și altor obiecte geografice este stabilită de dicționare speciale.

Denumirile de piețe, străzi, stradele, raioane se formează în limba de stat fără traducere (în localitățile cu populație găgăuză – în limba găgăuză), iar în localitățile rurale, unde majoritatea populației o constituie ucrainenii, rușii sau bulgarii – în limba acceptabilă.

Bazîndu-se pe aceste prevederi legale, cetățenii, „cărora denumirile localităților în limba rusă le tăiau urechile” (așa s-a exprimat membrul CCA Dragoș Vicol la postul NTV Moldova), au scris mesaje furioase la CCA și anterior, însă membrii precedenți ai CCA înțelegeau perfect că se poate ajunge la absurd și nu dădeau curs acestor scrisori.

Însă în 2014, poziția celui mai fidel „autor” al CCA – Constantin Nunu, al componenței de atunci al Consiliului Coordonator al Audiovizualului și se pare și a conducerii țării, fără acceptul căreia CCA nu s-ar fi decis să strîngă șuruburile lingvistice, au coincis. Drept rezultat, a apărut decizia „Cu privire la recomandarea privind utilizarea corectă a denumirilor oficiale de localităţi în programele audiovizuale”. Deși încă în 2009, specialiștii de la Centrul Național de Terminologie a Institutului de Filologie a Academiei de Științe a Moldovei se pronunțaseră deja în privința denumirii capitalei Republicii Moldova.

Concluzia, semnată de președintele Comisiei de reglementare a onomasticii naționale a Centrului de terminologie, doctorului în științe filologice Albina Dumbrăveanu, a fost publicată pe rețelele de socializare de bloggerul Elena Radu. „Denumirile Chișinău, Кишинэу și Кишинёв sînt sinonime toponimice, adică denumiri identice ale uneia și aceleiași localități, a capitalei Republicii Moldova”, se arată în document.

Am dreptate, pentru că am dreptate

Adepții deciziilor „lingvistice” ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului afirmă că doar Moldova are dreptul să stabilească denumirea satelor și orașelor ei. „Derivata de la Chișinău este chișinăuieni și punct. Oare nu este clar că denumirile localităților moldovenești nu au fost date pentru a face limba rusă „plăcută la percepție?”, a scris unul dintre utilizatorii rețelelor de socializare.

Însă dacă urmăm această logică (stabilirea și interpretarea denumirilor localităților ține doar de dreptul națiunii respective), atunci și purtătorii de limbă moldovenească/română trebuie să numească capitala rusă Moskva, nu Moscova, cea chineză – Beițzin, nu Beijing, cea engleză London, nu Londra, ucraineană – Kîiv, nu Kiev, iar cea azeră – Bakî, și nu Baku.

Poziția toponimică oficială a Republicii Moldova (iar prevederile art. 24 a Legii cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenească și Legii privind organizarea administrativ-teritorială a RM constituie poziția oficială) contravine unui șir de acte internaționale – de la rezoluțiile și recomandările ONU pînă la Carta Europeană a limbilor regionale și limbilor minorităților naționale, semnată de Moldova încă în 2002, pe care nu a ratificat-o pînă în prezent, în pofida numeroaselor recomandări ale APCE „de a ratifica acest document fără întîrziere”.

Una dintre cerințele Cărții limbilor regionale, precum și a Convenției-cadru cu privire la protecția minorităților naționale este prezența denumirilor bilingve pe indicatoarele topografice ale raioanelor, populate de minorități naționale. Totodată, potrivit art.11 (3) al Convenției, asemenea indicatoare trebuie să conțină nu doar denumirile oficiale ale localităților și străzilor, dar și pe cele tradiționale.

De exemplu, în România, în județul Suceava, nu departe de orașul Fălticeni, este amplasată o localitate ruso-lipoveană. În română ea se numește Manolea, iar în rusă – Манылувка. Ambele denumiri sînt scrise pe indicatorul de la intrarea în localitate.

Așa că art. 24 al Legii cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenească din 1989 privind singura denumire oficială corectă a obiectelor geografice în forma lor moldovenească – fără traducere și adaptare – contravine direct actelor normative internaționale, dar și indicațiilor toponimice ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Ortoepia? Nu, nu am auzit

În practica internațională există asemenea noțiuni ca „endonime”, adică denumirile obiectelor geografice, adoptate de populația locală în limba lor și „exonime” – denumirile utilizate de comunitățile externe.

Chișinău este endonim, iar rusescul Кишинёв – exonim. La fel ca și Vienne (în franceză) și Vienna (în engleză), Wien din Austria, Ginebra (în spaniolă) și Geneva (în română) pentru Geneve din Elveția sau Vilna (în finlandeză) pentru Vilniud din Lituania. În toate comunitățile lingvistice există asemenea denumiri și în fiecare limbă ele constituie o parte a patrimoniului lingvistic. Fapt recunoscut de către un șir de conferințe ale ONU de standardizare a denumirilor geografice. De exemplu, de Rezoluția II/2 din 1972.

În afara patrimoniului lingvistic, fiecare limbă are propria ortoepie, adică normele istorice de pronunțare literară a anumitor sunete și combinații de sunete în fluxul verbal. Spre exemplu, în limba chineză, Moscova sună ca Mòsīkē (Mosike), București– Bùjiālèsītè, iar România– Luómǎníyà. Așa că este imposibil să-i impui chinezului să spună Chișinău – aceasta nu corespunde normelor ortoepice ale limbii chineze.

Anume din aceste considerente, cînd acum cîțiva ani, autoritățile georgiene i-au solicitat opiniei publice internaționale să nu numească țara lor Gruzia (autoritățile de la Tbilisi asociază această denumire cu aflarea în Imperiul Rus și URSS), dar să utilizeze varianta engleză Georgia, majoritatea țărilor lumii nu au atras atenți, pur și simplu, iar unele state le-au răspuns cu refuz autorităților georgiene. De exemplu, în Lituania, solicitarea de la Tbilisi a fost examinată de Comisia de stat pentru limba lituaniană, care a decis să lase în vigoare denumirea veche – Gruzija.

„Dacă am dori să schimbăm Gruzia pe Georgia, cum se propunea, atunci în primul rînd în limba lituaniană ar fi apărut problema scrierii suplimentare a literei „j” sau a denumirii originale în engleză. Cum ar fi numiți atunci locuitorii, cum s-ar fi pronunțat această denumire?”, a declarat președintele Comisiei Irena Smetonene.

O situație similară are loc acum în Moldova în legătură cu cerința CCA de a pronunța „corect” toponimele în emisiunile audiovizuale în limba rusă. Cine trăiește în Chișinău – – кишинэуцы? La Bălți – бэлцяне? La Cahul– кахулцы? Aceste denumiri nu sună în limba rusă.

Poate oare o țară, a cărei limbă de stat nu este limba rusă, să schimbe regulile de ortografie, ortoepie, gramatică a altei limbi? Sigur că nu. De normele de pronunțare, gramatică răspunde istoria limbii. Limba rusă este limba de stat a Federației Rusă, iar regulile ortoepice se discută și se stabilesc aici”, a declarat pentru NTV Moldova cunoscutul lingvist rus, expertul „Centrului de cercetare” de la Moscova Iulia Safonov. Iar în privința pronunțării „Кишинэу” – nu e în rusă. Și nu pentru că e în altă limbă. Pur și simplu nu e rusește: ortografia rusă, ortoepia rusă, fonetica rusă are legitățile ei”.

Profesorul Facultății Jurnalism a Universității de Stat din Moldova Anna Monastîrskaia a declarat pentru noi.md că indicațiile toponimice ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului sînt niște „pretenții de mahala”.

„Limba rusă, ca orice altă limbă, are legile ei. Nu trebuie modificate aceste legi prin anumite acte legislative sau dispoziții, cu atît mai mult într-o țară unde această limbă nu este de stat. Sînt niște pretenții de mahala. Dacă insistați asupra faptului ca în emisiunile de limbă rusă să fie utilizate denumiri geografice ce nu corespund normelor de pronunțare sau ca numele moldovenești să nu fie declinate, atunci nici nu scrieți că sînt știri în limba rusă. Scrieți că sînt știri într-o limbă inventată, rusă moldovenească, dar în nici un caz în limba rusă”, a declarat Anna Monastîrscaia.

CCA își depășește atribuțiile?

Experții afirmă că, atribuindu-și rolul de organ de reglementare a limbii ruse în Moldova, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și-a depășit atribuțiile. Părerile referitor la faptul cum ar trebui de procedat în acest caz s-au împărțit.

„Întreaga procedură este prevăzută în Legea nr.3465/89 „Cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenească” și CCA nu are nicio competență. Dar acestea nici nu sînt necesare, legea explică totul. Iar dacă cineva nu este de acord cu legea – poate propune altceva, în modul prevăzut, poate înainta o inițiativă legislativă sau să conteste la Curtea Constituțională. Regulile generale – orice interpretare a legilor o poate face doar Parlamentul, afirmă analistul economic Dumitru Barbalat. Da, în legile noastre sînt lacune. Dacă la noi nu se admite redenumirea propriilor localități, atunci de ce nu scriem nu Moskva, dar Moscova? Și nu cu „k”, ca într-un cuvînt de origine străină, ci cu „c”? Însă așa e legislația și pînă cînd nu există alta, ea trebuie respectată, altfel începe haosul și se încheie democrația teoretică”.

O altă opinie: deși în prescripțiile sale privind toponimica Consiliul Coordonator al Audiovizualului face trimitere la un șir de legi, inclusiv la art. 11 (10) al Codului Audiovizualului („Radiodifuzorii sînt obligaţi să respecte normele ortografice, ortoepice, morfologice şi sintactice ale limbii de stat), nicăieri în actuala legislație, inclusiv în Codul Audiovizualului, nu este scris că CCA are dreptul să-și atribuie statutul Centrului Terminologic. În lista funcțiilor și obligațiilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (art.40 și 41 din Cod) aceasta nu există. Ceea ce înseamnă că CCA nu are competențe legale să reglementeze utilizarea denumirilor geografice de către radiodifuzori și că posturile TV și cele de radio pot să acționeze în judecată Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Iar dacă în Moldova nu vor obține cîștig de cauză, atunci se pot adresa direct la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

În prezent, un grup de activiști civici și reprezentanți ai mai multor organizații obștești colectează documentele și urmează să decidă ce pași trebuie să întreprindă în legătură cu înăsprirea cerințelor toponimice ale CCA în știrile și emisiunile în limba rusă. În perspectivă este și contestarea acestor prescripții în instanțele judiciare, adresarea la Consiliul Europei și alte organizații internaționale. Precum a scris pe rețelele de socializare președintele Adunării popoarelor Moldovei Olga Goncearov, e timpul să întrerupem „tăcerea mieilor” și să acționăm împreună – există experiența, viziunea și oportunitatea de a nu rămîne „proști” în preferansul polonez.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?